10,518 matches
-
interferență acestor două forme de recunoaștere publică, în Germania, a calităților literare și civice ale Susanei Sontag. Nu puțini au întrevăzut în onorarea de către autoritățile germane a meritelor scriitoarei americane o modalitate de a confirma justețea unor puncte de vedere autohtone sau, prin extensie, specifice "vechii Europe, față de actuala politică a Statelor Unite. Căci Susan Sontag, fără a fi singura ( ei stindu-i alături Noam Chomsky, între alții), face parte din cercurile intelectualității americane ostile politicii promovate de administrația Bush. Reacțiile autoarei după
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
Presa a reușit, acum, chiar în mai mare măsură decît în '96, să surpe temeiurile fostei puteri. Deși, în '96 a fost limpede că puterea nou instalată trebuie să recurgă la măsuri nepopulare, pentru a împinge înainte economia României, mass-media autohtone au prezentat aproape cu voluptate mișcările sociale provocate de primele încercări ale guvernului Ciorbea de a face reformă. Blocările de drumuri naționale și grevele aferente au fost prezentate la dimensiuni exagerate, ca și cum ar fi venit sfîrșitul ordinii sociale din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
tuturor, inclusiv al celor care se opun trend-ului nefast - altfel nici n-ar fi "fatale". Excepțiile sînt rarissime și relative, certe rămînînd doar una sau două, pe tot parcursul celor 90 de ani cîți ar număra în 2001 breasla autohtonă, dacă și-ar conștientiza propriul traseu (basmul cu "centenarul filmului românesc", celebrat cu tam-tam încă de acum cinci ani, a fost isprava de vîrf a protocronismului remanent și tutelar). În primii ani 40, cînd Ion I. Cantacuzino a preluat conducerea
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
nu mai știu ce să inventeze, ca să-l ponegrească. Efectul este invers. Calomniile se întorc împotriva atacatorilor, ca-n pugilatul japonez. Seninătatea candidatului, cu purtările lui de dinaintea primului război mondial, cu siguranța românului de odinioară cînd , cu banul de aur autohton, pleca liniștit la Paris, sînt, pentru electorii anului 2000, ceva neobișnuit, stîrnind și emoție și mirare, fiind atît de pățiți... Toți politicienii aleargă, se dau în vînt, se lasă pe mîna grăsanului obscen de la televiziune, pițigăiat, cu burticică și pipăindu
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
în această țară "tristă, plină de umor" se pare că ceva a început să se miște... Dovadă că, în comedia ei, sever întreruptă un timp, personajul inocent, personajul excepțional, în naivitatea sa jucată, bărbatul trebuitor reapăru, făcînd să triumfe hazul autohton.
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
într-un fel de avocațiadă jenantă în care părțile par a ignora miza. În discuție nu mai sînt cîteva zeci de diplome care au fost acordate de o facultate de stat la cererea uneia particulare, ci sistemul de înățămînt universitar autohton. În România se pot căpăta diplome ușor, acesta e unul dintre mesajele acestui scandal. În schimb, un alt mesaj vine și spune că diplomele din România trebuie luate la puricat, fiindcă e posibil ca ele să fie necurate. Asta e
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
ea se purta încă de pe vremea lui Ceaușescu. Pe atunci, studenții străini își cumpărau reușita la examene cu cadouri. Ulterior, adică după ce valuta forte n-a mai fost motiv de pușcărie prin simpla ei posesie, studentul din România, străin sau autohton, s-a acomodat prin reprezentanții săi cu dare de mînă, care s-au deprins cu ideea că examenele costă. De curînd, președintele Comisiei Naționale de Acreditare Academică, dl Ion Mihăilescu a atras atenția asupra faptului că studenții care nu-și
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
fie Ion Iliescu. Cel puțin așa susțin diverse cotidiane, citînd surse bine informate din PDSR. * Potrivit ziarului COTIDIANUL, dl Ion Diaconescu va candida din nou la deputăție. Dacă așa stau lucrurile, venerabilul lider țărănist ar putea intra în Cartea Recordurilor autohtone în privința vîrstei celui mai copt deputat din România. Asta dacă CDR va trece de pragul celor 10 procente. * Tot mai mulți producători de alcool doresc ca statul să pună monopol asupra obiectului activității lor. Asta după ce marii producători și-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
e vorba despre trei persoane, nu despre un plural indefinit cum titrează Evenimentul. Cronicarul se îndoiește că ziarele din Italia au scris că Italienii recurg la răfuieli mafiotice în România din cauză că niscai mafioți de mică suprafață au plătit cîțiva golani autohtoni ca să-și rezolve conturile. Nu mai vorbim despre ziarele chinezești sau despre cele turcești, apropo de cetățenii acestor țări care ajung cap de afiș în cronica infracțiunilor din România. * Tot în Evenimentul zilei citim, în comentariul lui Cornel Nistorescu: "Poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
ne mai mirăm de nimic. Poate doar de convingerea pe care și-o afirmă rituos dl Vlad Sorianu, în interviul acordat revistei, cum că “în condițiile globalizării, majorul și minorul vor mai depinde într-o măsură nesemnificativă de ceea ce este autohton”. Ei, Doamne! Cotidianele și restructurarea După cum a anunțat în premieră ziarul ADEVĂRUL, în ediția din 26 februarie, Talpeș, omul lui Iliescu - vicepremierul lui Năstase” anunță cotidianul condus de Cristian Tudor Popescu, într-o relatare de primă pagină. Iată însă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
Rodica Zafiu Urmăream, cu o săptămînă în urmă, discursul public - propagandistic și publicitar - care încearcă să creeze, din referiri fragmentare și din tradiții locale disparate, un personaj mitologic autohton. Tabloul n-ar fi însă complet fără o trecere în revistă a modului de întrebuințare a cuvîntului Dragobete în momentul de față - reflectat de atestările sale cele mai recente din presă și de pe Internet. În folosirea unui cuvînt nu tocmai
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic care, fără nici o bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci: „O altă ipoteză este că numele de «Dragobete» ar proveni din cuvintele dacice «trago» - tap și
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
20 de ani dintre războaie, moment esențial pentru nașterea teatrului românesc modern avînd în centru personalități ca Ion Sava, Aurel Ion Maican, Soare Z. Soare, G. M. Zamfirescu, Victor Ion Popa sau Camil Petrescu. E un capitol important pentru istoria autohtonă a ideilor teatrale, un punct de plecare de neocolit pentru analiza spectacologică a deceniilor următoare; cu toată necesara preocupare pentru trasarea liniilor precise ale teatralității dintre războaie (de la care i se „trage” totul scenei românești), trebuie însă spus de la bun
40 de ani în 300 de pagini by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13107_a_14432]
-
invocarea patronului ei, Sfântul Valentin, circulă tot mai intens și propunerea - publicitar-naționalistă - a „echivalentului local” al sărbătorii, sub numele de . Discursul orgoliului național a instituit chiar o competiție între două personaje simbolice care își dispută aceeași funcție: occidentalul Valentin și autohtonul Dragobete (“Dragobete: iubiți-vă românește!”, VIP 8, 2003, 16-17). Pentru unii, punerea în circulație a acestui nume propriu constituie de la sine un argument suficient de convingător al existenței unui personaj de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
16-17). Pentru unii, punerea în circulație a acestui nume propriu constituie de la sine un argument suficient de convingător al existenței unui personaj de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările vechi de folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca mai
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
Dochia”. Ca cititor nespecialist, care nu are acces decît la o mică parte din materialul documentar adunat de folcloriști, mărturisesc că mi se pare mult mai credibilă descrierea din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
a fi un amalgam indigest și confuz, bun să-i impresioneze pe semidocții convinși că-i “scris adânc”; de aceea, m-am cam vindecat să-i mai citesc pe clasicii marxism-leninismului, mai ales pe cei sovietici; cât despre discipolii lor autohtoni, nici nu se punea problema. Așa că, în cazul în care cultură politică înseamnă cunoașterea operelor clasicilor gândirii comuniste, trebuie să-mi recunosc public incultura. Dar acum, când vorbele prezidențiale mi-au revelat cumplita realitate, așa incult politic cum sunt, mi-
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
această parte de lume fără aprobarea Moscovei. Teoria că răsturnările din 1989 s-a produs datorită exasperării la care ajunsese populația este falsă: tot atât de exasperați au fost țăranii impuși la colectivizare, dar au fost măcelăriți fără milă; iar când forțele autohtone au fost depășite, a intervenit ajutorul frățesc și a zdrobit “exasperarea”, cum s-a întâmplat la Berlin în 1953, în 1956 la Budapesta, în 1968 la Praga. În 1989 mișcările au avut succesul cunoscut, deoarece aceasta a fost voința lui
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
că sistemul poate fi lichidat prin simpla eliminare a dictatorului și a grupului aflat în imediata lui apropiere. Din nefericire aceasta era o iluzie, căci structura pusă la punct timp de jumătate de secol de sovietici și de creațiile lor autohtone a fost și este încă prea puternică pentru a fi dizolvată cu ușurință. În consecință, în vidul aparent creat în ziua de 22 decembrie a apărut o “emanație” pregătită din vreme care a preluat cu ușurință frâiele, căci nu exista
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
Discrepanța conturată între structura statului român și cea a economiei României În cursul perioadei postsocialiste, în țara noastră, s-a conturat o discrepanță tot mai accentuată între structura statului sub aspect etnic și structura economiei naționale după raportul dintre capitalul autohton și cel străin. România a continuat să fie un stat național unitar, ceea ce este consacrat chiar în primul articol al Constituției țării: "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil." Caracterul de stat național unitar al României are
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
bine cunoscute măsurile luate de mulți investitori străini pentru modificarea profilului unor întreprinderi și disponibilizarea masivă de personal, pentru exploatarea nerațională a unor resurse naturale (de exemplu, zăcămintele aurifere de la Roșia Montană), pentru eliminarea de pe piața românească a multor produse autohtone în favoarea asigurării desfacerii produselor de import, chiar dacă nu puține dintre acestea sunt dăunătoare pentru sănătatea populației (așa cum s-au dovedit a fi o serie de alimente și băuturi). Deci, economia românească postsocialistă a căpătat caracter multinațional nu pentru a satisface
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
în economia românească postsocialistă, ar fi fost -și încă mai este deosebit de utilă folosirea experienței acumulată chiar de România. Dezvoltarea susținută înregistrată de economia țării noastre, în perioada interbelică, a fost influențată pozitiv de reducerea ponderii capitalului străin în favoarea capitalului autohton, prin promovarea, de către PNL, a politicii "prin noi înșine". De asemenea, desființarea sovromurilor (prin care URSS și-a instaurat dominația în principalele ramuri ale economiei românești postbelice), a avut o influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a economiei noastre naționale. Experiența
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
o iluzie profund dăunătoare pentru prezentul și viitorul țării. România nu are șansa de a supraviețui și de a se afirma ca stat național unitar, fără a dispune de o economie națională cu profil adecvat, inclusiv în privința raportului dintre capitalul autohton și cel străin. De aceea, realizarea unei corelații corespunzătoare între interesele economice ale țării noastre și cele ale investitorilor străini a devenit, de foarte mult timp, un imperativ. Pentru soluționarea acestei probleme deosebit de presante ar trebui avute în vedere mai
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
acesta poate conferi stabilitate relațiilor dintre parteneri și asigură o corelare mai bună a intereselor economice reciproce. O altă posibilitate pentru corelarea adecvată a intereselor economice naționale cu cele ale capitalului străin, în economia României, ar fi asigurarea preponderenței capitalului autohton în ramurile de însemnătate strategică. O asemenea ramură este astăzi energetica. În Memorandumul încheiat de Guvernul României cu FMI pentru perioada octombrie 2001-martie 2003, s-au preconizat măsuri pentru privatizarea unor sectoare ale energetice românești către "investitori strategici". Ulterior, a
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]