8,853 matches
-
sprijină interesele proprii. Aceasta, desigur, plasează cultura lor în conflict cu structura socială și astfel un grup, clasă subordonată, intră în conflict cu grupul dominant. În viziunea teoreticenilor perspectivei conflictualiste acest conflict oferă posibilitatea schimbării sociale. 4.6. O viziune comparativă a societăților Înțelegerea pe care noi o dăm lumii contemporane este formată puternic de prevalența societăților industriale. Desigur că mai sunt încă câteva grupuri umane primitive astfel ca cele descoperite în Filipine sau în pădurile Amazonului din Brazilia. Există de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
căsătoriți ai căror soții nu sunt angajate, cheltuiesc cu sarcinile gospodărești aproximativ 45 de minute pe zi, iar cei ai căror soții muncesc în afara casei mai adaugă numai 5 la 14 minute. Rezultate similare au fost obținute și de cercetările comparative din alte țări. Însă au apărut indici că bărbații tineri sunt mai receptivi la schimbarea rolurilor. Totodată, studiile au evidențiat că bărbații au început să ia în calcul potențialul de câștig când își aleg o soție. Deoarece femeile continuă să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Routledge. Durkheim, É. (1974) Regulile metodei sociologice, București, Editura Științifică Durkheim, É. (1980) Educație și sociologie, București, Editura Didactică și Pedagogică Durkheim, É. (1993) Despre sinucidere, București, Humanitas Erikson, E. (1950) Childhood and Society, New York : Norton Etzioni, A. (1975) A Comparative Analysis of Complex Organization, Glencoe, IL: Free Press Farley,J. E. (1990) Sociology, Englewood Cliffs, New Jersey, Pretince Hall Feagin, J., Orum, A., & Sjoberg, G. (Eds.). (1991) A case for case study. Chapel Hill, NC: University of North Carolina Press
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Aspecte contemporane, Iași, Editura Polirom Nisbet, R. A. (1969) Social Change and History, New York: Oxford University Press Park, R. E (1927) Human nature and Collective Behavior, in: American Journal of Sociology, nr. 32, p. 733-741 Parsons, T. (1966) Societies: Evolutionary and Comparative Perspective, Engledwood Cliffs, NJ: Pretince Hall Parsons, T. (1964) Social Structures and Personality, cap. "Clasa școlară ca sistem social. Câteva din funcțiile sale în societatea americană", trad. rom. în F. Mahler (1977) Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Din 2000 S. editează „Caiete internaționale de poezie - International Notebook of Poetry”, anuar care cuprinde poezie românească și traduceri din lirica universală, studii critice, eseuri. În 2002 își susține doctoratul cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
particular în perioada 1872-1878 / 151 Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 / 152 Tabel 15. Învățământul rural primar în perioada 1885-1915 / 153 Tabel 16. Învățământul primar urban în perioada 1885-1915 / 154 Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 / 156 Tabel 18. Materiile predate în școlile românești din Transilvania, 1914 / 158 Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 / 198 Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică / 201 Tabel 21. Rata promovabilității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56,1 (14) 60,1 (13) 67
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tolerată", iar religia ortodoxă lăsată pe dinafară, învățământul românesc a plecat de la bun început cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a românilor confesiuni catolici protestanți uniți ortodocși populația 282.978 493.625 688.088 622.784 număr de școli în 1843 223 1.131 310 286 raportul populație/școli 1.269
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută în cazul elevilor din clasa a IX-a. Invers, generațiile mai tinere de elevi, născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută. Datele indică astfel o elongare a regulii pe care am constatat-o în rândul generațiilor care au trăit în comunism în rândul generațiilor care nu au experiențiat direct realitatea fostului regim: cu cât indivizii au trăit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuprinde suficiente date pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub forma de c) normalizare a acestuia ca urmare a trecerii timpului, a istoricizării, contextualizării și înțelegerii lui într-o manieră comparativă. Tabloul de mai jos prezintă într-o modalitate mult mai detaliată formele și caracteristicile diverselor strategii de administrare a moștenirii trecutului. Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Hobsbwam, E.J. (1990). Nations and Nationalism since 1780: Programme, Myth, Reality. Cambridge: Cambridge University Press. Howards, J.E. (1986). The New Historicism in Literary Studies. English Literary Renaissance, 16(1), 13-43. Hroch, M. (1985). Social Preconditions National Revival in Europe. A Comparative Anarysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European Nations. Cambridge: Cambridge University Press. Huntington, S.P. (1993). The Third Wave: Democratization in the Late 20th Century. Norman, Oklahoma: University of Oklahoma Press. Hutchison, J. și Smith, A.D.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teza sa. Așa încât numărul celor 1060 de note pot să dea o sugestivă imagine a seriozității cercetării propuse de doctorandă, dar și asupra erudiției Oanei Simona Zaharia în tematica abordată. Autoarea lucrării precizează că nu cunoaște „existența unui alt studiu comparativ care să se axeze, cu precădere, asupra imaginii feminității, așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer. Desigur că suntem conștienți de imposibilitatea abordării tuturor aspectelor legate de complexitatea operelor avute în vedere, dar credem, cu toate acestea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
donna demonicata” (p. 5). Ca tipologii literare aceste „două categorii umane”, cum le definește corect în propoziția următoare Oana Simona Zaharia, avansând concluzia că antinomiile se vor dovedi complementare, de fapt două concepte ale istoriei mentalităților devin productive în analiza comparativă și criticoliterară propriu-zisă, rafinând-o prin însăși instituirea lor ca repere presupus opozitive. Complementaritatea opozițiilor pare o concluzie previzibilă ideatic - în fond filozofic - și, în ultimă instanță, ea este propagată firesc din profunzimea cunoașterii mundanului, structura complexă a persoanei fiind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cazul Boccaccio și Chaucer afine, dar posibil și marcat diferite). Doctoranda are pe deplin dreptate să estimeze faptul că în această privință, lucrarea sa poate fi un prim pas (p. 275), care ar fi profitabil de urmat prin alte studii comparative, ce vor dezvălui, alte aspecte, uneori paradoxale, după opinia mea, în alte contexte istorice și mentale. De pildă, mi se pare relevant și interesant de constatat faptul că în curentul literar romantic se promovează o literatură narativă care acutizează opoziția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și „demonic”, cu care ne propunem să operăm pe parcursul lucrării, insistând asupra accepțiilor noi pe care le-am acordat celor două tipologii umane, în care încercăm să încadrăm o diversitate uimitoare de personaje feminine din operele celor doi scriitori. Metoda comparativă, care stă la baza tezei noastre, a fost completată și de unele trimiteri și observații istorico-sociale sau culturale, pe care le-am considerat indispensabile în înțelegerea inovațiilor pe care Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer le aduc în ceea ce privește valorificarea și impunerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atâtea secole de la redactarea lor. Credem că cercetarea de față poate reprezenta un punct de plecare pentru alte studii mai ample care își propun abordarea personajului feminin în epoci și contexte socio-culturale diferite, deoarece nu cunoaștem existența unui alt studiu comparativ care să se axeze, cu precădere, asupra imaginii feminității, așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer. Desigur că suntem conștienți de imposibilitatea abordării tuturor aspectelor legate de complexitatea operelor avute în vedere, dar credem, cu toate acestea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită privință, un Voltaire al secolului al XIV lea.”526 523 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A Comparative Study of the Decameron and the Canterbury Tales, Oxford University Press, 1999, p. 54. (trad. n.) 524 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 165. (trad. n.) 525 Victor șlovski, Some Reflections on the Decameron, în Critical Perspectives on the Decameron, translated
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și Griselda simbolizează virtutea. Dacă îl găsim pe Ciappelletto mai credibil și mai realist decât Griselda aceasta se întâmplă și datorită faptului că 560 Ibidem, p. 40. 561 R. T. Lenaghan, Chaucer's General Prologue as History and Literature, în „Comparative Studies in Society and History”, vol. 12, nr. 1, January 1970, p. 78. (trad. n.) 562 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A Comparative Study of the Decameron and the Canterbury Tales, ed. cit., p. 228
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
R. T. Lenaghan, Chaucer's General Prologue as History and Literature, în „Comparative Studies in Society and History”, vol. 12, nr. 1, January 1970, p. 78. (trad. n.) 562 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A Comparative Study of the Decameron and the Canterbury Tales, ed. cit., p. 228. 563 Christopher Nissen, Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, p. 9. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
the Decameron, in Critical Perspectives on the Decameron, translated by Ronald Walter and Robert S. Dombroski, edited by Robert S. Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 6168. 86. Thompson, N. S., Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A Comparative Study of the Decameron and the Canterbury Tales, Oxford University Press, 1999. 87. Idem, Local Histories: Characteristic Worlds in the Decameron and the Canterbury Tales, în The Decameron and the Canterbury Tales: New Essays on an Old Question, edited by
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]