8,426 matches
-
1230 și 1241 (ca urmare a căsătoriei cu Maria de Blois) și de Saint-Pol (ca Hugo al V-lea) de la 1226 până la moarte. Hugo era fiul lui Gaucher al III-lea de Châtillon cu Elisabeta (n. 1180-d. 1212), fiică a contelui Hugo al IV-lea de Saint-Pol. În 1226, Hugo s-a căsătorit cu contesa de Blois, Maria d'Avesnes, fiica lui Valter d'Avesnes cu Margareta de Blois. Cu Maria, Hugo a avut 5 copii: Prin căsătorie, Hugo a devenit
Ugo I de Blois () [Corola-website/Science/328468_a_329797]
-
al IV-lea de Saint-Pol. În 1226, Hugo s-a căsătorit cu contesa de Blois, Maria d'Avesnes, fiica lui Valter d'Avesnes cu Margareta de Blois. Cu Maria, Hugo a avut 5 copii: Prin căsătorie, Hugo a devenit primul conte de Blois provenit din casa de Châtillon. Momentul a marcat sfârșitul primei dinastii a conților de Blois, care durase de 400 de ani. După moartea Mariei, Hugo s-a recăsătorit cu Mahaut, sora contelui Balduin al III-lea de Guînes
Ugo I de Blois () [Corola-website/Science/328468_a_329797]
-
Maria d'Avesnes, fiica lui Valter d'Avesnes cu Margareta de Blois. Cu Maria, Hugo a avut 5 copii: Prin căsătorie, Hugo a devenit primul conte de Blois provenit din casa de Châtillon. Momentul a marcat sfârșitul primei dinastii a conților de Blois, care durase de 400 de ani. După moartea Mariei, Hugo s-a recăsătorit cu Mahaut, sora contelui Balduin al III-lea de Guînes. Hugo s-a alăturat regelui Ludovic al IX-lea al Franței, atunci când acesta a inițiat
Ugo I de Blois () [Corola-website/Science/328468_a_329797]
-
Prin căsătorie, Hugo a devenit primul conte de Blois provenit din casa de Châtillon. Momentul a marcat sfârșitul primei dinastii a conților de Blois, care durase de 400 de ani. După moartea Mariei, Hugo s-a recăsătorit cu Mahaut, sora contelui Balduin al III-lea de Guînes. Hugo s-a alăturat regelui Ludovic al IX-lea al Franței, atunci când acesta a inițiat Cruciada a șaptea, în 1248. Trecând prin Avignon, a avut loc o îcăierare cu unii săteni, în care Hugo
Ugo I de Blois () [Corola-website/Science/328468_a_329797]
-
Matilda I (sau Maud) (n. 1105?, Boulogne - d. 3 mai 1152) a fost "suo jure" contesă de Boulogne, precum și regină a Angliei ca urmare a căsătoriei cu regele Ștefan. Matilda s-a născut ca fiică a contelui Eustațiu al III-lea de Boulogne, cu soția sa, Maria, fiică a regelui Malcolm al III-lea al Scoției cu Margareta de Wessex. Matilda era verișoară de gradul întâi cu rivala soțului ei, regina Maud. Prin bunica sa pe linie
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
cu Margareta de Wessex. Matilda era verișoară de gradul întâi cu rivala soțului ei, regina Maud. Prin bunica sa pe linie maternă, Matilda descindea din regii Angliei anteriori cuceririi normande. În 1125, Matilda s-a căsătorit cu Ștefan, pe atunci conte de Blois și de Mortain, care poseda totodată largi titluri în Anglia. Atunci când tatăl Matildei a abdicat și s-a retras la mănăstire (în același an), posesiunile și onorurile deținute de Ștefan s-au unit cu Boulogne, ca și cu
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
până ce istoria maghiară a fost modificată în 1526, atunci când turcii otomani au învins oștile maghiare în Bătălia de la Mohács, iar regele Ludovic al II-lea al Ungariei a fost ucis în luptă. Coroana maghiară a fost disputată de către voievodul Transilvaniei, contele maghiar Ioan I Zápolya, și principele german Ferdinand I de Habsburg, cei doi fiind încoronați ca regi ai Ungariei. Mai târziu, a fost încheiat un pact secret prin care Zápolya ceda regatul după moartea sa lui Ferdinand, pact ce a
Castelul Buda () [Corola-website/Science/328454_a_329783]
-
(n. 1216 - d. 8 februarie 1250) (supranumit cel Bun) a fost primul conte de Artois. Robert era cel de al cincilea (și unicul care a supraviețuit) fiu al regelui Ludovic al VIII-lea al Franței cu Bianca de Castilia. Robert a primit provincia Artois ca un apanaj, în conformitate cu testamentul tatălui său (d. 1226
Robert I de Artois () [Corola-website/Science/328469_a_329798]
-
petrecut în anul 1237 (la vârsta de 21 de ani). În 1240, papa Grigore al IX-lea, aflat în conflict cu împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen, i-a oferit lui Robert coroana imperială în opoziție cu Frederic, însă contele francez a refuzat să emită pretenții asupra acestui titlu. În 14 iunie 1237 Robert s-a căsătorit cu Matilda de Brabant, fiica ducelui Henric al II-lea de Brabant și a Mariei de Hohenstaufen. Din această căsătorie s-au născut
Robert I de Artois () [Corola-website/Science/328469_a_329798]
-
Ludovic I (n. cca. 1304 - d. 26 august 1346) a fost conte de Flandra, de Nevers și de Rethel de la 1322 până la moarte. Ludovic era fiul contelui Ludovic I de Nevers cu contesa Ioana de Rethel și nepot al lui Robert al III-lea de Flandra. El a succedat tatălui său în
Ludovic I de Flandra () [Corola-website/Science/328476_a_329805]
-
Ludovic I (n. cca. 1304 - d. 26 august 1346) a fost conte de Flandra, de Nevers și de Rethel de la 1322 până la moarte. Ludovic era fiul contelui Ludovic I de Nevers cu contesa Ioana de Rethel și nepot al lui Robert al III-lea de Flandra. El a succedat tatălui său în poziția de conte de Nevers și bunicului său în cea de conte de Flandra în
Ludovic I de Flandra () [Corola-website/Science/328476_a_329805]
-
de Nevers și de Rethel de la 1322 până la moarte. Ludovic era fiul contelui Ludovic I de Nevers cu contesa Ioana de Rethel și nepot al lui Robert al III-lea de Flandra. El a succedat tatălui său în poziția de conte de Nevers și bunicului său în cea de conte de Flandra în 1322. El a moștenit și comitatul de Rethel de la mama sa. În 1320, Ludovic s-a căsătorit cu Margareta de Franța, contesă de Artois și de Burgundia și
Ludovic I de Flandra () [Corola-website/Science/328476_a_329805]
-
Ludovic era fiul contelui Ludovic I de Nevers cu contesa Ioana de Rethel și nepot al lui Robert al III-lea de Flandra. El a succedat tatălui său în poziția de conte de Nevers și bunicului său în cea de conte de Flandra în 1322. El a moștenit și comitatul de Rethel de la mama sa. În 1320, Ludovic s-a căsătorit cu Margareta de Franța, contesă de Artois și de Burgundia și cea de a doua fiică a regelui Filip al
Ludovic I de Flandra () [Corola-website/Science/328476_a_329805]
-
-lea a intervenit, drept pentru care Ludovic a fost eliberat din captivitate în februarie 1326, iar pacea de la Arques a fost semnată. Pacea nu a durat multă vreme și ostilitățile au reizbucnit în curând, fapt care l-a determinat pe conte să caute refugiu în Franța. El a reușit să îl convingă pe noul său suzeran, regele Filip al VI-lea să îi vină în ajutor, iar Zannekin și aderenții săi au fost înfrânți în mod categoric zdrobiți de către armata regală
Ludovic I de Flandra () [Corola-website/Science/328476_a_329805]
-
său era dependent din punct de vedere economic de Anglia. Acțiunile sale au avut ca rezultat un boicot al englezilor asupra lânii, fapt care a condus la o nouă insurecție, condusă de această dată de către Iacob van Artevelde. În 1339, contele a fost nevoit să își abandoneze stăpânirile, nemaifiind capabil să se întoarcă vreodată. Ludovic a fost ucis în bătălia de la Crécy din 1346. Ludovic și Margareta au avut un fiu:
Ludovic I de Flandra () [Corola-website/Science/328476_a_329805]
-
Adelaide de Olanda, contesă de Hainaut (Aleide (Aleidis)) (n. cca. 1230 - d. 9 aprilie 1284, Valenciennes) a fost regentă în Comitatul Olanda între 1258 și 1263, pentru nepotul ei, contele Floris al V-lea pe parcursul minoratului acestuia. Adelaida a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda cu Matilda de Brabant. De asemenea, ea era soră a contelui Willem al II-lea de Olanda, conte de Olanda și
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
Olanda, contesă de Hainaut (Aleide (Aleidis)) (n. cca. 1230 - d. 9 aprilie 1284, Valenciennes) a fost regentă în Comitatul Olanda între 1258 și 1263, pentru nepotul ei, contele Floris al V-lea pe parcursul minoratului acestuia. Adelaida a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda cu Matilda de Brabant. De asemenea, ea era soră a contelui Willem al II-lea de Olanda, conte de Olanda și rege al Germaniei. În 9 octombrie 1246, Adelaida a fost căsătorită cu contele
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
în Comitatul Olanda între 1258 și 1263, pentru nepotul ei, contele Floris al V-lea pe parcursul minoratului acestuia. Adelaida a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda cu Matilda de Brabant. De asemenea, ea era soră a contelui Willem al II-lea de Olanda, conte de Olanda și rege al Germaniei. În 9 octombrie 1246, Adelaida a fost căsătorită cu contele Ioan I, conte de Hainaut. Ca și mama sa, ea a fost un adevărat patron al lăcașurilor
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
pentru nepotul ei, contele Floris al V-lea pe parcursul minoratului acestuia. Adelaida a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda cu Matilda de Brabant. De asemenea, ea era soră a contelui Willem al II-lea de Olanda, conte de Olanda și rege al Germaniei. În 9 octombrie 1246, Adelaida a fost căsătorită cu contele Ioan I, conte de Hainaut. Ca și mama sa, ea a fost un adevărat patron al lăcașurilor religioase. Înclinația către teologie s-a reflectat
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
contelui Floris al IV-lea de Olanda cu Matilda de Brabant. De asemenea, ea era soră a contelui Willem al II-lea de Olanda, conte de Olanda și rege al Germaniei. În 9 octombrie 1246, Adelaida a fost căsătorită cu contele Ioan I, conte de Hainaut. Ca și mama sa, ea a fost un adevărat patron al lăcașurilor religioase. Înclinația către teologie s-a reflectat în aceea că trei dintre fiii ei au devenit epicopi, iar fiica sa a ajuns abatesă
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
IV-lea de Olanda cu Matilda de Brabant. De asemenea, ea era soră a contelui Willem al II-lea de Olanda, conte de Olanda și rege al Germaniei. În 9 octombrie 1246, Adelaida a fost căsătorită cu contele Ioan I, conte de Hainaut. Ca și mama sa, ea a fost un adevărat patron al lăcașurilor religioase. Înclinația către teologie s-a reflectat în aceea că trei dintre fiii ei au devenit epicopi, iar fiica sa a ajuns abatesă. De asemenea, Adelaida
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
Ioan al II-lea d'Avesnes (în ) (n. 1247 - d. 22 august 1304) a fost conte de Hainaut din 1280 și de Olanda de la 1299 până la moarte. Ioan a fost fiul cel mare al lui Ioan I d'Avesnes cu Adelaida de Olanda. El a fost conte de Hainaut începând din 1280, succedând bunicii sale, Margareta
Ioan al II-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/328483_a_329812]
-
în ) (n. 1247 - d. 22 august 1304) a fost conte de Hainaut din 1280 și de Olanda de la 1299 până la moarte. Ioan a fost fiul cel mare al lui Ioan I d'Avesnes cu Adelaida de Olanda. El a fost conte de Hainaut începând din 1280, succedând bunicii sale, Margareta a II-a de Flandra. Ioan a continuat participarea la războiul dintre casa de Dampierre și cea de Avesnes, luptând împotriva contelui Guy de Flandra pentru Flandra imperială. De asemenea, Ioan
Ioan al II-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/328483_a_329812]
-
d'Avesnes cu Adelaida de Olanda. El a fost conte de Hainaut începând din 1280, succedând bunicii sale, Margareta a II-a de Flandra. Ioan a continuat participarea la războiul dintre casa de Dampierre și cea de Avesnes, luptând împotriva contelui Guy de Flandra pentru Flandra imperială. De asemenea, Ioan a preluat moștenirea în Olanda, devenind conte al acesteia în 1299, ca urmare a morții contelui Ioan I, prin intermedierea mamei sale Adelaida de Olanda, moștenitoare și regentă în acest comitat
Ioan al II-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/328483_a_329812]
-
bunicii sale, Margareta a II-a de Flandra. Ioan a continuat participarea la războiul dintre casa de Dampierre și cea de Avesnes, luptând împotriva contelui Guy de Flandra pentru Flandra imperială. De asemenea, Ioan a preluat moștenirea în Olanda, devenind conte al acesteia în 1299, ca urmare a morții contelui Ioan I, prin intermedierea mamei sale Adelaida de Olanda, moștenitoare și regentă în acest comitat. Descendenții săi au menținut uniunea personală dintre cele două comitate. Vărul său, contele Floris al V
Ioan al II-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/328483_a_329812]