KorAP: Find »[drukola/base=cotidian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...316 317 318 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Vaticanului în România. Dorința episcopilor, arhiepiscopilor, dar și a celor care s-au ocupat și au răspuns efectiv de presa catolică, a fost de a înființa, susține și dezvolta un cotidian catolic puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de toate problemele contemporane; în același timp, el trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva instituției bisericești. Această dorință a fost dublată de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
României la aceste fenomene internaționale a fost modestă și a arătat lipsa de comunicare și de unitate a comunității catolice românești, dar și gradul redus de dezvoltare, comparativ chiar cu al unor state vecine precum Ungaria sau Polonia. Proiectele unui cotidian catolic în România surprinde multiplele încercări de înființare a unui ziar catolic în capitala țării, care să fie reprezentativ pentru toți catolicii din România și care să trateze și teme social-politice, depășind astfel granițele confesionale (prezentăm ca un studiu de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
studiu de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din România, să le facă să conlucreze și să realizeze acest deziderat al presei catolice românești. Subcapitolul Cotidianul Albina conține o exemplificare concretă a incapacității de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor în condițiile în care acest proiect a fost inițiat și finanțat de Vatican timp de trei ani (exact perioada cât a apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de formarea pieței informațiilor. Amploarea culegerii de informații și costul difuzării lor, într-o lume extinsă la dimensiunile globului, făceau indispensabilă recurgerea la serviciile marilor agenții telegrafice și favorizau tendința lor de monopolizare a pieței informației. Numai câteva din marile cotidiene își permiteau întreținerea unei rețele proprii de corespondenți particulari 33. Periodicele catolice au îmbinat cele două surse de informare, adică agențiile de presă și "corespondenții proprii". Aceștia din urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
orientarea politică, care să prezinte și să apere interesele Bisericii; această situație a fost asemănătoare cu cea din România, unde din cauze diferite, nu a existat o reprezentare unitară a presei catolice iar dezideratul a fost de a crea un cotidian reprezentativ pentru toți catolicii în capitala țării. I.3.1. Spania Principalii inițiatori ai dezvoltării presei catolice în Spania au fost Donoso Cortés și Jaime Balmes 170. Pe lângă ei, Sfântul Antonio María Claret a înființat în 1846 "Frăția Spirituală a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
astfel încât multe ziare catolice au fost puse sub sechestru sau au fost închise forțat. În 1903, Ferrandina a făcut un bilanț al presei catolice italiene, în urma căruia a contabilizat 474 de publicații (fuseseră 297 cu zece ani înainte): 25 erau cotidiene politice, 145 publicații locale cu caracter religios, politic și social și 177 ziare religioase. Între acestea din urmă, 33 erau ziare marianiste, șapte misionare, 39 culturale, 59 educative și 26 destinate clerului 226. În 1895 mai mulți ziariști de la aceste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au existat și catolici care au sugerat ca Partidul Popular Italian (PPI) să facă front comun cu partidele de dreapta (inclusiv cu fasciștii), pentru a opri avântul forțelor de stânga. Majoritatea ziarelor catolice au sprijinit candidaturile unice pentru PPI, cu excepția cotidianului L'Italia (Milano), prin intermediul căruia însuși cardinalul Ferrari sugerase coaliția. In ciuda acestui fapt, partidele de stânga au câștigat în acea zonă, deși la mică diferență, iar PPI a fost chiar atacat de presa catolică (Corriere d'Italia) în 1923

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu puterea și totodată a apărat interesele Bisericii și ale Vaticanului, implicându-se în politică. I.3.3. Franța În Franța a existat o presă de tradiție și de mare audiență. Din această categorie făcea parte ziarul La Croix, devenit cotidian din 1883 și care atingea în 1896 un tiraj de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de după Primul Război Mondial l-a reprezentat avântul crescut al jurnalelor populare, precum L'Ami du Peuple al lui François Coty, care atingea 700.000 de exemplare la sfârșitul anilor '20, la concurență cu cele patru ziare mari. Era un cotidian populist, cu anumite tendințe către fascism; proprietarul său a ajuns la ruină însă câțiva ani mai târziu 244. Presa și-a continuat progresul pe măsură ce creștea numărul celor care beneficiau de educație, devenind astfel potențiali cititori. În 1939, Paris-Soir avea un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
A. Papiu Laruirian, Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
compusă din 4 persoane. Pentru catolicii de rit latin, proporția este mai favorabilă, de vreme ce au un ziar la 64 de indivizi, respectiv 16 familii, în timp ce românii uniți un singur ziar la 112 indivizi, sau la 28 de familii"322. Singurul cotidian în limba română a fost Albina, care a apărut în capitala țării între anii 1921-1924. Ziarele săptămânale de rit latin au fost: Farul nou, care apărea în 2500 de exemplare la București, fiind format prin unirea cu Sentinela catolică de la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scop enunțat "promovarea vieții religioase în popor"323 (acesta se adresa bulgarilor din România). Presa catolică din România nu a fost organizată în trusturi și nici nu s-a practicat comasarea mai multor ziare sau servicii (excepție făcând cele două cotidiane catolice de limbă maghiară Erdelyi Lapok și Erdelyi Neplap care aveau o administrație comună, fiind proprietatea asociației "Erdelyi Lapok"324). Singura concentrare de periodice unite a fost cea a publicațiilor Misionarul Euharistic și Cuvântul Adevărului de la Bixad, Satu Mare. Această unire

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mediatic în raport cu presa religioasă din Occident. Presa catolică a fost lipsită de unitate de acțiune și s-a caracterizat prin incapacitatea de manifestare unitară, de a înființa instituții de presă după modelul țărilor catolice din Occident, de a crea un cotidian catolic puternic reprezentativ, care să militeze pentru drepturile acestei confesiuni din România și care să prezinte poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele religioase, etniile și riturile catolice pentru realizarea unor scopuri comune. Mizele presei catolice din România (sprijinită activ și consistent de Vatican), au fost realizarea unității catolicismului din țara noastră și crearea unui cotidian reprezentativ în capitală, care să exprime poziția Bisericii Catolice și care să informeze Statul Papal despre realitățile din societatea românescă (nu doar din punct de vedere spiritual, ci și politico-social, cultural și economic). Publicațiile catolice din România au fost în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice și fiind caracterizată de o lipsă de omogenitate. Nu s-au creat sindicate ale ziariștilor catolici și nici instituții de presă la nivel național care să fie afiliate la organismele de presă internaționale ale Bisericii. Înființarea și dezvoltarea unui cotidian care să reprezinte interesele catolicilor din România indiferent de rit sau etnie, care să trateze problemele delicate ale perioadei din toate punctele de vedere (politic, social, economic și cultural) a rămas un deziderat neîmplinit. Reprezentanții presei catolice din România au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre realitățile perioadei și de a exprima punctul de vedere al Bisericii cu privire la evenimentele importante și uneori controversate, într-un limbaj accesibil (încerca să ia locul cotidianului Albina, care nu a mai apărut din 1924). Revista catolică a fost o publicație de prestigiu cu caracter științific, de specialitate, ce îi viza pe cei instruiți. Ea a fost distibuită și în străinătate. Viața a fost o revistă populară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a acestuia 809. Vaticanul s-a implicat direct (inclusiv financiar) în înființarea unui ziar catolic reprezentativ pentru comunitatea românească, ce a apărut în capitala țării (și care a abordat probleme economice, culturale dar mai cu seamă social politice). Asta, deoarece cotidianul reprezenta o sursă credibilă de informare pentru Statul Papal despre realitățile societății românești, dar și un mijloc de transpunere a viziunii Vaticanului asupra unor evenimente sau asupra evoluției societății în general (și care trebuia să ajungă la cititorii din România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din România și episcopii din întreaga țară cunoșteau problemele și nevoile presei catolice românești, precum și ce era necesar pentru ca aceasta să se dezvolte și să aibă o amploare semnificativă. Aceste dificultăți (în primul rând lipsa de unitate, inexistența unui cotidian reprezentativ în București care să trateze inclusiv probleme politice, lipsa unor organizații catolice de presă la nivel național) nu au fost depășite, iar planurile de dezvoltare au eșuat în mare parte din cauza incapacității de comunicare între rituri, ordine și etnii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință prin finanțarea cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în presa catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
țara respectivă au fost expuse în ordine sistematică și geografică. Expoziția a cuprins: 1. grafice statistice și hărți geografice care ilustrau dezvoltarea progresivă și difuziunea actuală a jurnalismului în lume; 2. documente legate de redacția, administrația și propaganda unui mare cotidian și în care a fost reliefată perfecționarea tehnicii și a organizării jurnalistice; 3. toate instituțiile, activitățile, asociațiile care erau în serviciul presei catolice: societăți editoriale ale presei periodice, agenții de informații, activități de difuzare a presei religioase, asociații de jurnaliști

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului în presă, susținerea viziunii Bisericii cu privire la întreaga societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei catolice din România, un element constant l-a reprezentat dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei catolice din România, un element constant l-a reprezentat dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații nu doar catolicilor)871. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia sa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații nu doar catolicilor)871. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia sa. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni despre evenimente sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. O astfel de publicație ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de toate problemele contemporane; în același timp, el trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva acestei instituții. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului ce includea și crearea unui cotidian exponențial pentru comunitatea catolică din România, care să fie un factor de coeziune și de unificare a acesteia prin presă. Locul ales pentru tipărirea publicației reprezentative pentru comunitatea catolică nu a fost întâmplător; optându-se pentru București, s-a demonstrat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]