11,061 matches
-
mai multe subiectivități în cadrul privilegiat al dialogului. Prin educație omul este ajutat să se „umanizeze”, să devină, să evolueze, să acționeze, să ia decizii, să se transforme, să-și schimbe el însuși condiția, să soluționeze problemele comune printr-un act creativ. Persoanele cu deficiențe de auz formează o comunitate specială, cu o cult ură aparte, numită generic „cultura surzilor”. Aici sunt încadrate comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, tradiții, interese comune, reguli, experiențe și tehnici de supraviețuire
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Esența se obține din florile albe, plăcut mirositoare, prin metoda soarelui. Această plantă care-și croiește drumul cu siguranță și consecvență, este un simbol al idealismului și stabilității. Extractul din flori de viță albă poate ajuta persoanele cu un potențial creativ deosebit, dar care nu sunt suficient de curajoase și de conștiente de valoarea lor. Se recomandă de asemenea și unele activități practice cum ar fi grădinăritul sau decorarea locuinței. Ambiție exagerată și dorința de dominare, atât în familie, cât și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
calmul unei dimineți pe canalele atât de romantice ale Veneției. Se strecoară pe nesimțite, fascinează, trezește emoții și se întipărește în amintire, asemenea unei plimbări în gondolă pe Canal Grande. • Venezia uomo. Bărbații misterioși, plini de intuiție și imaginație, atenți, creativi, care transformă fiecare întâlnire într-o nouă surpriză, vor fi cu siguranță atrași de acest parfum. Venezia Pasiello este parfumul luminii, este acel sentiment de zbor pe care îl ai în fața spațiilor largi, acea amețitoare frumusețe a formelor rotunde, a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
flori însângerate Și cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate, Iar în covorul din perete ca și-ntr-o glastră am înfipt Trei ramuri verzi de lămâiță Și-un ram uscat deEucalipt.” (Ion Minulescu, Celei care minte) Parfumeria creativă este pe bună dreptate considerată o artă, întrucât la elaborarea unui parfum fiecare creator imprimă compoziției sale o notă personală. Adevăratele creații sunt, în primul rând, rodul imaginației parfumierului și, în al doilea rând, rodul activității depuse pentru materializarea ideii
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fermentație, diferite eczeme și afecțiuni ale pielii, diabet, migrene, meteorism, tulburări stomacale, stimularea memoriei, calmant în psihonevroze.Îmbrăcămintea de culoare galbenă este indicată pentru a întări și a dinamiza nervii și creierul. Cei ce preferă această culoare sunt optimiști, originali, creativi, spirituali, adoră provocările și sunt prieteni pe care se poate conta. Culoarea galbenă este ideală pentru holuri sau pentru o cameră insuficient luminată. Contraindicații: stări febrile, palpitații cardiace, inflamații acute, stări de supraexcitare. Considerată cea mai veselă din tot spectrul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Cf. E. GomBriCh, o. c., 39. 15introduCere tat prin concepte filosofice și unele forme de cunoaștere necesare pentru o mai bună înțelegere a creației artistice. Partea centrală a lucrării este dedicată pictorului Michelangelo Buonarroti, fără a ignora partea istorică și creativă a epocii în care a trăit el și alți oameni de artă ai timpului, dar nu va fi neglijat nici contextul și scopul în care el a creat operele sale. În arta primară ne frapează simplitatea uneltelor folosite, dar totodată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La sfârșitul secolului al XI‑lea stilul clasic și bizantin al capitalei Constan‑ tinopol se stabilizează devenind centrul de referință timp de secole pentru mai multe școli artistice, înglobând toate aspirațiile creative ale tuturor persoane‑ lor creștine. Personajele sunt reprezentate frontal cu aspect sever; ochiul e fixat spre ceea ce privește, iar faptele cotidiene, scenele familiale, viața do‑ mestică, interiorul caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință este cea inovatoare, care a considerat că arta adevărată are totdeauna un caracter creativ. Arta religioasă s‑a putut îmbina cu noile mișcări artistice care s‑au succedat de‑a lungul se‑ colelor. Conciliul al II‑lea din Vatican (1962‑1965), a venit în întâmpinarea artei religioase, dând indicații, norme și legi clare. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
abia pare să le remarce, fiindcă gestul său cuprinzător arătând spre pâine și vin, vorbește despre instituirea sfintei Euharistii. Prin caracterul său misterios și prin toată detașarea și complexitatea perso‑ nală, caracterul lui Leonardo este o mărturie elocventă a imaginației, creativi‑ tății, cunoașterii și demnității forțelor omenești în același timp; el este un propagator al mesajului creștin 27. Leonardo este un artist pe care îl putem considera, întruchiparea idealului umanist al omului universal. Deși a finisat doar vreo zece picturi, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
transmițându‑i misiu‑ nea de a fi artist. În creația artistică omul se revelează mai mult ca niciodată ca imagine a lui Dumnezeu și își realizează această misiune în primul rând plăsmuind materia propriei umanități și apoi exercitând o stăpânire creativă asupra universului care îl înconjoară. Evident, este vorba de o participare care lasă intactă infinita distanță dintre Creator și creatură așa cum sublinia și card. Nicolae de Cusa: arta creatoare pe care sufletul are fericirea s‑o găzduiască, nu se identifică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și să protejeze viața animalelor sălbatice; -limbajul artelor - dezvoltă identificarea reprezentărilor picturale, arhitecturale și a simbolurilor; - interpretează diagrame; - dezvoltă vocabularul și capacitatea de dialog; - stimulează consultarea de noi surse bibliografice; - dezvoltă imaginația în creațiile scrise ponind de la figurine origami; - ilustrează creativ dramatizări cu păpuși origami; - pune în contact lumi culturale și științifice diferite; -știință - creează situații de învățare despre animale, plante, cristale, obiecte prin împăturirea de figurine origami; - dezvoltă simțul de a căuta date despre specii aflate în pericol de dispariție
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
de performanță detaliat prin descriptori de performanță atașați. Aceștia se stabilesc pornind de la indicii de satisfacere a obiectivului propus, care permit o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: - oferă evaluării un caracter preponderent creativ; - provoacă la elevi eforturi conștiente (pornind de la ideea că elevii și părinții acestora sunt informați referitor la competențele prevăzute în descriptori); - prezintă transparență, indicând clar treptele ce trebuie parcurse pentru atingerea performanței maxime. Descriptorii sunt concepuți pentru trei niveluri de
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
evaluarea performanțelor cu grad sporit de creativitate, în care strategia didactică este una de conlucrare, elevii fiind grupați pe echipe, criteriile de evaluare vor fi diferite. Se va urmări, astfel, de la corectitudinea plierii figurinelor origami, până la introducerea unor elemente originale, creative, precum și la modul de comportare a copiilor în cadrul grupului. Pentru participarea activă a elevilor la procesul de apreciere și evaluare a lucrărilor, se impune cunoașterea de către aceștia a descriptorilor de performanță ce stau la baza acordării calificativelor. Este evident
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
iar impresia confuză derivă din fluiditatea îmbinării celor două elemente vitale, apa și aerul, creând o predispoziție la imaterialitate, la mister. Adept al concepțiilor estetice fundamentate pe adevăr și firesc, ca valori supreme ale fenomenului artistic, Debussy își canalizează demersurile creative în scopul aflării adevărului pur instinctiv. Aflat într-o permanentă căutare a „muzicii pure”, o muzică a simplității ce corectează trăirea umană, Debussy tinde spre misterul identificării sale cu muzica Universului. Credința aproape mistică în capacitățile expresive ale muzicii nu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aflării adevărului pur instinctiv. Aflat într-o permanentă căutare a „muzicii pure”, o muzică a simplității ce corectează trăirea umană, Debussy tinde spre misterul identificării sale cu muzica Universului. Credința aproape mistică în capacitățile expresive ale muzicii nu conduc actul creativ al compozitorului francez spre o simplă descriere a frumuseții reale a acesteia, ci spre revelarea „lumii de dincolo”, evocată prin graiul inefabilului. Revelația descoperirii muzicii javaneze, cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889, va redirecționa în mod definitoriu traiectoria
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reprezentărilor artistice de natură sonoră, aprofundând concepțiile estetice ale timpului și asimilându-le printr-o sensibilitate și o interiorizare de neegalat. Afirmând o muzică izvorâtă din senzație, ce prevalează în fața ideilor și construcțiilor elaborate academic, Debussy își va canaliza demersul creativ spre o rigoare căutată în fantezie, ce se va supune, în mod exclusiv, analogiilor îndrăznețe ale imaginației, iar prin supremul său ideal, acela de a crea plăcere, spiritul muzicii sale se va înscrie în marele circuit universal al lumii. Capitolul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Claude Debussy nu putea rămâne fără reacție. În acest context, compozitorul francez se va alătura artiștilor avangardiști ai vremii în demersul susținut al acestora de a renunța la convențiile academice, prin adoptarea unor noi modalități de viziune și canalizarea preocupărilor creative spre ineditul revelat de acea nouă concepție de viață. Începând cu primele acțiuni entuziaste ale impresionismului, pictori de seamă precum Edouard Manet, Claude Monet, Edgar Degas, Paul Gaugain, Vincent Van Gogh, Henri de Toulouse-Lautrec manifestă interes față de arta populară japoneză
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
coperta primei ediții de la Marea confirmă profunda admirație ce o nutrea față de miracolul artei japoneze). Retras din mijlocul conflictelor și a reacțiilor controversate, declanșate odată cu premiera operei Pelléas et Mélisande (30 aprilie 1902), Debussy își regăsește echilibrul într-o activitate creativă ce va avea ca rezultat apariția Stampelor pentru pian. Astfel, anul finalizării acestei noi creații - 1903 - inaugurează perioada de maturitate din creația pianistică a compozitorului francez, marcând deopotrivă o cotitură decisivă la nivelul evoluției stilistice și a viziunii sale componistice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
receptive ce a manifestat-o Debussy față de diversele formele de modernitate ce le oferea epoca sa prin reprezentațiile de circ și alte demonstrații similare. Deopotrivă, artiști precum Degas, Seurat sau Toulouse Lautrec și-au aflat subiectele și simbolurile proiecțiilor sale creative în aceste veritabile atracții ale sfârșitului de secol XIX. Influențați de tot ceea ce propunea ca inovație acest nou tip de reprezentare, oamenii de artă vor împrumuta concepția discontinuă și fragmentată a viziunii sale de construcție, acea modalitate inedită de redimensionare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
alimenteze fenomenul de difuzare a noii ideologii progresiste, care opera o reorientare semnificativă la nivelul tuturor formelor de reprezentare artistică. Printr-o corespondență estetică cu universul pictural impresionist, atitudinea de eliberare a spiritului uman și promovarea factorului senzorial în fenomenul creativ conduc demersurile debussyiste spre emanciparea armoniei, prin abandonarea sistemului funcțional și lărgirea vocabularului armonic. Tratarea structurilor intervalice și acordice ca entități autonome, ce evită a se supune unei evoluții deductibile, generează la Debussy instaurarea unui nou concept de armonie non
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică tematică. Aprecierea pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach conduce gestul creativ al compozitorului francez spre emanciparea elementului ornamental și a rolului îndeplinit de acesta în contextul discursului. El acordă o atenție sporită curbei liniei melodice, precum și noțiunii de linie „în sine”, explorând funcția sa, prin excelență, decorativă. Dezvăluind puternice afinități cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Cf. E. GomBriCh, o. c., 39. 15introduCere tat prin concepte filosofice și unele forme de cunoaștere necesare pentru o mai bună înțelegere a creației artistice. Partea centrală a lucrării este dedicată pictorului Michelangelo Buonarroti, fără a ignora partea istorică și creativă a epocii în care a trăit el și alți oameni de artă ai timpului, dar nu va fi neglijat nici contextul și scopul în care el a creat operele sale. În arta primară ne frapează simplitatea uneltelor folosite, dar totodată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La sfârșitul secolului al XI‑lea stilul clasic și bizantin al capitalei Constan‑ tinopol se stabilizează devenind centrul de referință timp de secole pentru mai multe școli artistice, înglobând toate aspirațiile creative ale tuturor persoane‑ lor creștine. Personajele sunt reprezentate frontal cu aspect sever; ochiul e fixat spre ceea ce privește, iar faptele cotidiene, scenele familiale, viața do‑ mestică, interiorul caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]