9,140 matches
-
scaunului meu. Văzusem aceeași străfulgerare de lumină pe instrumentele de bord ale mașinii mele pe când stăteam în spatele volanului frânt și așteptam să mă elibereze poliția. Ea îmi exploră cu o urmă de interes contururile modificate ale rotulei. Catherine avea o curiozitate naturală și sănătoasă pentru perversitate, sub toate formele ei. - James, trebuie să plec la birou - o să te descurci? Știa prea bine că eram capabil de orice șiretlic atunci când venea vorba de ea. - Sigur. E mai greu traficul acum? Par să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
actelor noastre sexuale. Capitolul 9 Această plăcută idilă domestică, împreună cu promiscuitățile ei încântătoare, și-a atins sfârșitul prin reapariția lui Robert Vaughan, înger coșmaresc al autostrăzilor. Catherine era plecată pentru trei zile, participa la o conferință în Paris, și, din curiozitate, am dus-o pe Helen la o cursă automobilistică pe teren accidentat la stadionul din Northolt. Mai mulți șoferi acrobați din filmul lui Elizabeth Taylor aflat în producție la studiourile din Shepperton au făcut demonstrații de „conduceri infernale“. Biletele nedorite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Primul Război Mondial, cercul de literați și artiști pe care Bogdan-Pitești l-a întreținut în jurul său - mai ales între 1908-1922 - a fost singurul care a oferit (mult mai mult, desigur, decît anemicele cenacluri macedonskiene) o atmosferă de efervescență intelectuală, de curiozitate artistică bine orientată, propice afirmării și expansiunii adevăratelor talente, valorilor expresive moderne și originale”, scrie Theodor Enescu (op. cit. p. 29). Deși cam exaltate, afirmațiile cuprind o bună doză de adevăr. Schimbînd ce e de schimbat - și sînt multe de schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
echipei” postadolescentine „fugite de la școală”, cu formațiunea ei „boemă”, animată de „acel liberalism intelectual al timpului, de acel mare curent de circulație universală a ideilor și sentimentelor la modă”: „Eram toți niște puiandri de «cetățeni ai lumii», animați de vaste curiozități și de dorința de a cunoaște. Superficiali, de bună seamă, fiindcă năzuiam să luăm în brațe, cu opinteli ridicole și crăcănați pe slabele noastre mădulare, toate dintr-odată: literatura, științele și artele, sensibilitatea rafinată și decadentă a epocii, veritățile substanțiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
literaturei contimporane din Occident asupra Bucureștiului. Corespondența asiduă, schimbul de ziare, de idei, de informații, relațiile și autoritatea pe cari unii dintre noi le au în centrele unde arta modernă e în plină ascensiune au determinat într-o mare măsură curiozitatea amicilor noștri din străinătate. Mulți dintre ei sînt chiar convinși - ne scriu - că în scurt timp elita intelectuală a metropolei noastre nu numai se va pune la curent cu caracterul secolului în care trăim, mișcare-viteză-forță, ci va intra în rîndurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reprezentat și activitatea scenică a trupei idiș din Vilna (director: Iacob Șternberg), desfășurată o vreme la București, în cadrul programului „Dramă și comedie” susținut de A.I. Zissu și Ion Călugăru. Modestele experimente futuriste publicate ici-colo în revistele de avangardă rămîn simple curiozități ludice. În schimb, estetica expresionistă nu a rămas fără consecințe asupra textului dramatic. Potrivit folclorului avangardist, textele lui Urmuz ar fi fost „interpretate” încă din anii neutralității prin cafenele de actori nonconformiști (în frunte cu George Ciprian). Happening-urile sincretice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de minute, s-a dus pe artera din intersecție, spre deal. El auzi întrebarea și răspunse: prin spatele casei, am intrat; dar, de ce vă interesează? A, nu, că ne-ar interesa, pentru ceva anume, ci, ne-am întrebat, așa, din curiozitatea românului dintotdeauna. După ce s-a luminat bine, trecătorii și locuitorii acelei străzi au aflat că,în cursul nopții, denumirea îi fusese schimbată. De ce, oare? Cine, și în care scop făcuse asta? întrebări fără răspuns. Fiecare întrebător își continua drumul, spre
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scurtă perioadă de timp, din acel neânsemnat țânțar, un ditamai armăsar, care, pe mulți i-a îngrozit. Numai pe micii săi autori i-au distrat copios. I-am întâlnit, la câteva zile duă asta, și i-am întrebat, dintr-o curiozitate scriitoricească: ce-ați făcut, măi, pârdalnicilor? Ce să facem, aproape nimic. Doar, că, ne-am distrat nițel, punând la încercare puterea de judecată a lumii. Și? Ne-am convins. Anume? Că, noi, ăștia,îi suntem superiori. Din toate punctele de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și sângele tău? Dar inima, sufletul, rezistența ta? Din oțel, din diamant, din granit? Spune mi, dacă știi, și dacă poți să-mi divulgi un acest nebun de mare secret? Numi spui. Nici nu prea mi iei în seamă suspiciunile, curiozitățile, strădaniile și ne înduplecarea de a afla ce te tot întreb. Dacă-i așa, așa să fie! Bine. Atunci, s-o iau de la început. Din segment în segment; din presupunere în presupunere; din mărunte secrete, scăpate, din viață, pe marginea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
iepure... La adunarea de dare de seamă a biroului executiv al consiliului popular... că era membru în acest organism. Ai văzut, ce-au făcut, cei din opoziție? Nu. De ce? Pentru că nu mă interesează. Te înțeleg, dar, așa, ca de o curiozitate: au făcut bine, oare, ce-au făcut? Nu știu. Mai duten... Du-te și tu. Și dezbaterea se încheia, pe bosumflatelea! La magazin, pentru cumpărări, de-ale casei, de-ale gurii, mai cu seamă: vecine, vezi, că iar au scumpit
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
stocastic la același restaurant, la aceeași oră, în aceeași zi. Legal nu le putea face nimic! Parșivenia din Lungu a izbucnit și s-a zvonit că dacă unii încearcă să organizeze ceva îi dă afară din bacalaureat. Dar imaginația și curiozitatea îi fuseseră stârnite, câțiva ani înainte, de soră-sa, căreia îi dusese un taxi acasă când a avut banchetul. Stani nu ține seama și hotărăsc câțiva colegi să facă banchetul lor< cu clasa lor! Dorește să vină măcar diriginta Ghiurcă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nu mai sunt atât de mici, aproape l-au ajuns în înălțime iar fetele s- au maturizat. Se ghicește sub rochii că le-au crescut sânii. Își țin cu mândrie pieptul înainte, se uită la el cu mai multă atenție, curiozitate și speranță a îmbobocit mahalaua! În sfârșit se ivesc și cei mari. Dau mâna, sunt mai calmi, nu au entuziasmul celor tineri. Vor să se așeze la povești însă cei mici îi provoacă la fotbal. Trag de ei având perspectiva
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
întreabă dacă a luat dimineață micul dejun: Mănânc o ciorbă de burtă la unchiul! - Hopa, ai intrat și tu în rândul bărbaților! Se distrează amândoi aducându-și aminte de mofturile lui din copilărie și se despart. Arde de nerăbdare și curiozitate cum va decurge întrevederea< își ia la revedere în stilul obișnuit: - Sărut mâna! Relația tată-fiu, obișnuită în neamul său rece, distantă ca între doi bărbați care abia se cunosc însă se iubesc. Amintirile și copilăria au trecut ca un fum
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se confunda! Emoția poate însemna și putere, pe când frica nu-i decât renunțare.... Prețul unui adevăr este unul greu estimabil! Sunt adevăruri pentru care merită să trăiești; pentru altele merită să „dispari”.... Un gând sănătos te apără de multe nesăbuințe. Curiozitatea nu emană din zestrea genetică a lui „homo sapiens”, dar dintr-un „principiu” proclamat nu se știe de cine... (om și ăsta!...) Un om necăjit, copleșit de necazurile vieții e mereu în căutarea unui colț al lui de liniște de unde
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
și cum trebuie ca părinții să aibă grijă de „puii” lor! Inventatorul fusului n-a bănuit la câte trăsnite „învârteli” îi vor supune oamenii obiectul descoperirii sale... Unii consideră gazeta (ziarul, jurnalul) drept un mijloc de a satisface o mare curiozitate a oamenilor și anume: de a afla alături de cine și încotro călătorim prin univers! În fond de ce n-ar fi așa?! Pentru a reuși în viață trebuie să te bizui mai mult pe forțele tale decât pe bunele „intenții” ale
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
timp ierbii să crească!. Nu alerga după trenul care tocmai a plecat din stație, vine altul... Și dacă nu vine, ia-o la pas, vei ajunge până la urmă undeva... Dacă o idee îți dă bătăi de cap și te roade curiozitatea să afli ce-i dincolo de „aparențe”, te sfătuiesc să mai deschizi o carte!. Oamenii ajută plantele să iasă din pământ, să rodească, în vreme ce plantele ajută oamenii să rămână pe pământ, să viețuiască. Mai firesc ar fi să-l plângem pe
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
sfârșitul... Orice tufiș - promisiunea unui ascunziș. Neomul este și el un fel de om.... La început, cea mai distrugătoare vâlvătaie a fost o scânteie. Nu regreta prea mult când ai pierdut ceva, întrucât ai învățat cum se câștigă alt...ceva! Curiozitatea, pofta de a te introduce în sufletul altuia, de a afla, de a ști ce face, cu ce se ocupă celălalt, unde vrea să ajungă, ce urmărește, cât câștigă, cu cine se mai întâlnește, ce pune la cale, ce uneltește
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
a te introduce în sufletul altuia, de a afla, de a ști ce face, cu ce se ocupă celălalt, unde vrea să ajungă, ce urmărește, cât câștigă, cu cine se mai întâlnește, ce pune la cale, ce uneltește, ei bine, curiozitatea de felul acesta e o boală! Există și un alt fel de curiozitate, dorința creatoare de a-ți îmbogăți mintea cu lucruri noi, de a-ți lărgi orizontul cunoașterii; în cazul acesta, curiozitatea nu mai este boală, doar o virtute
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
face, cu ce se ocupă celălalt, unde vrea să ajungă, ce urmărește, cât câștigă, cu cine se mai întâlnește, ce pune la cale, ce uneltește, ei bine, curiozitatea de felul acesta e o boală! Există și un alt fel de curiozitate, dorința creatoare de a-ți îmbogăți mintea cu lucruri noi, de a-ți lărgi orizontul cunoașterii; în cazul acesta, curiozitatea nu mai este boală, doar o virtute a speciei umane! Lumina și culoarea către care zboară atât de fericit fluturele
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
pune la cale, ce uneltește, ei bine, curiozitatea de felul acesta e o boală! Există și un alt fel de curiozitate, dorința creatoare de a-ți îmbogăți mintea cu lucruri noi, de a-ți lărgi orizontul cunoașterii; în cazul acesta, curiozitatea nu mai este boală, doar o virtute a speciei umane! Lumina și culoarea către care zboară atât de fericit fluturele, este pentru om necunoscutul, taina de dincolo... Legendele dăinuie peste timp numai dacă ascund în lăuntrul „istoriei” lor, un sâmbure
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
își cască gurile prin care își plâng secunda rădăcinile însetate pe obrajii dogoriți de muncă lacrimi fierbinți lunecă în țărâna care sfârâie de durerea neputinței n-o să mai fie nimic nimic nici hrană pentru ochi doar căderea în genunchi... Crengile curiozității mi-am ascuns mugurii în buzunarul sufletului ca să-i feresc de nostalgii ca orice copil mai evadează din trunchiul ce pălește scuturându-și petalele fructelor încep să-i cadă frunzele scrise de rugina amintirilor îl caut și-l găsesc atârnat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ascuns mugurii în buzunarul sufletului ca să-i feresc de nostalgii ca orice copil mai evadează din trunchiul ce pălește scuturându-și petalele fructelor încep să-i cadă frunzele scrise de rugina amintirilor îl caut și-l găsesc atârnat de crengile curiozității în care am crescut deasupra genunii... Tablou de foc... Stau cu ochii cât roțile Carului Mare în liniștea surdă scrijelită de geamătul căldurii prinsă între cărămizile înroșite mintea-mi zdrobită de lanțurile durerii aleargă prin vreme în trecut în prezent
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pace!... Își goli paharul, apoi începu să-l întrebe și să-l iscodească dacă nu-i venea greu să țină de unul singur casa și gospodăria. Stelian avu sentimentul că Grigore Gospodin nu-i punea asemenea întrebări doar din simplă curiozitate și deveni mai precaut. Îți mulțumesc de întrebare, îi spuse el liniștit. Să știi că reușesc să mă descurc binișor!... Nu trebuie să-ți faci griji... Mai vin și copiii pe la mine, mă mai duc și eu pe la ei... Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tot nu se potolea, încercă să-l îmbuneze dându-i un creion bicolor nou-nouț și un carnețel cu multe pagini, pe care să mâzgălească, dar copilul, după ce luă creionul și carnetul și le răsuci puțin în mâini cu o anumită curiozitate, le azvârli cât colo pe dușumele și se porni să bocească și mai amarnic, cerând înapoi bancnotele mari și frumos colorate aduse de Gospodin. Ei, nu fi porc, că-ți trag palme!... îl amenință tatăl său pe jumătate în glumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
înăuntru. Nu știu ce față aveam, dar cu siguranță am făcut ochii mari la vederea ciudățeniilor de acolo. Încăperea era ticsită cu blănuri, ceaune crăpate și colți de mărimea unui om, care serveau pe post de pături. Copilul nu-și putu stăpâni curiozitatea, văzându-mă obligată să-i istorisesc apariția mea în ținuturile lor. Hedwig mă luă de mână și mă trase după el până într-o pivniță întunecată plină ochi de felurite oglinzi. Pe jos stătea o oglindă de culoare acvamarin. Este
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]