29,392 matches
-
poți asemui cu o batistă aruncată pe obrazul mării și să simți cum o comunitate își apără cel mai de preț avut - cultura - și își împuternicește fiii pentru a-i păstra și duce mai departe valorile: artele plastice, literatura, muzica, dansul. Este o binecuvântare pentru acești părinți români faptul de a avea alături de copilașii lor un colectiv didactic deosebit: profesori dedicați, serioși, interesați și pricepuți în a educa micuții noștri compatrioți în lăcașele românești de învățământ din insulă. Și ... poate cel
ŞI ÎN CIPRU ROMÂNII AU TALENT MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012[Corola-blog/BlogPost/359407_a_360736]
-
descătușându-se alb din stihiile înaltului. Omătul ne acoperă abil urmele, e ca și cum n-am fi fost aici, ca și cum am fi niște personaje indezirabile, care au invadat liniștea salcâmilor înfloriți iernatic ori somnul măceșelor stafidite sub bagheta gerului. În sat, dansul fulgilor devine și mai rece. Primul om întâlnit se miră că ne-a venit chef de plimbare pe așa urgie. Drept e că arătăm diferit, suntem mai bătrâni c-o ninsoare, D. are sprâncene albe, amândoi suntem din ce în ce mai puțin pete
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017[Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
absolvirea la fel de obligatorie a cursurilor agrotehnice de scurtă durată sau serale dar și cu o calificare pe măsură la locul de muncă - în câmp, la ferma legumicolă) - reședință care între timp devenise ditamai localul, cu bar, sexy-shop și ring de dans și ce s-ar mai fi putut aduna într-un oarece spațiu pe care le adusese toate și obligatoriu ( !?) originala noastră democrație, grăbită să ajungă din urmă Apusul capitalist în țara care se obișnuise prea tare cu coercitivul și cu
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (14) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011[Corola-blog/BlogPost/359480_a_360809]
-
La streșini țurțuri cât un ciot Sunt grei și stau să cadă. În sobe pline cu butuci Doar focul mai cuvântă, Iar sus, pe case, vălătuci De fum spre cer se-avântă. Din înălțimi cad fulgi de nea Și-n dans se prind zglobii, De parcă n-ar fi iarnă grea Pe sat și pe câmpii... Referință Bibliografică: IARNA LA SAT / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu
IARNA LA SAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011[Corola-blog/BlogPost/359558_a_360887]
-
nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel nebun îmbrăcat în femeie, sau să asiști la spălatul de Rusalii, când femeile scoteau în bătătură scăunelul, cazanul cu apă, un braț de rozmarin, lână de oaie și săpun de casă neînceput și abia
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014[Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că de codana! OCEANIC Cu-mpătimirea-i umilită, de blândul țărm acum prea plat, Se-ntoarce iarăși către larguri, avid să-ncerce un alt salt. Acolo unde-s stânci semețe, goale-n neobrăzarea lor, Ce trupurile își oferă
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014[Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
Articolele Autorului Cântecul meu favorit Știu un cântec pe care nimeni nu-l știe, căci este doar cântecul meu. Chiar și eu îl aud atât de rar și mereu pe neașteptate. Auzi și tu acele sunete în ritmul pașilor de dans, venind din depărtări nostalgice, de undeva din timpuri glorioase? Ele sunt crâmpeie din cântecul meu! Răsună dulce și melancolic, precum un tango. Dar nu e un tango. Nici vals nu e! Deși e avântat ca freamătul serbărilor de demult, nu
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014[Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
Australia. Localitatea Gurghiu a fost reprezentată la festivalul din acest an de: Ansamblul „Ruguțu”, Ansamblul „Stejerelul” și soliștii Laura Man Uilăcan și Mădălina Cofari. Ansamblul „Stejerelul” al Căminului Cultural din Gurghiu, înființat de șapte ani, are în repertoriu cântece și dansuri din zona Gurghiului. Laura Man Uilăcan din Gurghiu, solist vocal de muzică populară, interpretează melodii din repertoriul Nataliei Gliga, cât și melodii proprii: „Floricică de pe vie”, „Alunel cu trei alune” etc. Muzica o ajută să uite de toate problemele vieții
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de pe la noi/Îs frumoși ca niște flori,/ Ca florile lângă apă/ Și nu-s alții să-i întreacă./ Ficiori mai frumoși nu știu/Cum îs la noi pe Gurghiu./” Ansamblul „Cristal” al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat dansuri populare românești, iar secțiunea maghiară a executat dansul cu sticlă, specific localității unde pe la 1700 s-a înființat Fabrica de sticlă ( glajă). În timp ce dansau, fete talentate, îmbrăcate cu fuste și laibăre roșii cu dungi negre, într-un ritm lent și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
florile lângă apă/ Și nu-s alții să-i întreacă./ Ficiori mai frumoși nu știu/Cum îs la noi pe Gurghiu./” Ansamblul „Cristal” al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat dansuri populare românești, iar secțiunea maghiară a executat dansul cu sticlă, specific localității unde pe la 1700 s-a înființat Fabrica de sticlă ( glajă). În timp ce dansau, fete talentate, îmbrăcate cu fuste și laibăre roșii cu dungi negre, într-un ritm lent și grațios, au ținut în echilibru pe cap sticle
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
are 25 de membri și în repertoriu au cântecele artiștilor consacrați din zonă. Ansamblul „Doina Mureșului” al Casei de Cultură „George Enescu” din Reghin, înființat în 2008, are aproximativ cincizeci de membri, seniori și juniori. Juniorii execută nouă suite de dansuri de pe Mureș, Borbuncu, Agriș, Bihor, Maramureș, seniorii: „Purtată de pe Beca”, „De-a lungul”, „Învârtita de la Valea Mureșului.” Membrii ansamblului poartă costume specifice fiecărui dans. Maria Grama, solistă de muzică populară, are 16 ani, este din Reghin, elevă la Grupul Școlar
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
înființat în 2008, are aproximativ cincizeci de membri, seniori și juniori. Juniorii execută nouă suite de dansuri de pe Mureș, Borbuncu, Agriș, Bihor, Maramureș, seniorii: „Purtată de pe Beca”, „De-a lungul”, „Învârtita de la Valea Mureșului.” Membrii ansamblului poartă costume specifice fiecărui dans. Maria Grama, solistă de muzică populară, are 16 ani, este din Reghin, elevă la Grupul Școlar Petru Maior, clasa a X-a, cântă de la vârsta de unsprezece ani, are repertoriu propriu, melodiile sunt compuse de rapsodul popular Mircea Simioancă, orchestrația
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu vârfu-n nori”. A participat la mai multe festivaluri: „Dor de cânt românesc” de la Cumpăna, Constanța, Festivalul de la Gherla, județul Cluj și de la Turcaia, județul Tulcea unde a obținut premii. Festivalul Văii Gurghiului, 2012, a atras ansambluri, interpreți, cântece și dansuri populare de pe tot cuprinsul țării, specifice românilor și etniilor. Răzvan Năstăsescu, în vârstă de 23 de ani, ca origine îngemănează mai multe zone, mama fiind de pe Valea Târnavelor, județul Mureș, iar tata din Voineasa, Țara Loviștei. S-a născut în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Maramureș într-o familie în care bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular românesc până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Ansamblul „Mugurașii” din comuna Agăș, județul Bacău, a fost înființat în 2009, din inițiativa doamnei Ecaterina Rață, pentru a continua tradiția locală și a promova în țară frumusețea obiceiurilor, a cântecului
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Ansamblul „Mugurașii” din comuna Agăș, județul Bacău, a fost înființat în 2009, din inițiativa doamnei Ecaterina Rață, pentru a continua tradiția locală și a promova în țară frumusețea obiceiurilor, a cântecului și a dansului popular de pe Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior al Trotușului): „Comănița”, „Floricica”, „Diminicioara”, „Horili”, „Pe Valea Agășului” și dansuri: „Cărășelul”, „Corăghiasca”, „Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
frumusețea obiceiurilor, a cântecului și a dansului popular de pe Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior al Trotușului): „Comănița”, „Floricica”, „Diminicioara”, „Horili”, „Pe Valea Agășului” și dansuri: „Cărășelul”, „Corăghiasca”, „Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La oglindă”, „Ciobănașul”, „Rața”. Specific numai localității lor este cântecul „Pe Valea Agășului” compus de Maria Tătaru pentru Ansamblul „Mugurașii”: „Pe Valea Agășului, la, la,/Am deschis ochii întâi/Lângă părinții mei dragi/Muntele cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
apoi îi prinse lobul urechii între dinți și-l perforă. Femeia scoase un țipăt de satisfacție, în timp ce el simți în gură gustul plăcut al sângelui vampiric. Pe nesimțite fură înconjurați de cavaleri eleganți și domnișoare senzuale ce pluteau într-un dans amețitor. - Oare cine zicea că vampirii sunt făpturi rele? - exclamă tânărul. Vampiricele chiar sunt femei atrăgătoare și cu o poftă nebună de iubire! - Din acest moment faci parte din lumea noastră pentru veșnicie! Niciodată să nu uiți clipele primei noastre
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
în terminarea construcției palatuluiau fost în primul rând de natură economică, banii erau insuficienți, iar comitetul de conducere în frunte cu Th. Costescu nu primea sprijin din partea autorităților. Palatul avea următoarele spații cu diferite destinații: sala de cinematograf, sala de dans, muzeu(1) , sala de lectură și o bibliotecă valoroasă donația I. G. Bibicescu(2) , două restaurante cu două terase, cinematograf în grădina de vară, uzina electrică proprie. Construcția Palatului Cultural se datorează în primul rând inițiativei lui Th Costescu(3
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN. III(PRIMA JUMĂTATE A SEC XX) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014[Corola-blog/BlogPost/360419_a_361748]
-
am trecut prin „Parcul Rozelor”, trecând pe „Aleea Muzicenilor” am văzut „Filarmonica Banatul”, apoi „Casa Artelor”. 2. Turul cultural: am vizitat “Casa de Cultură a municipiului Timișoara” unde “Ansamblul Timișul” a susținut un bogat și minunat program de cântece și dansuri populare românești. Acest spectacol a plăcut extrem de mult tuturor participanților la proiect. Am trecut prin ”Parcul Central”, am vizitat Centrul Cultural German, Institutul Francez, Colegiul C.D.Loga, Liceul Pedagogic Carmen Sylva, Palatul Mercy, Palatul Dechan și Palatul Dicasterial. 3. Turul
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013[Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
Arkitektur und Kirchenkunstunikat: die Pfarrkirche «Ausgiebung des Heiligen Geistes» im Stadtteil «Dacia» - Temeswar / A unique piece of church art and architecture: The church having «the pentecost» as titular fgeast locadetd the «Dacia» District - Timisoara / Un monument d'architecture religieuse unique dans son genre: l'eglise «La descente du Saint-Espirit» - (Quartier - Dacia -, Timișoara) Sfințirea locului cu așezarea Sfintei Cruci a fost făcut la 4 februarie 1794, de cătreDr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, piatra de temelie s-a pus la 29 iunie 1994
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013[Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
a uitat Adevărul, de aceea, acum sporesc prin Tăcere, frigul și cataclismul așteptărilor, pun pe masă pâinea nenorocului, cuțitul stă în închinăciune și, dintr-o dată sufletul meu vorbește pădurilor: depărtați-vă de acest mincinos poet, tainele sale sunt furate din dansul bacantelor, șovăielile sale stau tolănite pe cearșafuri cernite, nu stăpânește nimic din Alfabetul Tăcerii, greșelile lui sunt greșelile greșiților noștri. Amin!” Întreitul simbol al vieții, Omul (trup, suflet, spirit) încununează creația, prin Cuvânt și Lumină: „Se sparge Tăcerea, rămâne Cuvântul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012[Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
să nu menționez gustoșii langoși făcuți că în fiecare an, cu dragoste și mult talent de Betty Jac, talentata noastră cofetăreasa! Ne-am bucurat apoi să fim împreună și să urmărim programul artistic oferit de tinerii bisericii noastre, formația de dansuri populare “Ghiocelul”, condusă cu multă dăruire de Maestrul Coregraf și inițiatorul acestui grup, dl. Marian State și formația de dansuri moderne, ‘Roya”, valsul prezentat de acești minunați dansatori a fost superb! Ne-au delectat cu o suită de cântece populare
PRIMĂVARA ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015[Corola-blog/BlogPost/360502_a_361831]
-
cofetăreasa! Ne-am bucurat apoi să fim împreună și să urmărim programul artistic oferit de tinerii bisericii noastre, formația de dansuri populare “Ghiocelul”, condusă cu multă dăruire de Maestrul Coregraf și inițiatorul acestui grup, dl. Marian State și formația de dansuri moderne, ‘Roya”, valsul prezentat de acești minunați dansatori a fost superb! Ne-au delectat cu o suită de cântece populare invitații noștri din România, soliștii de muzică populară Vlăduța Lupău, Alexandru Brădățan, Oana Tomoioagă și soțul său, talentatul violinist Șerban
PRIMĂVARA ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015[Corola-blog/BlogPost/360502_a_361831]