8,317 matches
-
sorți de izbândă, statului polonez revenindu-i o suprafață de 46 de kilometri pătrați de regiune împădurită din fosta zonă Kronjagd. Autoritățile poloneze s-au preocupat intens, începând cu anul 1929, să repopuleze această zonă geografică, procurând, pentru cele două femele de bizon pe care le aveau deja, câte un mascul, din grădinile zoologice aflate în Germania și Suedia. După cel de-al Doilea Război Mondial, în regiunea Białowieża trăiau aproximativ 40 de bizoni. Astăzi cifra lor se ridică la 300
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
și al doilea film din seria de filme de către actorul Maurice Evans, în serialul de televiziune de mai târziu de Booth Colman, iar vocea sa a fost interpretată, în seria de desene animate, de către Richard Blackburn. Zira este un cimpanzeu femelă care află de la Mérou că Ulysse este un om ce posedă inteligență. Cornelius este logodnicul Zirei. În filmul "Evadare de pe planeta maimuțelor" cei doi, Zira și Cornelius, fug înapoi în timp în Los Angeles-ul secolului al XX-lea, unde au
Listă de personaje din Planeta maimuțelor () [Corola-website/Science/327214_a_328543]
-
cu urechi mici și rotunde. Lungimea trupului fără coadă este de 30-50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10-20 cm. Greutatea dihorilor variază în funcție de sex, un dihor mascul ajunge la maturitate în jurul greutății de un kilogram în schimb o femelă cântărește la maturitate 650-850 g. Femele au opt glande mamare din care se hrănesc puii pe timpul perioadei de alăptare. Dihorii nu prezintă dimorfism sexual. Culoarea blănii variază între cenușiu, maro sau bej pe spate cu lăbuțele și burta de culoare
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
trupului fără coadă este de 30-50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10-20 cm. Greutatea dihorilor variază în funcție de sex, un dihor mascul ajunge la maturitate în jurul greutății de un kilogram în schimb o femelă cântărește la maturitate 650-850 g. Femele au opt glande mamare din care se hrănesc puii pe timpul perioadei de alăptare. Dihorii nu prezintă dimorfism sexual. Culoarea blănii variază între cenușiu, maro sau bej pe spate cu lăbuțele și burta de culoare neagră. În jurul botului și în vârful
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
între 8 și 10 ani, iar domesticit poate trăi până la 15 ani. Dihorii sunt animale nocturne. Se deplasează distanțe mici pentru a-și face rost de hrană comparativ cu alte animale precum jderii. Dihorul este un mamifer singuratic, excepție făcând femela, în perioada de creștere a puilor. Uneori dihorii folosesc vizuinile vulpilor sau iepurilor de casă. Asemeni multor alte mamifere, dihorul are glande odorifere în regiunea anală cu ajutorul cărora marchează teritoriul. S-a dovedit că dihorii disting dacă mirosul a fost
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Uneori dihorii folosesc vizuinile vulpilor sau iepurilor de casă. Asemeni multor alte mamifere, dihorul are glande odorifere în regiunea anală cu ajutorul cărora marchează teritoriul. S-a dovedit că dihorii disting dacă mirosul a fost lăsat de un mascul sau o femelă. Ca și sconcșii, dihorul poate folosi glandele perianale atunci când este excitat sau când simte că este în pericol. O altă folosință a glandelor perianale este cea de a lubrifica excrementele dihorilor. În cazul dihorilor domestici, mulți dintre aceștia au glandele
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
decât urmele celor anterioare. Uneori, în zăpadă, se observă urmele lăsate de coadă. Sunetul cel mai frecvent folosit de dihor sună asemănător unui "che, che, che!!!" . Țipătul dacă este mai ascuțit înseamnă că animalul este speriat sau nervos sau dacă femela vrea să-și alerteze puii. În vocabularul dihorilor mai intră și mormăieli mai rar întrebuințate. Excrementele măsoară 6-8 cm lungime și doar 9 mm grosime. Sunt de culoare închisă în general, cu eventuale resturi ale animalelor cu care s-a
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
de împerechere este cuprinsă între lunile februarie și aprilie, perioadă în care masculii își lasă obiceiurile nocturne, devin agresivi și pot fi observați cu ușurință țipând sau luptându-se cu alți masculi. Când un mascul devine învingător se apropie de femelă și o supune cu o mușcătură de ceafă, copulând-o în timp ce scoate niște țipete caracteristice. După 6 săptămâni de la copulare se nasc între 3 și 12 pui goi, complet neputincioși. Puii încep să deschidă ochii la patru săptămâni de la naștere
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
copulând-o în timp ce scoate niște țipete caracteristice. După 6 săptămâni de la copulare se nasc între 3 și 12 pui goi, complet neputincioși. Puii încep să deschidă ochii la patru săptămâni de la naștere iar la sfârșitul celei de-a șaptea săptămâni femela îi va înțărca. Puii încep să devină independenți după 2-3 luni, dar nu se pot reproduce decât peste 9 luni sau chiar 2 ani. Dihorii au dus la distrugerea faunei indigene în anumite regiuni ale globului precum în Noua Zeelandă, unde
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
cu o suprafață de 4 hectare - se aflau 6 exemplare de zimbri găzduite în scop turistic, alți 19 adulți și 3 pui fiind în țarcul de aclimatizare (o suprafață împrejmuită de 180 ha). În libertate se aflau 3 masculi, două femele și 2 pui, exemplarele având montate în jurul gâtului un suport pentru un radioemițător - pentru a putea fi monitorizate. În martie 2013 alte 5 exemplare au fost eliberate în sălbăticie. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse din Anglia) urmează a
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
partenogenetice sau cele durabile) sunt depuse într-o cameră incubatoare, situată pe partea dorsală a animalului, sub carapace unde ele se dezvoltă până la formarea totală a micilor cladocere, fără metamorfoză. Populațiile de cladocere sunt în mare parte formate numai din femele care se reproduc prin partenogeneză. Ouăle nefecundate dau naștere la femele tinere morfologic similare cu adulții. Producția de masculi și reproducerea sexuată, corespunde, în general, deteriorării condițiilor de mediu. Proporția de masculi de multe ori rămâne foarte scăzută; la unele
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
pe partea dorsală a animalului, sub carapace unde ele se dezvoltă până la formarea totală a micilor cladocere, fără metamorfoză. Populațiile de cladocere sunt în mare parte formate numai din femele care se reproduc prin partenogeneză. Ouăle nefecundate dau naștere la femele tinere morfologic similare cu adulții. Producția de masculi și reproducerea sexuată, corespunde, în general, deteriorării condițiilor de mediu. Proporția de masculi de multe ori rămâne foarte scăzută; la unele specii, masculii sunt încă necunoscuți. Masculii au o morfologie diferită de
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
similare cu adulții. Producția de masculi și reproducerea sexuată, corespunde, în general, deteriorării condițiilor de mediu. Proporția de masculi de multe ori rămâne foarte scăzută; la unele specii, masculii sunt încă necunoscuți. Masculii au o morfologie diferită de cea a femelelor: ei sunt mai mici, antenulele lor sunt mai mari și adesea înzestrate cu cârlige, primele picioarele toracice poartă un cârlig utilizat în timpul copulației, postabdomenul este modificat. Femelele care se împerechează și depun ouă fecundate nu diferă deloc de femele partenogenetice
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
specii, masculii sunt încă necunoscuți. Masculii au o morfologie diferită de cea a femelelor: ei sunt mai mici, antenulele lor sunt mai mari și adesea înzestrate cu cârlige, primele picioarele toracice poartă un cârlig utilizat în timpul copulației, postabdomenul este modificat. Femelele care se împerechează și depun ouă fecundate nu diferă deloc de femele partenogenetice. Spre deosebire de ouăle partenogenetice care se dezvolta imediat în camera incubatoare, ouăle fecundate, numită și ouă durabile, au o dezvoltarea întârziată și eclozează numai după revenirea condițiilor favorabile
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
a femelelor: ei sunt mai mici, antenulele lor sunt mai mari și adesea înzestrate cu cârlige, primele picioarele toracice poartă un cârlig utilizat în timpul copulației, postabdomenul este modificat. Femelele care se împerechează și depun ouă fecundate nu diferă deloc de femele partenogenetice. Spre deosebire de ouăle partenogenetice care se dezvolta imediat în camera incubatoare, ouăle fecundate, numită și ouă durabile, au o dezvoltarea întârziată și eclozează numai după revenirea condițiilor favorabile. În camera incubatoare ouăle durabile sunt înconjurate într-o îngroșare cuticulară numită
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
În camera incubatoare ouăle durabile sunt înconjurate într-o îngroșare cuticulară numită efipiu, care cuprinde și celule cu aer, care le servește ca un bun înveliș protector în timp de iarnă sau de secetă. Efipiul, eliberat prin năpârlire sau moartea femelei, asigură acestor ouă o protecție remarcabilă, care le permite să reziste la desicare, înghețul și chiar la tranzitul prin tuburile digestive ale unor animale, ca cele de rață. Prin urmare, aceste ouă fecundate permit nu numai perpetuarea speciei, dar, asigură
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
prin tuburile digestive ale unor animale, ca cele de rață. Prin urmare, aceste ouă fecundate permit nu numai perpetuarea speciei, dar, asigură de asemenea, diseminare lor pe scară largă. Atunci când condițiile redevin favorabile, ouăle durabile eclozează și dau naștere la femele tinere care, după câteva năpârliri, se reproduc prin partenogeneză. Generațiile partenogenetice se succed destul de rapid, deoarece timpul de reproducere (= timpul între depunerea unui ou și momentul când individul născut din acest ou depune ouă la rândul său) variază între câteva
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
din spatele operculelor spre pedunculul caudal. Înotătoarea dorsală și caudală sunt traversate, la bazele lor, de o dungă mai închisă, formată din pete alungite. Țigănușul este un pește mic, cu o lungime obișnuită de 5-9 cm, maximum 11,5 cm (la femele s-a observat chiar și 17 cm). Greutatea este de 5-8 g, cel mult 27 g Corpul masiv este alungit, cilindric, ușor comprimat lateral, cu spatele gros. Înălțimea corpului este egală cu lungimea capului și se cuprinde de 3,8
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
corpul și capul lor este neregulat presărat cu pete mici întunecate și au 33-35 solzi în serii medio-laterale Cariotipul: numărul de cromozomi este 2n = 44. Dimorfismul sexual este destul de pronunțat: masculii sunt de obicei mai mici și mai subțiri decât femelele și au înotătoarele perechi (pectorale și pelviene), mai lungi ca la femele și o distanță mai mică între înotătoarele pelviene și înotătoarea anală. Există și diferențe morfometrice și în creștere. Țigănușul este o specie endemică bazinului hidrografic Dunării și Nistrului
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
au 33-35 solzi în serii medio-laterale Cariotipul: numărul de cromozomi este 2n = 44. Dimorfismul sexual este destul de pronunțat: masculii sunt de obicei mai mici și mai subțiri decât femelele și au înotătoarele perechi (pectorale și pelviene), mai lungi ca la femele și o distanță mai mică între înotătoarele pelviene și înotătoarea anală. Există și diferențe morfometrice și în creștere. Țigănușul este o specie endemică bazinului hidrografic Dunării și Nistrului. Zona de distribuție cuprinde zona de câmpie joasă din bazinul Dunării, de la
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
în timpul iernii (Berg, 1948). Acest pește trăiește mai mult de 2 ani. Vârsta maximă este 5-6 ani. Determinarea vârstei se face după numărul de inele de creștere anuale de pe solz. La sfârșitul primului an ajunge la 30-50 mm lungime totală. Femelele sunt puțin mai mari decât masculii. După Berg, peștele trăiește 5 ani, la sfârșitul cărora măsoară 115 mm și cântărește 27 g, la sfârșitul primului an peștele măsoară 50 mm și cântărește 1,4—2,0 g; Maturitatea sexuală. Maturitatea
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
decât masculii. După Berg, peștele trăiește 5 ani, la sfârșitul cărora măsoară 115 mm și cântărește 27 g, la sfârșitul primului an peștele măsoară 50 mm și cântărește 1,4—2,0 g; Maturitatea sexuală. Maturitatea sexuală la masculii și femele este atinsă la sfârșitul primului an, când se reproduc pentru prima dată, și peștii măsoară 50 mm și cântăresc 1,4—2,0 g. În acvarii maturitatea sexuală este atinsă la zece luni. Raportul între sexe. Masculii sunt ceva mai
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea în nisipul de pe fundul apei, căptușite cu material vegetal. Cuibul poate fi amplasat și pe rădăcini
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104 mm, variază între 1580 și 2710. Cuibul. Femela depune icrele în mici cuiburi care sunt niște adâncitură săpate mai înainte de ea în nisipul de pe fundul apei, căptușite cu material vegetal. Cuibul poate fi amplasat și pe rădăcini sau pe mușchi acvatici. Comportamentul reproductiv. Actul de depunere a icrelor
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]