8,208 matches
-
ideologic al învestirii cu plusvaloare. Pentru a-și promova interesele, grupurile și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit subliniază rolul activ al individului cu finalitățile sale. O parte importantă a caracteristicilor puterii politice (privilegii personale, aura de autoritate charismatică, exercițiul cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul luptei individului ajuns într-o poziție de putere pentru menținerea și amplificarea acesteia, în vederea maximizării satisfacerii finalităților sale. Ele sunt expresia „abuzului” făcut de indivizi într-o poziție socială, pe care colectivitatea nu-l poate contracara decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest capitol: incertitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. Relația dintre sociolog și sistemul social particular, pe care acesta îl sprijină, este aici de alt tip decât relația presupusă de modelul client/consultant. Sistemul social care recurge la sprijinul sociologului nu mai reprezintă un sistem în sine, cu finalități absolute, pe care sociologul trebuie să și le asimileze necondiționat, ci un subsistem alsocietății care îl cuprinde și pe sociolog. Rolul acestuia este de a sprijini, în ultimă instanță, colectivitatea, de a ajuta subsistemele să-și perfecționeze activitatea, integrându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prioritară: aceea în favoarea colectivității globale, ajutând subsistemul care l-a angajat sau din care face parte să se orienteze mai eficient spre acesta. Pentru sociologul industrial, de exemplu, o asemenea opțiune este curentă. Pe de o parte, există întreprinderea cu finalitățile sale - maximizarea beneficiilor, reducerea cheltuielilor de producție, creșterea productivității muncii etc. -, iar pe de altă parte, cerințele mai generale ale colectivității care coincid în mare parte cu cele ale întreprinderii, dar nu neapărat (și în principiu) total. Colectivitatea are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din preocupările sociologului și acesta nu le poate ignora decât cu prețul limitării profesiei sale. Se poate formula în acest context o altă normă importantă care stă la baza activității sociologului practician: el trebuie să ia în considerare nu numai finalitățile unui subsistem oarecare în activitatea căruia este implicat (întreprindere, școală etc), dar și finalitățile colectivității, atât în calitatea sa de sistem social global, cu logica sa specifică, cât și în calitate de mulțime depersoane. Opțiunii sectoriale i se opune în mod constant
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sale. Se poate formula în acest context o altă normă importantă care stă la baza activității sociologului practician: el trebuie să ia în considerare nu numai finalitățile unui subsistem oarecare în activitatea căruia este implicat (întreprindere, școală etc), dar și finalitățile colectivității, atât în calitatea sa de sistem social global, cu logica sa specifică, cât și în calitate de mulțime depersoane. Opțiunii sectoriale i se opune în mod constant ideea că optimizarea unui sistem oarecare nu poate fi realizată „pe seama” nici a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la perfecționarea activității unui sistem social este clarificarea obiectivelor acestuia. De multe ori, sistemele sociale sunt tentate să considere că obiectivele lor sunt clare și doar mijloacele de atingere a lor sunt problematice. O asemenea poziție este însă eronată. Obiectivele (finalitățile) sistemelor sociale nu sunt date neproblematic în conștiința lor practică; nu se poate presupune că ele sunt clar și adecvat definite, dincolo de orice discuție. Ele sunt luări de cunoștință fragile, perfectibile; mai mult, ele trebuie concepute a fi dinamice, reflectând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Există însă în acest punct crucial al relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că situația este aceea care, în ultimă instanță, determină comportamentul. Analiza situației are aici o finalitate cauzală: găsirea factorilor determinanți. În perspectivă indeterministă a comprehensiunii, situația obiectivă nu explică decizia luată - în aceeași situație, actori diferiți pot lua decizii diferite-, ci doar „culoarea” particulară pe care o are o decizie sau alta. Invocarea situației nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de specialitate. Elaborări parțiale și fragmentare pot fi însă tot mai des întâlnite în diferitele discipline sociale și umane ce au abordat procese decizionale în diferite contexte parțiale. În fine, modelul deciziei în incertitudine persistentă are în primul rând o finalitate descriptiv-explicativă. El este orientat spre identificarea particularităților comportamentului real al decidentului în condiții reale de decizie. Din acest punct de vedere, el prezintă un avantaj important: face inteligibilă o mulțime de caracteristici ale comportamentului decizional individual și colectiv care, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemele complexe de impozite (fiscale) din zilele noastre. De asemenea, o caracterizare a acestor sisteme presupune, În prim plan, tipuri de impozite, considerate prin prisma diverselor clasificări ale acestora, care oferă posibilitatea de a surprinde caracteristici esențiale, distinctive și dominante. Finalitatea unui asemenea demers de grupare a impozitelor cuprinse Într-un sistem sau altul o constituie analiza modului În care impozitele acționează În fiecare tip de societate și de economie, precum și a impactului exercitat la diverse niveluri de abordare, inclusiv la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție a unor curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra tendințelor sociale curente (familie, politica imigranților, evoluția producției și veniturilor, organizarea comunităților, relațiile rasiale, educație, guvernare etc.) s-au dovedit bestselleruri științifice (Abbott, 1999, 132-136). Asemenea demersuri au Însemnat o aventură intelectuală din partea departamentului care a avut Însă o finalitate remarcabilă: AJS s-a redefinit, devenind, alături de ASR, revista unei comunități științifice ce trece cu mult dincolo de Chicago. Spre finalul analizei, Abbott, printr-un subtitlu sugestiv, „The Continuing Relevance of the Chicago School”, conchide În legătură cu importanța Școlii, privește tradiția din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cele din exteriorul său; la nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activitățiilor, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Cartea este structurată pe opt capitole. Primul capitol, intitulat „Cultura - definiție, conținut, esență a definirii și funcționalității modelului cultural”, oferă În prima parte o prezentare generală a definițiilor aduse de-a lungul secolelor conceptului de cultură. Autorul acordă o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cele din exteriorul său. La nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activităților, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-un grup deja coerent, Încearcă să ocupe un loc central prin minarea poziției fondatorilor. Strategia lor este intimidarea primilor organizatori, etichetându-i ca reprezentând vechiul, o etapă depășită, Încercând să devieze atenția de la proiectul inițial, minimalizându-l, schimbându-i finalitățile, reorientându-l. Tactica la care recurg este aceea de a manipula prin culpabilizarea grupului și prin organizarea unei opoziții frontale, agresive și vulgare, mizând pe pasivitatea și tăcerea majorității, asimilând acest comportament cu o aprobare. Ei se consideră reprezentanți ai unei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
2001, capitolul Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru a întregi partea nevăzută a lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ceva la un moment dat de la furnizori, prestatori sau executanți externi. Achizițiile joacă un rol important în economia statelor membre, deținând un procent deloc de neglijat (aproximativ 16%) în PIB-ul UE. Achizițiile publice cuprind orice activitate care are o finalitate și este menită să răspundă unei nevoi, unei cerințe din sectorul public și care antrenează cheltuirea banilor de la bugetul de stat. Achizițiile publice desemnează tot procesul de cumpărare de la agenții economici existenți pe piață, inclusiv aspectele logistice, și acoperă întreaga
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
construit pentru fiecare situație de risc. El este definit într-o manieră precisă, în funcție de realitatea pacientului, pus în practică și modificat dacă este necesar. Sedința de grup permite realizarea unei schițe a acestui plan de urgență pentru a-i demonstra finalitatea, dar el este stabilit în cele mai mici detalii și personalizat în cadrul ședințelor individuale. Decizii aparent fără importanță Se consacră un timp mai îndelungat acestei teme, deoarece majoritatea pacienților îi percep mai greu importanța. Deciziile aparent fără importanță sunt mici
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reprezentări iconografice. Unele pasaje biblice atestă indirect existența acestor obiecte de cult în poporul lui Israel și Iuda (cf. Gen 31,13; 2Rg 18,4; Os 3,4; 10,1). Arheologia, de partea sa, a notat că stelele aveau diferite finalități (celebrative, comemorative etc.), între care și cea cultuală, stela putând fi semnul sau reprezentarea unei divinități (stelă de cult) sau darul dedicat unei divinități (stelă votivă). Au fost descoperite mai multe stele cultuale în siturile israelitice, precum, de exemplu, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în întregime „performativă”, adică tinde să „activeze” puterea divină prin pronunțarea unei formule în așa fel încât destinatarul binecuvântării să poată primi de la Dumnezeu, împreună cu ocrotirea sa, și o „viață bună” sau un „destin bun”. Blestemul își propune, evident, o finalitate contrară binecuvântării prin activarea unor puteri supranaturale asemănătoare, dar opuse. Forța intrinsecă a binecuvântării divine se naște din credința că numai dumnezeul suprem poseda o autoritate suficientă pentru a decreta un destin favorabil unei persoane, pentru că numai el era capabil
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care este integrat copilul și intervine atunci când apar probleme de Învățare sau de adaptare a copiilor la anumite cerințe școlare. Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale din diferite perspective Pentru o Înțelegere cât mai exactă a rolului și finalităților educației integrate În contextul transformărilor care au loc În majoritatea sistemelor de Învățământ, procesul de integrare În comunitate a copiilor cu cerințe educative speciale trebuie analizat din mai multe perspective: perspectiva psihologică, perspectiva pedagogică și perspectiva socială. Perspectiva psihologică necesită
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
fost întocmite fără a se urmări un plan teoretic și metodologic. Din acest motiv, ele se utilizează greu într-o analiză comparativă și în formularea unor concluzii teoretice. Cele mai multe dintre monografiile realizate în Germania nazistă au avut și o evidentă finalitate ideologică, ceea ce a făcut ca o anumită vreme ele să fie abandonate. Abia la sfârșitul anilor ’60 s-au reluat monografiile de comunități. În alte țări din Europa, mișcarea monografică a fost reluată la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este cel care transformă intrările în ieșiri, trei etape fiind implicate în procesul de transformare: etapa intrării în sistem sau colectarea datelor; etapa prelucrării sau procesarea datelor; etapa ieșirilor din sistem sau generarea informațiilor. Componentele generale ale unui sistem informațional Finalitatea sistemului informațional este furnizarea de informații sub o formă direct utilizabilă, la momentul oportun, în scopul asigurării unei bune funcționări a sistemului operațional, precum și al luării deciziilor la diferite niveluri. Utilizatorii informațiilor generate de sistemul informațional se împart în două
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informaționale pentru conducere (MIS) pleacă de la TPS și sintetizează informațiile sub formă de rapoarte periodice într-un format predefinit și greu de modificat. De obicei, aceste rapoarte sunt destinate frecvent, dar nu exclusiv, nivelurilor intermediare de conducere și au ca finalitate controlul. Sistemele informaționale pentru conducere au apărut la începutul anilor ’60 pentru a servi activităților de luare a deciziilor administrative dintr-o întreprindere, de supraveghere și control. Informațiile necesare pot fi din trecut, prezent și viitor, din mediul intern și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]