8,059 matches
-
dominat diferiți amanți, subjugați, intereselor ei și, pe cei care-i deveneau incomozi, îi omora. Tot legendele îi atribuie Semiramidei (I) întemeierea Babilonului, "Poarta lui Dumnezeu", vestit oraș al antichității, centru religios și intelectual al Mesopotamiei, "Țara dintre cele două fluvii, Tigru și Eufrat, ea fiind originară din Babilon, străbuna primei dinastii domnitoare. Tot ei i s-au atribuit Grădinile suspendate de pe malul Eufratului, fapt contestat de alții, printre care geograful grec Strabon (sec. I î.H.- sec.I d.H.) și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în simplitatea și rotunjimea lui decât oul mitic al lui Brîncuși? Pentru că aceasta este forma acestui pământ. Din miezul lui, adică din lanțul inelar al Carpaților pornesc radiar toate cursurile sale mari de apă. Și toate au un colector unic, fluviul Dunărea, care încinge pe la sud acest spațiu, pentru a-i vărsa apele în Marea Neagră (figura 1). Fig. 1. Reprezentarea schematică a Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic. Toate elementele fiziografice esențiale: orografia, clima, hidrologia, vegetația naturală, tipul de sol sunt dispuse concentric și zonate
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
terasă, ce începe la ieșirea din Defileu, cea mai înaltă și mai veche, până la întîia în Câmpia Brăilei, cea mai joasă și mai tânără, aceste terase pot fi datate cu o destul de bună aproximație 1. De-a lungul Cuaternarului, lățimea fluviului a scăzut treptat, distanța dintre frunțile-perechi ale teraselor fluviale dispuse în trepte s-a redus, de la o terasă mai veche (și mai înaltă) la una mai nouă (și mai joasă). Cauza: atât reducerea continuă a alimentării din marele lac Panonic
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
frunțile-perechi ale teraselor fluviale dispuse în trepte s-a redus, de la o terasă mai veche (și mai înaltă) la una mai nouă (și mai joasă). Cauza: atât reducerea continuă a alimentării din marele lac Panonic, deci o reducere a debitului fluviului, cât și creșterea pantei acestuia, deci o creștere a vitezei de scurgere, prin coborârea nivelului de bază al mării colectoare. Ambele cauze au putut acționa simultan. Coborârea nivelului de bază se datora retragerii continue spre răsărit a marelui lac Getic
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Chilia și Caraorman. Prin aluvionare cu ceea ce aducea Dunărea, se consolidează grindul Caraorman și se formează în continuare, spre nord, pe linia contactului cu marea, și cu concursul curentului litoral nord-sud, grindurile Letea și Jibrieni. Sunt grinduri transversale pe cursul fluviului, favorizând astfel, în spatele lor, colmatarea acelui golf originar. În antichitate se numără de către corăbierii greci de dinaintea erei noastre șase brațe cu șase guri ale fluviului, pe atunci mai puțin stabile și precizate; în evul mediu tot șase dar altfel dispuse
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și cu concursul curentului litoral nord-sud, grindurile Letea și Jibrieni. Sunt grinduri transversale pe cursul fluviului, favorizând astfel, în spatele lor, colmatarea acelui golf originar. În antichitate se numără de către corăbierii greci de dinaintea erei noastre șase brațe cu șase guri ale fluviului, pe atunci mai puțin stabile și precizate; în evul mediu tot șase dar altfel dispuse, iar în zilele noastre trei brațe bine consolidate, într-o oarecare măsură și cu concursul hidrotehnicienilor moderni (precum tăierea Marelui M de pe Brațul Sulina și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
afluenți notabili, cum este valea Apei Grădiștii, oamenii i-au spus acelui râu pur și simplu "Apa", cum îi spun obișnuit și acum cei din Costești. Tot așa i-au spus până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. Dovadă este și străvechea denumire Gherdap, adică "Gardul Apei", cuvântul gard aparținând cu siguranță substratului traco-dacic. În terminologia legată de ape se mai poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din indoeuropeanul pora = râu, care
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dacia Ripensis. În sudul Dunării, adică în sudul acestei Dacia Malvensis, Vidinul a fost numit de către geto-daci Pe Mal, tradus mai târziu de romani în Ad Malum. De origine latină sunt termenii de bază fântână (fontana), puț (puteus), râu (rivus), fluviu (flumen), mare (mar), lac (lacus), umed (humidus), vâltoare (voltoria), folosit și pentru a desemna o instalație hidraulică populară; burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, vorax = lacom, gata să înghită; bătătoare (abitus), desemnând în Țara Făgărașului un canal abătur; săpata
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează vestul și nord-vestul Pontului Euxin, descrie populațiile și geografia acestei zone cu hidrografia sa, incluzând litoralul și Dunărea Inferioară cu afluenții săi. El îi prezintă pe geto-dacii de pe acest fluviu și pe sciții de pe Bug. Cu spiritul său analitic, căutând explicații pentru constatările sale, în secolul IV î.e.n. Aristotel 14, în lucrarea "Probleme" (XXIII.6), se întreabă: "De ce este mai albă apa mării din Pont decât cea din Egeea?" Și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cel din marea Egee este albastru, curat până în depărtare și, în chipul acesta, marea care reflectă lumina apare astfel. Sau, poate pentru că lacurile sunt mai albe decât marea, iar Pontul are înfățișarea de lac, din pricină că se varsă în el multe fluvii?" Iar în "Istoria animalelor" (VIII.12) descrie delfinii din Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41.1.2), descrie resursele pentru comerț ale Pontului stâng
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41.1.2), descrie resursele pentru comerț ale Pontului stâng, precum și pericolul pentru navigație pe care îl constituie cordonul litoral format de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n., Pomponius Mela, în (De
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
navigație pe care îl constituie cordonul litoral format de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n., Pomponius Mela, în (De chorographia, I.19.102), dă o descriere amănunțită a Pontului și îi leagă de evoluția de numele acestei mări: marea este
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
marelui cordon litoral, pe acel martor de eroziune continental aflat între brațul sudic (viitorul braț Sf. Gheorghe) și brațul de mijloc (viitorul Sulina), o mare insulă acoperită cu nisip de formă triunghiulară, cu baza pe mare și vârful în amontele fluviului. În secolul III, secolul V î.e.n. - secolul II e.n., în condițiile unei regresiuni marine (regresiunea Dacică), ce favorizează evidențierea celor 6 guri ale deltei, pe care corăbierii greci "le botează" pe fiecare cu un nume, sau acelei mari insule triunghiulare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui Apollonios din Rhodos (sec. I î.e.n.). Strabon, în "Geografia" (VII.306), arată că pe această insulă au locuit bastarnii din Basarabia, numiți și peucini. În secolul I e.n., poeții Martial și Valerius Flaccus redau legenda nimfei Peuca, pe care fluviul Ister o iubește și o urmărește, pe o insulă triunghiulară de lângă gura de vărsare Kalon stoma (Sulina de azi). Ptolemeu, în "Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ca numele de locuri) pentru recunoașterea istoriei nescrise a popoarelor". Sunt mulți scriitori vechi, greci și latini, care au scris despre Dunăre, sau au pomenit-o în legătură cu un eveniment istoric; sunt și câțiva care s-au preocupat de numele acestui fluviu. Din cei mulți, ne vom opri mai ales la aceștia din urmă, dar și la cei câțiva care au scos în evidență caracteristicile fluviului. Ceea ce ne poate ajuta să-i înțelegem numele. Despre celelalte cursuri de apă, fie și marii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pomenit-o în legătură cu un eveniment istoric; sunt și câțiva care s-au preocupat de numele acestui fluviu. Din cei mulți, ne vom opri mai ales la aceștia din urmă, dar și la cei câțiva care au scos în evidență caracteristicile fluviului. Ceea ce ne poate ajuta să-i înțelegem numele. Despre celelalte cursuri de apă, fie și marii afluenți ai Dunării, există foarte rare mențiuni, și acestea adesea greșite sau confuze. Cu atât mai puțin pentru ape mici, cu o excepție în ceea ce privește
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
trecut, asupra punctelor de traversare și podurilor sale în contextul vechilor drumuri de comerț, și chiar asupra unor aspecte ale evoluției principalei așezări de pe cursul său, Craiova. Jiul nu poate fi identificat între afluenții Dunării indicați de Herodot pe stânga fluviului: Porata - Prut, Tiarantos - Siret, Araros -, Naparis - Ialomița, Ordessos - Argeș. Și nici între cele trei cursuri pe care geograful grec le pune pe dreapta fluviului, ca izvorând din Haemus - Balcani (IV.48-49): Atlas - Olt, Auras -, Tibisis - Timiș. Evident greșit pentru Atlas
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cursul său, Craiova. Jiul nu poate fi identificat între afluenții Dunării indicați de Herodot pe stânga fluviului: Porata - Prut, Tiarantos - Siret, Araros -, Naparis - Ialomița, Ordessos - Argeș. Și nici între cele trei cursuri pe care geograful grec le pune pe dreapta fluviului, ca izvorând din Haemus - Balcani (IV.48-49): Atlas - Olt, Auras -, Tibisis - Timiș. Evident greșit pentru Atlas și Tibisis, Auras-ul poate fi identificabil prin traducerea în limba slavă a sensului de "aurifer", ca un afluent de pe dreapta și anume Zlătia de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu o largă folosire a unei documentații cartografice în evoluție și prin confruntarea cu desfășurările istorice, poate susține și ilustra importanța unei astfel de abordări dinamice și complexe, justificând totodată spațiul considerabil afectat ei în economia lucrării de față. Dunărea - "fluviul cu două nume". Literatura antică se ocupă de Dunăre de la primele sale scrieri. Până la o descriere geografică corespunzătoare, ca aceea făcută de Herodot în secolul V î.e.n., fluviul apare în opere literare îndeosebi, sub numele de Istros, o denumire preluată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
justificând totodată spațiul considerabil afectat ei în economia lucrării de față. Dunărea - "fluviul cu două nume". Literatura antică se ocupă de Dunăre de la primele sale scrieri. Până la o descriere geografică corespunzătoare, ca aceea făcută de Herodot în secolul V î.e.n., fluviul apare în opere literare îndeosebi, sub numele de Istros, o denumire preluată de la traci. În poemul "Theogonia", din secolul VIII î.e.n., Hesiod ni-l prezintă ca "Istrul care curge frumos". În "Călătorie în jurul lumii" din secolul VI î.e.n., Hecateu din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și din Munții Ripei coboară"; el amintește și despre amazoanele de pe malurile sale. Vorbindu-ne tot despre Istru, alt dramaturg grec din secolul V î.e.n. face și cea mai veche mențiune a geților. În fine, pentru poetul Pindar, Istrul este fluviul "cu izvoare umbroase". Deci, mai mult poezie și legendă. În același secol V î.e.n., călătorind la grecii vest-pontici și de la gurile Bugului și Niprului, și chiar mai sus pe Bug, la sciții de aci, Herodot ne descrie Dunărea de Jos
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu Delta și cele cinci brațe, după el, și cu regimul debitului nu mult diferit între vară și iarnă (din cauza mulțimii afluenților, după cum explică experimentatul geograf). În continuare ne vom opri numai la mențiunile istorice și geografice semnificative pentru caracterizarea fluviului Dunărea sau care au o legătură cu numele său. În secolul II î.e.n., geograful Polibiu vorbește despre aluviunile Dunării, formarea și caracteristicile cordonului litoral din lungul deltei, care periclita navigația. Prima consemnare a numelui roman al Dunării - Danubius, pentru cursul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vin sacru, și înainte de a jura că nu se vor întoarce la lăcașurile lor părintești decât după ce vor ucide toți dușmanii". Etnografii români au găsit că în Hațeg se află pârâul Dunărica, socotit sfânt - prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
găsit că în Hațeg se află pârâul Dunărica, socotit sfânt - prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în grota sa subacvatică, puternicul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]