51,240 matches
-
a produce o undă pulsată, cu frecvența egală celei a plasmei. Amplificatorul Raman cu modulație de frecvență prezintă potențial pentru amplificarea liniară a pulsurilor ultrascurte de fidelitate și putere ridicate sau pentru compresarea pulsurilor de înaltă energie cu modulație de frecvență produse de un amplificator CPA convențional, evitând astfel necesitatea prezenței compresoarelor, respectiv a camerelor de vid de mari dimensiuni [48]. Progresele recente din tehnologia laser au făcut posibilă obținerea de pulsuri laser ultra-intense (> 1017W/cm2) și ultrarapide (< 150fs). Pentru a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
2.73). Modurile de vibrare sunt de fapt unde staționare, în cadrul fluidului fractalic. Formula generală pentru unda staționară este dată de (2.63). Toate punctele ce aparțin unui fluid fractalic vibrează cu o mișcare armonică, datorită faptului că au aceeași frecvență.Prin urmare, neglijând convecțiile pentru orice scală, fenomenele fractalice și diferențiale se condiționează mutual. Rezultatul acestei condiționări conduce la generarea de unde de frecvență staționare (2.73) în cadrul fluidului fractalic. Relația (2.73) poate fi aplicată în determinarea structurii spectrelor primare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Toate punctele ce aparțin unui fluid fractalic vibrează cu o mișcare armonică, datorită faptului că au aceeași frecvență.Prin urmare, neglijând convecțiile pentru orice scală, fenomenele fractalice și diferențiale se condiționează mutual. Rezultatul acestei condiționări conduce la generarea de unde de frecvență staționare (2.73) în cadrul fluidului fractalic. Relația (2.73) poate fi aplicată în determinarea structurii spectrelor primare. Astfel, metoda LPP (Laser Plasma Plume - plasma generată prin interacțiunea cu radiație laser) poate fi utilizată ca sursă de particule încărcate, în cadrul procesului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Aceasta prezintă experimentul cu trei percuții în același punct. Se observă evoluția temporală a forței, fiind descrise clar cele trei impacturi I1, I2 și I3, urmate de răspunsurile libere R1, 94 R2, R3 ale structurii elastice a captorului de forță (frecvență de cca. 1620 Hz). Pentru cele trei impacturi se obțin valori maxime ale forței de 45,2 N, 33,4N si 30,1N, valori descrescătoare probabil datorită descreșterii energiei cinetice a sistemului de percuție. Pe figură s-au marcat intervalele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
valori maxime ale forței de 45,2 N, 33,4N si 30,1N, valori descrescătoare probabil datorită descreșterii energiei cinetice a sistemului de percuție. Pe figură s-au marcat intervalele de timp dintre două percuții succesive (27 ms), corespunzător unei frecvențe de 37,03 Hz precum și durata efectivă de contact a percutorului cu piesa, adică 8 ms. Valoarea maximă a forței obținute este absolut logică. Pe de o parte fiindcă o forță mai mare ar fi distrus captorul, pe de altă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
interioară” datorată „tragerii” de material, respectiv a refulării și deplasării lui spre centrul capului de indentare. Vizualizarea extinderii zonei deformate la inscripționare dincolo de diametrul capului de indentare. Mărire X 100 Caracterul repetițional de tip sinusoidal al apariției microfisurilor la mărirea frecvenței de inscripționare. Mărire X 200 96 La toate variantele de inscripționare datorate indentării mecanice, adâncimea de pătrundere a penetratorului are o valoare mult mai redusă decât în zona imediat apropiată, gradul de deformare plastică este foarte pronunțat și direcționat strict
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
valoarea diametrului capului de indentare. Micșorarea forței ce acționează capul de indentare poate face să scadă întinderea zonelor de influență, dar în același timp scade și claritatea urmei de inscripționare realizate pe suprafața piesei. În situația în care se mărește frecvența de vibrare a indentorului, apar la suprafață fragmentări și fisurări de material, ce au în general o profilometrie de tip sinusoidal și care se află în corelație cu frecvența adoptată pentru inscripționarea suprafeței piesei, Fig. 3.19. La un optim
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționare realizate pe suprafața piesei. În situația în care se mărește frecvența de vibrare a indentorului, apar la suprafață fragmentări și fisurări de material, ce au în general o profilometrie de tip sinusoidal și care se află în corelație cu frecvența adoptată pentru inscripționarea suprafeței piesei, Fig. 3.19. La un optim al forței de indentare, se poate realiza o inscriptionare coerentă, stabilă și omogenă din punct de vedere microstructural și care prezintă un număr redus de microfisuri induse adiacent inscripționării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
singulară a capului de indentare este foarte asemănătoare cu amprenta Brinell sau cu indentarea obținută pentru paleta din aliaj de aluminiu. Fig. 3.35 surprinde tendința de limitare a deformării plastice a zonelor laterale de pe direcția de indentare la creșterea frecvenței și micșorarea pasului de indentare. 3.6. Microtextura suprafețelor inscripționate mecanic și corelarea texturii cu analiza de imagine SEM - linii punctate În subcapitolul precedent, am analizat indentările obținute prin micropercuție și realizate sub forma unor linii continue, pentru compararea 103
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
după introducerea filtrelor de prelucrare (linia continuă îngroșată) Reducerea datelor înregistrate se face prin diminuarea numărului de puncte utilizate în calcul. Acest lucru se realizează pe baza unui sistem de filtrare de date care acționează prin filtrarea și eliminarea anumitor frecvențe din înregistrările efectuate. Sunt mai mulți factori ce pot da caracteristica de aplicare a filtrului în stabilirea rugozității unei suprafețe. În principal, acestea sunt legate de geometria vârfului palpatorului, de caracteristicile electronice ale amplificatorului profilometrului și de intervalul de măsurare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
0,35mm și 0,55mm). Experimentările s-au realizat cu un sistem compact de laser tip TRUMPF Nd YAG produs de către VectorMark (Fig. 4.14), cu puterea maximă de până la 1,7kW și puterea nominală de 1,4kW, cu o frecvență de puls de 1-60kHz și în domeniu infraroșu cu lungimea de undă de 1064 nm. Examinarea inscripționării a pus în evidență următoarele aspecte: adâncimea de inscripționare (respectiv grosimea stratului de aliaj pe care au apărut modificări structurale), ca urmare a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
italiană, cu promisiunea de a rămâne chiar asistent), dar a fost exclus din universitate În deceniul cinci, pe motiv că provenea dintr-o familie de chiaburi. De voie, de nevoie, a terminat mai târziu și deja profesând biologia la fără frecvență. Am făcut cu el, evident, științele naturii. De la zoologie până la anatomia și fiziologia omului. Într-o perspectivă explicit „științifică”, adică materialistă și ateistă. Un spirit exact, geometric, comprehensiv, rezumativ și la obiect. Nimic În plus, nimic În minus. Din ideile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este cel mai bun diriginte (care ducea la Îndeplinire toate corvezile administrative). Am fost profund descumpănit atunci când am aflat că cei mai cotați profesori din școala În care am activat erau cei care terminaseră o facultate În regim de fără frecvență, cu rezultate deosebit de slabe! Realizam faptul că nu atât marca academică valora (cât de bine eram pregătiți), ci cât de docili și insistenți eram În activitățile insipide și nereprezentative pentru un cadru didactic. Se prea poate ca faptele invocate să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ca exemplu, prin desemnarea gravității consecințelor actelor violente, de la lezare la vătămare corporală și omucidere). Analiza semio-discursivă, care nu se limitează la cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că nu putem defini și caracteriza toate imaginile violenței ca fiind în mod necesar violente. Din aceste considerații conceptuale au derivat, pentru cercetare, două prescripții metodologice: 1. Durata expunerii la TV și a consumului televizual este indicatorul principal (în realitate frecvențele și duratele de expunere) pentru a măsura impactul televiziunii asupra formării a ceea ce se numește „generația catodică” și evaluarea rolului televiziunii în promovarea unei „culturi a violenței”, începând din copilărie. De unde importanța măsurării timpului petrecut mai ales de copii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
noiembrie s-a remarcat o tendință de reducere a violenței în programele televiziunilor, comparativ cu luna august, 2004. Astfel, violența totală a scăzut cu 35%, violența reală a scăzut cu 27%, iar violența ficțională a scăzut cu 43%. În medie, frecvența scenelor de violență per canal a scăzut de la 85 (vara) la 46 (toamna). Violența reală - Național TV a difuzat, atât în perioada de vară, cât și în cea de toamnă, cel mai mare număr de știri violente, raportate la numărul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
știri violente, raportate la numărul total de știri (59% - vara; 40,5% - toamna). - Cea mai constantă evoluție este în cazul TVR 2, care, în ambele perioade, a difuzat 39% știri violente. EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Comparația ponderilor frecvenței, între canale Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Violența Ficțională: Tendințe de creștere: TVR 2, PRO TV, Antena 1 și B1TV și tendințe de scădere: TVR1, Național TV, Prima TV, Acasă TV. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul 2. Ponderea duratei violenței ficționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
B1TV și tendințe de scădere: TVR1, Național TV, Prima TV, Acasă TV. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul 2. Ponderea duratei violenței ficționale Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Corelarea canalului cu violență maximă cu perioada de timp de emisie: Graficul 3. Frecvența scenelor de violență pe intervale orare Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Televizionarea și Lectura: Cum variază numărul celor care nu citesc cu consumul de TV? EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 4. Procentul celor care nu citesc deloc în funcție de consumul zilnic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lucru Emisiunile TV sunt urmărite peste trei ore zilnic, în zilele de lucru, de peste 53% dintre elevii de 15-18 ani, de peste 57% dintre elevii de 11-14 ani și de peste 42% de către elevii de 7-10 ani. Din punct de vedere al frecvenței vizionării emisiunilor TV în zilele de lucru se observă că elevii de 7-10 ani urmăresc emisiunile TV mai puțin decât elevii din grupele de 11-14 ani și 15-18 ani (vezi graficul 1). Graficul 1. Cât de des urmăriți emisiuni TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în cadrul grupului de elevi de 15-18 ani, se observă o tendință de expunere similară la emisiunile TV, în zilele de lucru, a băieților și fetelor, cu o ușoară evidențiere a băieților în cazurile extreme, respectiv de vizionare TV cu o frecvență de peste 4 ore zilnic și de vizionare mai rar decât zilnic. În cadrul grupului de elevi de 11-14 ani, fetele manifestă o tendință ușoară de a viziona mai mult decât băieții, emisiunile TV. În cadrul grupului de elevi de 7-10 ani, băieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tendință ușoară de a viziona mai mult decât băieții, emisiunile TV. În cadrul grupului de elevi de 7-10 ani, băieții sunt cei care manifestă o tendință ușoară, de a viziona mai mult decât fetele, emisiunile TV (vezi graficul 2). Graficul 2. Frecvența urmăririi în funcție de gen Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește perioada de expunere la emisiuni TV în zilele de lucru se observă că, la toate categoriile, băieții urmăresc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de 15-18 ani și 11-14 ani (vezi grafic 3). Graficul 3. Perioada de vizionare TV în zilele de lucru, în funcție de gen Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește frecvența vizionării de emisiuni TV în funcție de mediul rezidențial, urban și rural, se observă că situația sau tipul de expunere este diferită de la un grup de elevi la altul. De exemplu, în cadrul grupului de vârstă 15-18 ani, elevii din mediul rural alocă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mult timp emisiunilor TV în zilele de lucru, decât cei din mediul rural (47% dintre elevii din urban alocă televiziunii peste 3 ore zilnic, comparativ cu 38% proporția corespunzătoare pentru cei din mediul rural) (vezi graficul 4). Graficul 4. Frecvența urmării emisiunilor TV în zilele de lucru în funcție de mediul rezidențial Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește perioada de expunere se observă că la toate grupele, vizionarea TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. În ceea ce privește perioada de expunere se observă că la toate grupele, vizionarea TV seara și mai ales după orele 22 este mai accentuată în mediul urban decât în cel rural. (vezi graficul 5). Graficul 5. Frecvența urmării emisiunilor TV în zilele de lucru în funcție de mediul rezidențial Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Urmărirea emisiunilor TV în zilele de week-end Comportamentul de vizionare a emisiunilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe când băieții urmăresc emisiunile TV mai mult seara, în special după ora 22. Elevii din grupa de vârstă 7-10 ani au un comportament similar de vizionare a emisiunilor TV, în funcție de gen, pe parcursul zilei (vezi grafic 8). În raport cu mediul rezidențial, din frecvența vizionării de emisiuni TV în zilele de lucru rezultă o tendință de expunere mai mare la TV a elevilor din rural decât a celor din urban la grupe de vârstă de 15-18 ani și 7-10 ani și o tendință de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]