8,581 matches
-
weekend, când venea În vizită Bruno, se abținea În general să-și aducă amantele. Cumpăra mâncare de la restaurant și cinau În doi; apoi se uitau la televizor. Nu știa să joace nici un joc. Uneori Bruno, se trezea noaptea, mergea la frigider. Vărsa Într-un castron fulgi de cereale, adăuga lapte, smântână; acoperea totul cu un strat gros de zahăr. Apoi mânca. Mânca mai multe castroane, până-i venea greață. Își simțea burta grea. Îi plăcea. 9 În planul evoluției moravurilor, anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Ferrat sau ale lui Françoise Hardy ne pot reda chiar și astăzi imaginea sa. În același timp, consumul libidinal de masă de origine nord-americană (melodiile lui Elvis Presley, filmele cu Marilyn Monroe) se răspândea În Europa occidentală. În paralel cu frigiderul și cu mașina de spălat, accesorii materiale ale fericirii cuplului, se răspândeau tranzistorul și pickupul, care aveau să promoveze modelul comportamental al flirtului adolescentin. Conflictul ideologic, latent de-a lungul anilor 60, a izbucnit la Începutul anilor 70 În Mademoiselle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-i Înapoi În case. — Atenție, cadeee! a urlat Guido, iar un aparat de aer condiționat s-a făcut fărâme la picioarele noastre, Într-un nereușit atentat kamikaze. Poarta unui bloc s-a deschis și În cadru s-a ivit un frigider Înaintând bălăngănit pe colțurile bazei, urmat de o mașină de spălat care Învolbura mânioasă niște rufe În ochiu-i circular. — Ne-nconjoară! a strigat Gioconda. Într-adevăr, două automate de Înghețată ocupaseră deja singura noastră cale de retragere, gangul. Trei scutere
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
alternatoare sau jicloare, frați care trudiți pe Întinsele câmpii, batoze, semănătoare, combine, săpătoare, tractoare, pluguri mecanice, sau care asudați pe șantiere, buldozere, excavatoare, betoniere, basculante, utilaje de compactare, de forat, de tunelare, ori În birouri și locuințe, föhnuri, copiatoare, cuptoare, frigidere sau congelatoare, Într-un cuvânt, voi toate cele care n-ați cunoscut nicicând intenția perversă a minții omenești sau umbletul șui al piciorului, ascultați-mă! O jalnică imitație a noastră numită om, lipsită de carte tehnică și de certificat de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tratăm mai rău ca pe un câine, aruncându-l În spatele blocului pentru a ne lua imediat altul. Un automat de cafea Încăpățânat primește pumni peste cocoașă, În loc de cuviinciosul „te rog“. Găsim de cuviință ca lumina să se aprindă imediat ce deschidem frigiderul, fără a ne gândi la piticul care sare iute din tufa de leuștean să apese pe comutator, poate i-o fi și lui frig sau poate, În timp, a devenit claustrofob. Dacă descoperim o băltoacă sub mașina de spălat, ne
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
respirația minute În șir, pentru cazurile În care inamicul ar fi Împrăștiat gaze de eșapament pe câmpul de luptă. Pe baza Învățămintelor trase de fiecare În timpul luptelor, tehnicile armate au devenit mai sofisticate. Bunăoară, pentru a scoate din uz un frigider, formația ideală cuprindea trei oameni. Unul trebuia să atragă electrocasnicul către un loc ceva mai Întunecos și, cât timp acesta se hurducăia pe colțuri, ceilalți se strecurau În spatele lui, primul apleca Înainte paralelipipedul, spre a-i anula devastatoarele lovituri cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Complexul oedipian apare În subconștientul aparatului Încă din timpul fazei de producție...“ Am deblocat apoi ușa care dădea spre casa scărilor și am coborât tiptil până la parterul magazinului. În tubul fluorescent de pe tavan se zbăteau fâșii de lumină muribundă. Un frigider ale cărui bale se scurseseră până În prag sforăia alene. Dintr-un raft, o combină audio vorbea În somn, scoțând din când În când limba găurită. Gheara pick-upului tresărea Încetișor peste discul așezat pe platan. Discul era spart. Am trecut prin fața
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
știu, a răspuns Anna, au apărut brusc, când a răsărit soarele. Până atunci, drumul a fost pustiu. Am oprit la o benzinărie și am intrat Împreună În cușca de sticlă de pe marginea drumului. Înăuntru părea că nu se Întâmplase nimic. Frigiderele transparente mârâiau, cu vitrinele ușor aburite, veghind ordinea geometrică a rafturilor centrale. O femeie stătea În spatele casei de marcat, urmărind știrile la televizor. Am Întrebat-o dacă erau vești noi despre evenimentele de la Roma. „Ce evenimente?“ a Întrebat casiera. La
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
acolo?“ Devenită neagră-tuci din cauza petrolului scurs, insula Înaintează vitejește spre alte meridiane. Membrii comunităților de culoare Îi salută lupta pentru emancipare. Pasagerii fiecărui vapor care trece pe lângă Tit respectă tradiția de-a arunca un obiect cât de mare, care un frigider, care o bucată din pupă, așa că insula ajunge curând la Întinderea unui arhipelag. 17 iulie. Serialul Tânăr și neliniștit se termină. Panică În toată lumea. Comportamentul insulei devine arogant și obraznic, de parcă ar fi În stare de ebrietate. Se freacă lubric
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În mina de uraniu. Mi s-a adresat: — Tie luăm Întrieg sau tie diezasamblăm? M-au luat Întreg, aș putea spune, dar, având În vedere că un sfert de cap a trebuit recuperat din spatele șifonierului, iar un alt sfert din frigider, putem vorbi și de o oarecare asamblare. În dreptul liftului, madame Kropotkina se Învârtea ca o muscă prinsă În borcan, prefăcându-se că uda rododendronul artificial din hol. — Domnu’ Igor, e frumos că țineți legătura cu rudele. — Verii mei au venit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sacrificii. Oare mai funcționează sau a ruginit? E imposibil să fi ruginit, fiindcă părinții n‑au timp de odihnă, trebuie să‑și reclădească patria. Așa că dorințele egoiste trebuie să amuțească și numai dorința de a avea un aspirator sau un frigider nou sau o nouă combină muzicală are voie să scoată capul, pentru a pune în mișcare schimbul de mărfuri și schimbarea. Schimbul de mărfuri se pune în mișcare oricum, dar nu se schimbă nimic. Nu cu mult timp în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
grămadă, fiindcă aici nu se aruncă niciodată nimic; tot felul de catrafuse care poate că mai au totuși vreo valoare sau ar putea s‑o aibă cândva, cine știe peste câți ani. Chiar în raza lui vizuală se află un frigider vechi, a cărui ușă a fost smulsă cu ani în urmă de un om fără suflet. Înăuntru sunt mere, o pușculiță în formă de porc, un ceas vechi cu o singură limbă, mai mulți ochelari (scoși din uz), un ghiveci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dacă are parte de ce‑i mai bun; îi spune soției că pentru el nimic nu‑i prea scump, deoarece calitatea are prețul ei pe care, dacă nu‑l plătești, vei plăti în cele din urmă cât nu face. Ia uite, frigiderul ăsta de‑aici și mașina de spălat de colo, ce n‑am putea răci și spăla cu ele! Totuși, de cele mai multe ori se opresc la magazinele de modă. Vremurile noi aduc orașului - care a scăpat nu demult de ocupație și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era rândul tău s-o citești, Îți răspundea: Mai lasă-m-o lună! Îl rugai pe Leac să-ți aducă textul promis, Îți răspundea cu aceeași frază. Ba chiar și atunci când Îi cereai cuiva să-ți aducă o bere din frigider, te pomeneai repezit cu un Știi ceva, ia mai lasă-m-o lună! Bine, recunosc, tovarășii mei aveau umor, Însă ei nu bănuiau cât de gravă era de fapt situația. Pentru mine eșecul comando-ului nostru avusese semnificația unei recidive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
că Leac trebuie să rămână treaz, să-i pună planul În aplicare. Și În definitiv cu mine petrecuse și până acum. Așa că iau ceva: - Orice. Cu gheață. - Cu gheață să fie! Și iese pe vârfuri, merge În bucătărie, aud ușa frigiderului, sertare deschizându-se, clinchet. Cei rămași În cameră stăm și ne uităm unii la alții, Leac a rămas lângă canapea, cu Pârvu alături, În fund pe covor, cu mâna ridicată Încă, săltând moale prin aer. Dirijează, mă gândesc eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de euro, departe de ochii hoților și mai ales al fiscului. Așa că i-am lăsat pe aceștia deoparte în sărăcia lor, și am continuat investigația. Un tânăr a spus că-i ascunde într-un furtun de aspirator, o gospodină în frigider ascunși întrun pui congelat, altul sub dușumea, altul în cartea de rugăciuni... Pe un cetățean care trecea trudnic pe două cărări și ceva, nu l-am mai întrebat unde își ține banii, fiindcă mi s-a părut că ar fi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grame răbdări prăjite în ulei de motor nr. 5, fără pâine, zahăr, doar cu nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului se va pune la rece în frigider pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma fără grabă gaura covrigului, și se va bea una cană de apă. Abia aici, în momentul serii, intervine cheia de boltă a întregii diete și anume, aplicarea profesională pe spinare a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grame răbdări prăjite în ulei de motor nr. 6, fără pâine, zahăr, doar cu nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului, se va pune la rece în frigider, pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma fără grabă gaura covrigului, și se va bea una cană de apă. Urmează repriza de măciuci. Miercuri: zi de post, deci post pe toată linia. Este permis doar două căni de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în ulei de motor nr. 7, fără pâine, zahăr, doar cu garnitură de nimic, la prânz: un covrig, cu diametrul de maximum 10 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului, se va pune iar la rece, în frigider, pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma, fără grabă, gaura covrigului, și se va bea una cană de apă rece. Măciuci, una repriză. Vineri: zi de post, iar post pe toată linia. Este permis doar 1(una) cană
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de motor nr. 3, fără pâine, fără zahăr, doar cu obișnuita garnitură de nimic, la prânz: un covrig cu diametrul de maximum 8 cm, fără apă, fără sare, fără nimic altceva. Gaura covrigului, se va pune tot la rece, în frigider, pentru a se menține proaspătă. Seara se va consuma, fără grabă, gaura covrigului, și se va bea una cană de apă. Se administrează apoi măciuci, una repriză. Duminică: zi de sărbătoare, așa că e permis ca săși facă omul un pic
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nimic, la prânz: un covrig din acela sub formă de 8 cu diametrul de maximum 15 cm, fără apă, cu maximum o linguriță de sare, fără nimic altceva. Cele două găuri ale covrigului se vor pune tot la rece, în frigider, pentru a se menține proaspete. Seara se va consuma, în cadru festiv, găurile covrigului, și se va bea apă la discreție. Se administrează apoi tot măciuci, una repriză, cu prelungiri. Dieta se va ține timp de 40 de zile, adică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un sărut pe obraz? să nu mă duc singur până acasă”. În ziua aceea traversase Herăstrăul, traversase după-amiaza de vară indiană, intrase în bârlogul meu din Băneasa. Ca orice femeie, așa cum aveam să aflu mai târziu, se enerva dacă găsea frigiderul gol. Cu ce mă hrănești, Piti, ei? Uite, uite ce aiurea arată Framul ăsta vechi când e pustiu. Zici că e o cușcă pentru copii răi. Așa că luasem un pui și o încinsesem cu șorțul albastru-înstelat.... trosc! rupsese picioarele prăzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și tu mai lejer. Nu, ea prefera o atitudine politicoasă, îndatoritoare dar rece. Într-o primăvară am cunoscut-o pe mama Sabinei. Maria Firidă era o femeie mare, cu ochi oblici și suflet de afacerist. Abia ieșită la pensie, ferecase frigiderul cu un lanț gros și îl somase pe bărbatu-său: ori dai pensia în casă, ori mănânci la crâșmă. Fire blajină, capul familiei încercă să vadă cum e să trăiești doar cu lichide. Doamna Firidă, natură practică și iubitoare, sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
borcan de două kile cu carne de porc în untură. Răstoarnă conținutul într-o tigaie înfierbântată. Varsă deasupra și un borcan cu ghiveci. Ca să nu stau în calea gospodinei, tragem masa deoparte și descopăr că mă aflu în baie. Lângă frigider se află o cadă mare, îngălbenită. Punem o scândură de-a curmezișul și mă așez pe ea. Nepoate, tocănița asta nu merge fără un coniac. Din sufragerie Clemanza comandă: - Mizi, pune dragă și de o cafea, că se apropie miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de la secretariat. Problema e că se închide automat. - Și ce-i cu asta? se miră olteanul cu părul vâlvoi și mâna dreaptă ridicată spre lustră. - Păi acolo sunt toate formularele de examen, iar cheile sau rămas înăuntru. Acolo e și frigiderul cu înghețata de vanilie pe care ați cerut-o. - Serios? Păi e grav! Universitarul se prăbușește în fotoliul înconjurat de măsuțe încărcate cu sandvișuri și castronașe cu salată de vinete, de roșii, de boeuf, de castraveți, de muguri de pin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]