8,332 matches
-
pentru afișarea elementelor sintetizate pentru care se vor impune restricții. Din grupul Query Type se va selecta opțiunea CROSSTAB care va avea ca efect afișarea în grila de interogare QBE a liniilor Total și Crosstab. La nivelul acestor două linii inserate în grilă se va specifica modul de grupare a datelor (prin clauza GROUP BY), respectiv funcția totalizatoare în linia TOTAL. Arhitectura analizei încrucișate este următoarea: în linia CROSSTAB se va alege un atribut (sau mai multe) pentru sintetizarea datelor pe
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
lingvistice să folosească, procentele de plătit, parametrii de împărțire a mitelor sau criteriile de rotație urmate de întreprinderi și partide care dețin monopolul”. 4. Corupția ne privește Într-unul din ultimele interviuri despre schimbările sociale, politice și economice care se inserau deja în interiorul democrațiilor occidentale, Norberto Bobbio se întreba: „Va supraviețui distincția între ceea ce este licit și ceea ce este ilicit?”. E clar că trebuie să plecăm cel puțin de la această distincție elementară pentru a căuta să înțelegem ceea ce se întâmplă în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
un izvor de câștig. Capitolul VI Răul obișnuit Faptul că parcursul nostru asupra corupției întâlnește reflecția Papei Francisc, în mod rezonabil și cu o oarecare naturalețe, dă de gândit. Vreau să spun că observațiile asupra omului corupt nu doar se inserează aproape în mod natural în studiul științific mai amplu asupra corupției, dar în mai multe pasaje constituie și o adâncire sau, mai bine spus, un discernământ antropologic, etic și spiritual. Primul dintre acestea merge la inima problemei: „Corupția nu este
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
împletirea componentei pozitiviste cu o dimensiune beletristică, vizibilă în mitul vârstei de aur, în descrierea idilică a unor timpuri de mult apuse și în resuscitarea modelelor istorice, prin evocarea figurilor lui Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Matei Basarab. Inserând tabloul epocii contemporane în rama idilică a trecutului istoric, jurnalistul operează o analiză contrastivă a condițiilor social-istorice ale țării, într-un permanent traseu trecut-prezent-viitor. "Aflându-se deplin în tradiția gândirii conservatoare, Eminescu face să renască în scrierile sale trecutul ca
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ce sunt cu putință. A trăi și a vorbi însă după placul altora e nedemn atât de-un om îndeosebi, cât și de un popor. Fiecine vorbește și scrie limba sa pentru sine, nu pentru străini"446. De asemenea, jurnalistul inserează în corpul articolelor numeroase citate din presa străină, în special din cea germană și franceză, pe care le înglobează în textura demersului argumentativ: "Times susține, pe baza unor informații a căror autenticitate o închizășuiește, cum că marele vizir au publicat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fost adnotat, prin indicarea clasei semantice aferente fiecărei unități lexicale. Având în vedere cele 28 de clase semantice încorporate programului DAT, au fost adnotate 30000 de unități lexicale aparținând vocabularului eminescian; 3. ulterior, cele 30000 de unități lexicale au fost inserate în dicționarul românesc al softului DAT, eliminându-se dubletele, prin confruntarea listelor de clase semantice. Procesarea corpusului publicistic s-a realizat inițial detaliat, pentru fiecare an de selecție a articolelor (1877, 1878, 1880), iar ulterior integral, pentru o acuratețe cât
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin metoda Gram. În culturi, parazitul are aspect diferit, prezentându-se ca micelii de 2µ diametru, incolori, cloazonați și foarte ramificați. Sporii sunt situați în lungul filamentelor miceliene grupându-se în manșoane cilindrice sau dispunându-se în glomeruli. Sporii sunt inserați pe filament prin intermediul unui sterigmat fin de 1-2µ lungime. Parazitul este inoculabil la animalul de laborator pe cale subcutană sau intravenoasă, determinând apariția unei boli experimentale, cu reproducerea leziunilor naturale ale sporotrichozei. Sporotrichum, descris de De Beuermann, se găsește larg răspândit
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
ale limbajului și practicii discursive postmoderne. Pericolele instituirii unor strategii discursive de radicalitatea celor postmoderne nu vor fi trecute cu vederea; astfel, de pildă, o supoziție de bază va fi aceea că, în ciuda respingerii metanarațiunilor, în discursul postmodern se pot insera concepte cu rol totalizator și legitimant, astfel încât demersul va căuta să le identifice și să le explice. De ce a fost ales Jean Baudrillard drept exemplu pentru discursul de factură postmodernă? Pentru că, în general, a fost considerat un "simptom" al lumii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mult mai fixe decât aceasta din urmă. Toate aceste contradicții, cărora li se adaugă nepotrivirea dintre teza arbitrarietății semnului și excluderea scrierii, îl determină pe J. Derrida să creadă că Saussure a avut o intuiție profundă ce ar putea fi inserată în gramatologie: "ceea ce Saussure vedea fără să vadă, știa fără să poată țină cont de ce știa urmând astfel întrega tradiție a metafizicii, este faptul că un anume model de scriere s-a impus în mod necesar, dar provizoriu ca instrument
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
structuralist, precum și împotriva celor care pretindeau a oferi explicații universal valabile și totalizatoare ale diverselor fenomene 71. De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a raportării la cele două concepte și la relația dintre ele, în chiar introducerea editorilor este inserat un mic subcapitol intitulat "Postmodernism și poststructuralism", în care, chiar dacă postmodernismul este considerat că se ocupă de o serie de dezbateri și teme din cadrul poststructuralismului, poststructuralismul "poate fi privit ca o parte a unei reacții mult mai generale la ideologiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la sfârșitul articolului său "From Postmodernism to Postmodernity: the Local/Global Context". Interesul pentru postmodernism a rămas cel puțin constant din două motive importante: primul privește mutația postmodernismului către/în postmodernitate trăsăturile sale se regăsesc în contextul vieții cotidiene, sunt inserate în condiția globală în care trăim. Al doilea motiv se referă la transformarea postmodernismului într-o categorie interpretativă, într-un instrument hermeneutic. Aceste caracteristici mă interesează în mod particular, deoarece aceasta este și perspectiva pe care o abordez în general
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
categoriile de procesualitate, dinamism, structurare în mișcare. Intertextualitatea se referă la "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se realizează într-un text dat va determina caracteristica majoră ("socială", "estetică") a unei structuri textuale"268. Modalitatea prin care textele fac referire unele la altele, se întrepătrund prin folosirea citatelor, a aluziilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
altă scriere nu este decât parte a unui întreg în desfășurare. Nu există semn fără context, intertextualitatea nefiind decât o consecință a relației scriitură/context și a existenței unei tradiții scrise pe care orice nouă scriere o presupune și o inserează tacit sau explicit. Conceptul de intertextualitate ar ține deci de o serie cronologică a utilizării diferitelor contexte anterioare 269 intertextul înseamnă în primul rând că "un text se scrie cu texte și nu numai cu fraze sau cuvinte"270 (s. a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întreaga publicistică ce a urmat apariției lucrării Impostures intellectuelles 334. Cu toate acestea, validitatea argumentelor sau calitatea raționamentelor nu pare a fi singurul criteriu după care este interpretată opera unui gânditor. Radicalitatea tezelor sale, sugestiile de lectură pe care le inserează, stilul virulent au contribuit la accentuarea asemănărilor dintre Baudrillard și Nietzsche, prezente în literatura de specialitate. La fel cum Nietzsche nu este lecturat pentru validitatea raționamentelor sale, la fel și relevanța lui Baudrillard nu rezidă în căutarea acestei părți de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
barthesiene de surprindere a scriiturii între alte noțiuni ca text, discurs, scriere, sau ale diminuării instituției autorului, incursiunile semiotice ale Juliei Kristeva ce vor contura conceptul de intertextualitate ca "indice al modalității în care un text citește istoria și se inserează în ea", sunt doar câteva exemple ale unor teme care se regăsesc și în lucrările lui Jean Baudrillard. Mișcarea tel-quel-istă, prin asumarea psihanalizei, marxismului și a experiențelor-limită (ca de exemplu cele de text și de subiect), a dezvoltat principalele noțiuni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-o ordine ceva mai distantă și mai abstractă. În aceeași măsură, se observă cum componenta culturală a cotidianului este investită de către Baudrillard cu semnificație maximală; în această direcție, se poate întrevedea deja cum ceea ce va numi ulterior "valoarea-semn" se inserează în analizele sale încă din debut. La nivelul ambianței, se poate chiar vorbi, susține filosoful francez, de o "culturalitate sistematică", ce pare a fi valabilă pentru toate obiectele, ce devin nu doar funcționale, ci și "rafinate", adevărați indici ai statusului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
principiul răului, alteritatea radicală și iluzia radicală; pe de altă parte succesiunile simulării au fost de asemenea extinse"407. Noțiuni precum risipa, cheltuirea, darul, excesul nu reprezintă doar teme recurente ale analizelor baudrillardiene, ci, mai mult decât atât, ele se inserează în modul de a scrie, în stilul și retorica sa, devenind și caracteristici ale scriiturii sale. Prin urmare, atât la nivelul conținutului, cât și al formei se regăsesc aceste provocări radicale ale depășirii economiei discursive, care se bazează pe un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de simulacru și cel de-al doilea este reliefată de către autor prin comparația dintre sistemul automat (l'automate) și robot (le robot) dacă primul i se pare că rămâne analogul omului și încă un interlocutor al acestuia, al doilea se inserează într-o relație de echivalență cu omul, ca un dublu de-al său. În această comparație rezidă distincțiile nete dintre un simulacru care mai face trimitere la un original, și unul care, progresiv, tinde să oblitereze complet referința externă. Această
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate juca diverse roluri: scriitor, profesor, îndrăgostit, manipulator, agent de publicitate etc. Tocmai de aceea ea este o strategie fatală, mai ales datorită faptului că intervine la toate nivelurile: interuman, social, politic, mediatic, discursiv. În viziunea lui Baudrillard, seducția se inserează peste tot în mod ascuns sau vizibil, fiind asemenea unei fantome holiste ori a unei prezențe de neocolit. Ea pare a se integra într-un efort al "reducerii la monade", în sensul operării cu ireductibilități sau al căutării a ceea ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doar prima prezintă în mod onest lucrurile, în timp ce a doua ar furniza un discurs gata format, estompând diferențele și impunând o singură opțiune, neproblematologică, Meyer va renunța la această opoziție deoarece practica a demonstrat de nenumărate ori cum retorica se inserează și este utilizată atunci când se argumentează asupra unei probleme date. Alăturarea, în interiorul retoricii, a raționalității de afectivitate a condus la "fragilizarea" acestui domeniu și la scăderea încrederii în posibilitățile sale de a accede la adevăr. De aici se observă o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
situație este, de fapt, ancorată în programul nietzschean de reevaluare a tuturor valorilor, cu numeroase consecințe în teoriile postmoderne. Conceptul de seducție se armonizează și cu scăderea încrederii în metanarațiuni, idee dezvoltată de J.-F. Lyotard, deoarece strategia seducției se inserează discursului de așa manieră încât acesta nu mai poate fi considerat definitiv sau stabil, ci este mereu interogat, coerența sau sensul său devenind contextuale și parțiale. Pentru Baudrillard, a seduce înseamnă a fragiliza, prin urmare scriitura care conține seducția nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Rorty, prin urmare, păstrarea convențiilor și a termenilor pe care îi contestă, reprezintă o trăsătură a discursului postmodern pe care o regăsim și la cei doi autori prezentați. În concepția lui Baudrillard, dacă seducția este destinul, dacă ea se poate insera în aproape orice fel de discurs (chiar și în cel de tip logico-argumentativ, dacă se reușește crearea unei ordini extrem de convenționale), atunci s-ar putea conchide că ea este asemenea unei metanarațiuni care se "clădește" pe datele "vechii" filosofii. Cu toate că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
respingerea metafizicii prezenței, respectiv sugerarea unei alte perspective asupra limbajului). În plus, Jacques Derrida transformă deconstrucția într-o modalitate generală de receptare și lecturare a majorității textelor, în timp ce Jean Baudrillard nu consideră seducția o grilă generală de interpretare, ci o inserează în scrierile sale alături de alte operații discursive. De asemenea, dacă Derrida decriptează mecanismul deconstrucției, dezvoltând componentele sale, Baudrillard nu descrie vreun mecanism unic al seducției, ci mai degrabă consecințele sale. Chiar dacă Herman Parret descoperă o logică a seducției, aceasta este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
explicațiile obișnuite, situarea gândirii și a limbajului într-un agon perpetuu, negarea vreunui topos absolut sunt, prin urmare, câteva din tehnicile intelectuale frecvent utilizate de către autorul francez. De asemenea, o temă dragă lui Baudrillard schimbul simbolic pare a se fi inserat și în modalitățile sale de a scrie, care devin forme non-acumulative (spre deosebire de formele moderne de conservare a sensului), nelineare, ce operează cu inversiuni, paradoxuri și deplasări voite ale înțelesurilor și locurilor comune. Mike Gane ipostaziază și două metode pe care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de sud a acestui oraș. Fragment din Legenda de Passione Sancti Verecundii militis et martyris, în M. FALOCI-PULIGNANI, San Francesco e il monastero di San Verecondo, MF, X (1906), reprodus în TM, 10-11 (alături de numerotarea paragrafelor făcută de noi, am inserat și numerotarea progresivă a întregului text). 1. (6). Printre evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]