9,370 matches
-
alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
când precipitațiile cad sub formă lichidă, fapt datorat tot influentelor mediteraneene, influențe care își pun amprenta și asupra faunei și vegetației. Fiind zona deluroasa, zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
cad sub formă lichidă, fapt datorat tot influentelor mediteraneene, influențe care își pun amprenta și asupra faunei și vegetației. Fiind zona deluroasa, zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și asupra faunei și vegetației. Fiind zona deluroasa, zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația satului a fost pur românească. În anul 1858 aici existau 14 cehi catolici și
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Case de piatră și lemn - Sfârșitul sec XIX-începutul sec XX - Ilova (4 case de lemn și 4 case de piatră) Religiile predominanțe în comuna Slatina Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins în zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine delimitata
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
comuna Slatina Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins în zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine delimitata de vesatii dealurilor înconjurătoare care se ridică brusc la înălțimi de 1000m, gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine delimitata de vesatii dealurilor înconjurătoare care se ridică brusc la înălțimi de 1000m, gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai bine dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș. Principalul rău din raza comunei Slatina Timiș își are izvoarele în muntele Semenic la cota de 1400m și
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
și este străbătută de șoseaua națională DN3B, care leagă cele două orașe. Satele Jegălia și Iezeru sunt despărțite de un iaz (de aici și numele unuia) peste care e construit un pod. Satul Gâldău este despărțit de Jegălia de o luncă, pe o distanță de circa 1 km. Spre sud de comuna Jegălia, la aproape un kilometru depărtare curge Brațul Borcea, braț al Dunării (între Borcea și Dunărea Veche, celălalt braț, se află Balta Ialomiței). Între Jegălia și Iezeru se află
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
lângă satul Bogata ( sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o așezare neolitică (cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; și biserica „Sfântul Nicolae” (1937-1938) din centrul satului
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Valea Argovei (în trecut, Obileștii Noi, I.I.C. Brătianu și I.C. Frimu) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Lunca, Ostrovu, Siliștea, Valea Argovei (reședința) și Vlădiceasca. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al Râul Mostiștea și pe malurile afluentului acestuia, Argova. Este traversată de șoseaua județeană DJ303, care duce spre nord-vest la Gurbănești, Sărulești și Tămădău
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
arhitectură din secolul al XVIII-lea, aflată în dreptul satului Siliștea, între satele Dănești și Lupșanu, pe malul Argovei. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: din Războiul Ruso-Turc din 1806-1812, denumit „Malul Bătăliei”, aflat la vest de satul Lunca; și din satul Ostrovu, datând din 1651.
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
la vest și nord-vest Vulcana Băi. Lungimea și lățimea localității sunt de aproximativ 4 km, respectiv 1 km. Altitudinea la care se află comuna este de circa 400 m deasupra nivelului mării. Climatul este blând temperat, influențat de climatul de luncă al Ialomiței. Teritoriul comunei este brăzdat de râul Ialomița și mai multe pâraie: pârâul lui Pătru, vâlceaua Hotarului, pârâul Priporului, pârâul Cârlionțu, vâlceaua Hotarului. De-a lungul timpului comuna a suferit modificări de suprafață și componență administrativ-teritorială. Numele localității Brănești
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
partea de vest a satului se gaseste un sol nisipos lutos denumit de localnici chisăi, care este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale și la 2-6 metri în lunca Neajlovului. Comuna Vișina se integrează în specificul climei temperat continentale de tranziție, la întrepătrunderea influențelor continentale estice cu influențele oceanice vestice și submediteraneene. Invaziile de aer continental sunt mai frecvente iarna decât vara, accentuând fenomenul de secetă și diferențele de
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
este Bârladul, în care, în partea de sud a comunei (în Slobozia Blăneasa), se varsă și râul Blăneasa. Primele semne despre Negrilești se pierd în negura vremii. Totuși, arheologii au scos la iveală urme ale culturii Criș, întâlnită în toată Lunca Bârladului. În Evul Mediu, datorită peisajului natural, păduros, cu foarte puține elemente antropice, Lunca Bârladului a fost una dintre puținele căi străbătute de armatele turcilor spre nordul Moldovei. Pe 12 mai 2002 a avut loc un referendum local, cu ocazia
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
varsă și râul Blăneasa. Primele semne despre Negrilești se pierd în negura vremii. Totuși, arheologii au scos la iveală urme ale culturii Criș, întâlnită în toată Lunca Bârladului. În Evul Mediu, datorită peisajului natural, păduros, cu foarte puține elemente antropice, Lunca Bârladului a fost una dintre puținele căi străbătute de armatele turcilor spre nordul Moldovei. Pe 12 mai 2002 a avut loc un referendum local, cu ocazia căruia s-a supus la vot revenirea localității la statutul de comună, statut pe
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
muncii depuse de locuitorii satelor, în vara anului 2005 aceste bariere antropice au cedat în unele puncte și au permis apelor Bârladului să inunde jumătatea sudică a satului, înălțimea medie a apei fiind aproximată la 1 metru. Poziționarea satului în lunca Siretului, mai exact în zona de confluență a acestuia cu râul Bârlad dar și fenomenul de remu produs între cele două râuri întăresc explicațiile ce susțin producerea acestui hazard. În urma acestui dezastru natural, conducerea locală a intervenit cu programe de
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
Tudor Vladimirescu este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Se află în Lunca Șiretului. Verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Șiretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Conform recensământului din 2011
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Șiretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Conform recensământului din 2011, comuna Tudor Vladimirescu are o populație de 4872 de locuitori. Comună se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Șiretului și
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]