10,288 matches
-
magice totalizante. De aici „se naște viața, se nasc oamenii, fructele și cerealele”200 și, de aceea, finalitatea inițiatică a binelui universal se atinge prin participarea directă a bovinelor năzdrăvane. Călăuzele către tărâmul sacru sunt alese pentru calitățile lor distinctive. Lupul psihopomp are o apariție fulgurantă, către destinația solară: „Vine lupu’ șî ia fata. Băiatu’ s-a luat după lup. Lupu a lăsat fata. Du-te șî mână, du-te și mână după lup, da’ lupu a pierit șî el s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a binelui universal se atinge prin participarea directă a bovinelor năzdrăvane. Călăuzele către tărâmul sacru sunt alese pentru calitățile lor distinctive. Lupul psihopomp are o apariție fulgurantă, către destinația solară: „Vine lupu’ șî ia fata. Băiatu’ s-a luat după lup. Lupu a lăsat fata. Du-te șî mână, du-te și mână după lup, da’ lupu a pierit șî el s-a pomenit într-un castel cu totu’ șî cu totu dă aur” (Voia - Dâmbovița)201. Implicarea lui inițiatică are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacru sunt alese pentru calitățile lor distinctive. Lupul psihopomp are o apariție fulgurantă, către destinația solară: „Vine lupu’ șî ia fata. Băiatu’ s-a luat după lup. Lupu a lăsat fata. Du-te șî mână, du-te și mână după lup, da’ lupu a pierit șî el s-a pomenit într-un castel cu totu’ șî cu totu dă aur” (Voia - Dâmbovița)201. Implicarea lui inițiatică are în basm pretextul raptului, menit doar să atragă atenția asupra întrupării fiarei. La nivelul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
monstruoasă. Asimilat tenebrelor și contextului mortuar, corbul anulează infernalul prin propria substanță, întoarsă spre puterea regeneratoare a apei. Mistuirea se sfârșește în germinație, germenii creației se dezvoltă în cenușa rămasă. Transmutația totemică este vizibilă și în scenariul fraților preschimbați în lup, urs, vulpe și eliberați de incursiunea eroică, într-un basm din Voia, Dâmbovița. Șederea neofiților pe parcursul ritului de trecere în pielea unui animal și adoptarea comportamentului aferent constituie o constantă inițiatică universală. V. I. Propp menționează chiar un ceremonial inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de trecere în pielea unui animal și adoptarea comportamentului aferent constituie o constantă inițiatică universală. V. I. Propp menționează chiar un ceremonial inițiatic cu dominantă coregrafică: „erau incluse dansuri pentru care oamenii îmbrăcau diferite piei de animale: bivoli, urși, lebede, lupi etc. Capetele acestor animale slujeau ca măști. Tocmai ele simbolizau transformarea omului în animal”. Eroul hotărăște prin gesturile sale încheierea etapei liminare inițiatice, în urma căreia frații „sălbăticiți” au coborât în lumea esențială, a existenței puternice și libere de constrângeri arbitrare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și adulți. Astăzi am întâlnit-o pe drum zburdând pe lângă părinți și nu m-am mai întrebat ce caută aici. De la Najera, urc ușor spre Azofra, unde mă reped la un bar pentru micul dejun. Am - o foame de lup, și ceilalți pelerini la fel. După ce ies din localitatea mică, dar curată și ordonată, drumul continuă printre câmpii, ca de obicei. Aceleași câmpuri cu grâu sau viță de vie. La o răscruce, cu greu am găsit săgeata galbenă, dar am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
participante fostele state socialiste și unde prezența mea mi se părea ridicolă, în condițiile în care nu știam mandatul delegației, nu aveam nici o idee cum avea delegația să apere adevăratele interese ale României, mai ales că bănuiam, nu întâmplător, că "lupul își schimbă părul, dar năravul, ba". CUPRINS 1. Activitate de protocol și nu numai 8 2. Vizita în România a ministrului afacerilor externe 13 al Confederației Elvețiene 13 3. Impulsuri noi într-un decor învechit 20 4. Vizita oficială la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
trece peste asta, dacă o considerație de ordin moral n-ar face propunerea imposibilă: ce ar zice Rusia ? Ar avea dreptul să fie jignită, căci am dovedi neîncrederea noastră. Și, pentru ca să nu jignească Rusia, dl. Brătianu a dat pe gura lupului tot ce era bogăție în țară. Ce păcat că n-a fost prim-ministru dl. Blank !” * „/.../ Cunoscutul scriitor, dl. D. D. Pătrășcanu, fost deputat, care a studiat și cunoaște foarte bine această chestie, ne dă interesante și dureroase amănunte de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
secret - divulgat de Soviete - prin care sfătuia încorporarea României; pe când d. Diamandy, ministrul nostru la Petrograd, vedea toate în roz; pe când d. Brătianu credea că nu trebuie jignită Rusia și, în loc să trimită Tezaurul nostru în Suedia, îl arunca în gura lupului; pe când viitorul Rusiei - spune d. Pătrășcanu - părea atât de seducător primului ministru român, încât socotea ca un act politic înțelept ca moștenitorul tronului României să se însoțească cu o mare ducesă rusească, - s-a mai găsit un om în țara
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceleași drepturi cu care Austria și Rusia au răpit, vreme de multe sute de ani, tot ce au putut de la țările vecine cu ele ! Numai cât epoca noastră de democrație și naționalism nu mai îngăduie o astfel de politică de lupi răpitori, ci a stabilit dreptul la viață națională a tuturor popoarelor și dreptul de a-și hotărî singure soarta. Astfel nu se poate închipui ca Basarabia să fie luată de Ucraina. Ea va trăi, ca țară națională unită de aproape
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noastre considerate de colegul mai tânăr “maltehnice” am redus turbarea canină din Capitală și din țară aproape de cota zero. Situația actuală (2002) a bolii nu mai este expresia turbării de origine canină, ci a celei transmise de animalele sălbatice (vulpi, lupi, bursuci, etc.). Asupra acesteia trebuie să se intensifice lupta antiepidemică. Sunt cu totul de acord că prin desființarea Întreprinderilor locale de ecarisaj, aspectul sanitar veterinar al localităților lasă de dorit. Nu numai câinii fără stăpân te Întâmpină la tot pasul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în Crâng, lângă Focșani, corupția fiind floare la ureche; această corupție subînțeleasă, din sistem, m-a făcut să plec fără regret, de altfel, simțeam că mă îngrop de viu) și m-am întors în lumea literară, redactor-șef la revista lupilor optzeciști (ales în lipsă), Contrapunct, plecând din Focșani. Nu mai pun la socoteală că în timpul Revoluției am scris pe furiș versuri pe biroul luxos al fostei primei-secretare PCR a județului, Niculina Moraru (care pe 22 decembrie 1989 s-a ascuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am stat în opoziție, am fost până azi un critic al puternicilor zilei, din orice tabără politică s-au aflat ei, România fiind doar o țară bună de devalizat. La urne, românii de rând, în majoritate, au ales mereu emotiv lupii îmbrăcați în piele de oaie și pe cei cu gura aurită, și au tot tras ponoasele. Eu sper să apuce să aibă și poezia română viitor european. Nu se poate să fim toți tâmpiți, să ne înșelăm citind poezie română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ani în timp când m-am întâlnit cu patru ciobani care mulgeau oile sub un umbrar. Câinii lor mari m-au privit cu precauție, dar eu am fost cel rezervat acești câini sunt făcuți pentru a se lupta cu lupii. Poate că sunt drăguți, dar nu sunt făcuți pentru a fi mângâiați. Ciobanii și-au făcut treaba repede și într-o oră obținuseră elementul de bază pentru brânză. Odată treaba terminată, m-au invitat să iau prânzul cu ei: sarmale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Tu plecai, tocmai, la autobuz, făceai o navetă dificilă, într-un sat parcă, departe de București. Apoi, seara, ai venit la cenaclul lui Mircea Martin, "Universitas", unde eu am citit și am intrat în ghearele critice cam neprietenoase ale unor lupi tineri. Ai luat cuvântul și ai fost un bun avocat al poeziei din provincie, pe care o reprezentam. Cum ți-a rămas în memorie acel București, asediat dinăuntru după părerea mea...? Cum s-a adaptat bucovineanul care erai, molcom și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literar a rămas același din anii optzeci Dacă ar fi să îți transformi viața ta într-o scurtă poveste, dragă Răzvan Voncu, cam cum ar suna aceasta...? De ce ai ales calea periculoasă a literaturii și nu ai ales să fii lup de mare, de exemplu? Sau pirat? Sau vânător de monștri marini? Dacă prin "lup de mare", "pirat" și "vânător de monștri marini" ai intenționat să faci aluzie la faptul că sunt constănțean, ai reușit. Într-adevăr, sunt născut și crescut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ta într-o scurtă poveste, dragă Răzvan Voncu, cam cum ar suna aceasta...? De ce ai ales calea periculoasă a literaturii și nu ai ales să fii lup de mare, de exemplu? Sau pirat? Sau vânător de monștri marini? Dacă prin "lup de mare", "pirat" și "vânător de monștri marini" ai intenționat să faci aluzie la faptul că sunt constănțean, ai reușit. Într-adevăr, sunt născut și crescut la Constanța, și numai traseul profesional al tatălui meu (inginer proiectant de automobile) m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scotea sâmbăta și duminica, ne duceau la cules porumb... Doamnă !... Și luau oameni, 50 de la secția..., de la utilaj construcții, 20 dintr-o parte și punea un șef și mergea cu ei. Și-i duce la Bârnova, aici, jos, la Piciorul Lupului, jos, spre Bârnova, acolo, este un platou de... să culeagă porumb... Și, culmea, i-o trimis pe toți din secție și o trimis un șef cu ei, unu’ de la birouri - Dumnezeu să-l odihnească, pe ăsta, fost lider de sindicat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
șef cu ei, unu’ de la birouri - Dumnezeu să-l odihnească, pe ăsta, fost lider de sindicat, mi-o mai fost și rudă - ... auziți ? Ce-o făcut ăia ? S-o apucat..., s-o îmbătat și-o oprit trenul personal de la Piciorul Lupului, care vine spre Iași. O ieșit un scandal ! O-mbătat și femeile... o ieșit cu basmalele ș-oprit trenu’, o ieșit un scandal ! Monstru ! Vă dați seama, imediat ! S-oprești un tren din mers?! De-abia plecase din gară, ăia nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
calitatea lui de hatman, deci orașul era suficient de mare în 1711 pentru a adăposti domnitorul în drum spre Muntenia. Cronicarul este martor al invaziei tătarilor („iară tătărâmea tot trecea în sus spre Huși, pre la bejenii, dreptu pradă, ca lupii”); mulțimea năvălitorilor, tătari și turci, înaintea bătăliei de la Stănilești, cuprindea „costișa pănă pre suptu pădure, tot câmpul acela, pănă la Huși”. Ruinarea vechilor curți domnești, printre care se aflau și Hușii, apare secvențial în documente. Curtea de la Huși este menționată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se arăta că Lupul logofăt al treilea („treti logofăt”) a cumpărat de la popa Neniul, două fălci și jumătate de vie, cu 200 taleri, „în târgul Huși, în Dealul Dricul, între viile popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Huși. În cronica sa, Ion Neculce îl condamnă pe Dumitrașco Cantacuzino că, de teama lui Ștefan Petriceicu, care era susținut de poloni, i-a rugat pe tătari să rămână în țară pe timpul iernii: „Intrat-au tătarii în țară, ca lupii într-o turmă de oi, de s-au aședzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut până în Nistru și mai sus, pănă în apa Jijiei, nemărui nefiindu nice o milă de săraca de țară... Cum s-au îndurat a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgul Fălciu. I-a atacat pe cei 4.000 de ruși, care constituiau detașamentul de avangardă, reușind, în cele din urmă, să-i încercuiască. Turcii veneau în număr tot mai mare, așezându-se „pre coasta de deal”, iar tătarii, „ca lupii și ca lăcustele” au prădat Hușii. Rușii au fost obligați să se retragă în formație compactă spre nord, unde se afla cea mai mare parte a trupelor, sub comanda directă a țarului. În scrisorile sale, Petru I îl făcea răspunzător
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de pârcălabi, de paharnicul al doilea sau de către alți judecători. Numai poslușnicii care se făceau vinovați de crime sau furturi trebuiau judecați de către Divanul domnesc. Un mare vornic, pe nume Lupul, care poate fi chiar Vasile Lupu, viitorul domn al Moldovei (1634-1653), poruncea ureadnicilor de Bârlad să nu umble după deșugubinele locuitorilor din satele Episcopiei de Huși, ci numai să le înscrie într-un catastis pe care să i-l trimită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1737 menționează organizarea luptelor de cocoși în Cuba și existența arenelor speciale, ''vallas'' la Ha-vana și în alte localități, atât rurale cât și urbane. Se mai știe că până la sfârșitul secolului al XIX-lea, respectiv până la dobândirea independenței, centrele de lup-te de cocoși erau strict observate de autoritățile spaniole, aici adunându-se posibili "conspiratori'' împotriva "Coroanei''. și cum se spune că "de ce ți-e frică nu scapi'', strigătul de instigare la Revoluție împotriva Spaniei ar fi fost dat la 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]