9,631 matches
-
populare stau fapte și nu creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității specifice mentalității primitive, legile de creație folclorică. Așadar, faptul inițial a fost o experiență care a suferit alchimia obscură a mentalității primitive; ele au fost îmbrățișate de colectivitate, deoarece corespundeau legilor sale mentale, orizontului său fantastic. 425 Ștefan Borbély, op. cit., p. 175; Eugen Simion, op. cit., p. 263; Matei Călinescu, op. cit., p. 137. 426 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
termen să ducă la ruperea legăturii cu opusul său. Ei formează un sistem, cum ar spune Ștefan Lupașcu. Cu alte cuvinte, motivul ondulațiunii presupune o anume legătură a opușilor, o simbioză ontologică a lor. O a doua trăsătură specifică pentru mentalitatea omului acestui spațiu, pe care am putea-o aduce aici ca argument, este echilibrul, care a fost considerat o "dimensiune generală formală a spiritului românesc"414. Este vorba de o virtute a cumpănirii între elemente și tendințe variate și contradictorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
833 Există paradigme mai mici, care se identifică cu concepțiile, doctrinele sau sistemele de idei ce se succed sau coexistă, cum ar fi de exemplu materialismul sau spiritualismul, dar există și mari paradigme, care "determină, via teorii și ideologii, o mentalitate, un mindscape, o viziune asupra lumii" (Edgar Morin, La Methode, tome 4: Les Idées, Éditions du Seuil, Paris, 1991, p. 218). De acest fel este ceea ce Morin numește "marea paradigmă a Occidentului" (Ibidem, p. 220). 834 Ibidem, pp. 220-221. 835
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
începe să fie asumat de diverse persoane, instituții și organizații. În scurt timp, la începutul anilor '70 ai secolului trecut, puteam vorbi deja despre constituirea unei noi viziuni aspra mediului încojurător, despre o nouă atitudine față de natură, despre o nouă mentalitate și despre constituirea unei noi paradigme de cercetare, exprimată prin recunoașterea locului eticii mediului în matricea academică disciplinară. Poate cel mai semnificativ moment al acestor începuturi, cel puțin în opinia mea, îl reprezintă apariția în anul 1962 a cărții O
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a pus în mișcare proiecte majore destinate conștientizării autorităților statale, regionale și locale. Desigur, din punct de vedere practic, în ordinea economiei reale și a politicilor economice de implementare, lucrurile sunt încă la început. Dezvoltarea durabilă presupune o schimbare a mentalității dominante, fapt care explică diversele inerții și blocaje. Avem de-a face cu un proces evolutiv care cere timp. Dezvoltarea durabilă nu ține, în termenii lui Naess, de ecologia profundă, ci de cea superficială. E drept, dezvoltarea durabilă presupune o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
permite luxul sincerității, vigoarea debordantă și insolitul apariției ei bruște deconcertează. Dar rezistența pasivă la curtoazie nu luă nicidecum prin surprindere delegația de arhitecți, suficient de familiară cu folclorul despre nomazi pentru a se îndoi strașnic că un pod între mentalități atât de diferite ar putea fi realmente construit la comandă, printr-o inițiativă pe cât de energică, pe-atât de arbitrară. Admițând chiar că puntea ar fi fost dorită de ambele părți, ceea ce nu era nici pe departe evident, asta n-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rasă de monarhi din vechime ce-și erijau statutul social eminamente luând asupra lor mai mult decât li se cuvenea din riscurile și responsabilitățile făptuirii obștești. Numai o atare asumare autoeclectică a celei mai îndrăznețe și riscante poziții justifica, în mentalitatea alcătuirii sociale timpurii a Cretei minoice, și rezervarea celor mai râvnite privilegii. Așa se face că regina scorni, pentru uzul strict personal al lui Dedal, pasiunea ei aberantă pentru taurul lui Poseidon alăturat recent turmelor lui Minos. Desigur, faptul că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
jur, nu înceta să pălească, roasă pe dinăuntru de viermele unei devalorizări galopante. Îi părea nedrept ca gloata să decidă cât de întreg la minte e un candidat ce are oroare de apartenența la ea. Operele marilor autoexilați afară din mentalitatea timpului lor nu coroborau ideea nefericirii, ci mai degrabă pe-aceea a unei delectări sarcastice și condescendente, ce împărțea darurile-i bogate pentru a se propulsa mai spornic în direcție opusă, departe de primitori: "Vă dau o capodoperă, numai dezbrățișați-mă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
interior netrucat al tinerei sale vecine. Argumentarea iconică include în sine, un efect ilocuționar (șocul emotiv): tabuul moral încălcat de gestul fetei de-a se dezbrăca în fața geamurilor care par invizibile, mizează pe schimbare (de produs de curațat geamurile, de mentalitate asupra ideii de curățenie, de tehnică etc.). Mesajul este simpu: schimbă detergentul! motiv pentru care succesiunea de imagini, situații, dispunerea personajelor este orientată spre referent - detergentul pentru geamuri, SIDOLIN. Argumentarea iconică este însoțită de dublul suport lingvistic, cuprinzând numele mărcii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sintactice, al elipsei, distorsiuni topice, inconsecvențe la nivelul propozițiilor etc. Sunt trăsături care activează mecanismele psihologice (misterul, suspansul, șocul, surpriza) fundamentale transformării. Semnificația metaforei terapeutice nu constă în componentele structurii de suprafață, ci în modelele, tiparele subiacente (de comportament, de mentalitate, de atitudine față de sine și față de lume etc.) induse analogic minții inconștiente, prin instrumentalizarea codului, prin voce, ton - înafara cărora mesajul nu se poate realiza. Sunt elemente care produc corelațiile subtile dintre "povestea" exterioară/ conținutul metaforei și mesajul aparținând universului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cât de incompletă și nesatisfăcătoare este informația în acest domeniu. Cercetarea în privința endoteliului vascular este mult rămasă în urma altor domenii de biologie moleculară și celulară”. Pe această convingere s-a clădit, poate, „Institutul de Biologie Celulară” din București, învingându-se mentalitatea epocii, în care cercetarea fundamentală era considerată pur și simplu o pierdere de timp și bani. În ciuda acestei viziuni Institutul de Biologie Celulară din București a devenit un bastion avansat în cercetarea structurii și funcției endoteliale, cu toate ramificațiile către
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
știm Însă că psihologul, ca orice profesionist, a cunoscut o evoluție social cognitivă condiționată de mediul social și cultural pe care l-a frecventat, de obiceiurile și practicile sociale locale, de aspirațiile și dorințele dobândite prin participare la socius, de mentalitățile și reprezentările sociale dominante din mediul său. Își Însușește, fie că o face conștient, fie că nu vrea să realizeze acest lucru, toate semnificațiile sociale pe care contextul său le atribuie atitudinilor și faptelor cu care se confruntă, evenimentelor pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care a fost implicat, biografia proprie, schemele incorporate și filtrele identitare dobândite Îi conferă competență și autoritate. Este foarte important ca el să fie conștient de faptul că s-a construit prin acțiune și implicare, că este dator să depășească mentalitatea de privitor pasiv și are menirea să intervină și să schimbe. Acest crez Îi poate scuza chiar erorile de diagnoză. „Psihologul este un om și un cetățean angajat” - l-am citat din nou pe controversatul Castoriadis, cel care s-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de recunoaștere. Ei stabilesc legături, Își amintesc, construiesc imagini, spun și fac să se spună, rezumă În câteva cuvinte sau propoziții un clișeu sau o etichetă, după cum scrie Moscovici. Reprezentările sociale formate Într-un context dat devin astfel idei-forță, induc mentalități și credințe, formează o gândire socială dominantă, influențează comportamentele. Ele sunt producții despre ceva ce deja există, despre conținuturile elaborate, creează și mențin identitatea, echilibrul colectiv, coeziunea sociodiscursivă, „unitatea”, „frontul”, „linia” alese de decidenți. Dacă un context a fost „construit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comunităților (de producție, creație, inovație socială) se scrie cu insistență Însă În tratate publicate În occidentul cel capitalist și preocupat de eficiență, și altfel decât În manualele În care se făcea elogiul moral al colectivului. Este comună ideea că schimbarea mentalităților, obiceiurilor, atitudinilor nu poate avea loc acolo unde nu există premisele unei schimbări structurale. Ne-o dovedește lunga noastră experiență cu faimoasa tranziție, substitut nefericit al schimbării autentice. De ce a fost preferată oare această strategie? Schimbarea ar fi trebuit să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după care schimbarea gândirii sociale, a culturii comune, precum și schimbarea personalității sunt dependente de schimbarea structurală a instituțiilor. Ceea ce Înseamnă că modul de gândire și de acțiune obișnuit și tradițional, Împărtășit de majoritatea populației (Îndeplinirea sarcinilor profesionale, specializările și cunoștințele, mentalitățile, cutumele și obișnuințele de a interacționa ale indivizilor, valorile atașate diferitelor tipuri de performanță, consultarea democratică a membrilor și circulația informațiilor, tabuurile și convențiile atitudinale etc.), precum și organizarea interioară a atitudinilor și credințelor fiecărui individ, a dorințelor și ambițiilor - nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
credite nu evaluează interesul academic, menire a universității, nici nu recunoaște angajamentul extrauniversitar și În nici un caz nu Încurajează formarea unei elite caracterizate prin gândire critică și spirit reformist. Noua diplomă europeană nu are nimic de-a face cu schimbarea mentalităților, cel mult confirmă „nevoia de ordine” pe care o reclamă responsabilii europeni, superbirocratizați. Adică aliniază, traducem noi. Dar apare imediat Întrebarea: e posibilă oare, În condițiile de astăzi, o diplomă care să ofere studenților specialitățile pe care și le doresc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
regimului trecut, de care cei mai mulți nu se pot despărți. A fost invocată, În ultimele săptămâni, o previziune a lui Silviu Brucan, făcută nu mult după căderea regimului Ceaușescu, potrivit căreia va fi nevoie de 20 de ani pentru a schimba mentalitățile. Atunci, ideea lui Brucan a fost aspru amendată, noii analiști sociali asigurându-ne că românul este creativ, iar mobilitatea lui spirituală Îi va permite să ardă etapele. I-am relatat atunci această dispută lui Serge Moscovici, iar pronosticul său a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai negru: nu de 20, ci de cel puțin 40 de ani va fi nevoie. O parte din această previziune s-a confirmat: după 20 de ani, se pare că au rămas În stadiul de proiect numeroase speranțe privind schimbarea mentalităților colective, a practicilor profesionale și cotidiene, dar și modul de raportare la valorile de bază ale democrației. Aceiași analiști și-au schimbat acum discursul: e nevoie de 40 de ani, atât cât a durat calea prin deșert a evreilor după
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
plictisit, Îmi spune că nu-și poate părăsi postul și-mi Întoarce spatele”. Concluzia lui Răzvan: nu presa, nu profesorii de morală, nu formatorii de opinie civilizează, ci legile aplicate fără discuții. Exemple mărunte, nu infracțiuni grave, dar dezvăluind o mentalitate care s-a Întins ca o pecingine: cine respectă regula, pe ceilalți, normele e un handicapat. De aici Înainte totul e negociabil. Răzvan are și o soluție de rezervă: părăsirea corabiei, cum au făcut mulți tineri, colegi de-ai lui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
slăbesc efortul creierului, deranjează mecanismele gândirii, diminuează spiritul critic, scad puterea inventivă a minții și curajul psihic, strică echilibrul uman. O realitate „Înșelătoare” disturbă orientarea, depersonalizează, conduce la o funcționare dizarmonică a creierului: oamenii devin asemănători, sunt ușor de influențat, mentalitățile evoluează spre simplism și ritmuri sacadate, rațiunea este suspendată. Într-un cuvânt, În condiții de panică, de frică, „omul se inferiorizează”. Condițiile timpului determină „renunțarea la personalitate (...) unul dintre relele cele mai mari ale vremii noastre”. Era În 1947, cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
en Sciences Sociales, care a publicat recent o carte În Franța, are titlul de „maître de confărence” la Paris, obținut prin concurs, și reședință canadiană, se Încăpățânează să rămână la Chișinău, să facă „revoluție cu pași mici”, adică să schimbe mentalitățile și stilul universitar. Asta În ciuda vexațiunilor administrației universitare, care speră că va abandona și va pleca. Acești tineri de valoare europeană simt constrângerile regimului comunist ca pe o traumă morală, ca un atentat la identitatea lor europeană. Ei se simt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
condiție a primirii creditului. A auzit cu ceva timp În urmă, la o emisiune pentru agricultori, despre fondurile SAPARD pentru achiziționarea de unelte agricole. Între timp, după aderare, instituția și-a schimbat numele, dar e tot aceea, ca funcționare și mentalitate, aflu din mai multe relatări. Politica Agricolă Comună pentru dezvoltarea rurală acordă fonduri nerambursabile pentru investiții eligibile prin FEADR ( Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), iar tractorul lui Costel s-ar Încadra perfect În această linie. Costel are neapărată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]