9,547 matches
-
aglomerată transformate 6803 kg S NACE 26.81: Fabricarea de produse abrazive 26.81.11.10 Pietre de moară și pietre de polizat, fără cadru, pentru măcinat, polizat sau defibrat 6804.10 kg S 26.81.11.20 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din diamant sintetic/natural aglomerat, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.21 kg S 26.81.11.30 Pietre de moară
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de polizat, fără cadru, pentru măcinat, polizat sau defibrat 6804.10 kg S 26.81.11.20 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din diamant sintetic/natural aglomerat, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.21 kg S 26.81.11.30 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală armată, cu liant, excl. pietrele
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din diamant sintetic/natural aglomerat, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.21 kg S 26.81.11.30 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală armată, cu liant, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.18 kg S 26.81.11.40
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.21 kg S 26.81.11.30 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală armată, cu liant, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.18 kg S 26.81.11.40 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală nearmată, cu liant, excl.
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală armată, cu liant, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.18 kg S 26.81.11.40 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală nearmată, cu liant, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.12 kg S 26.81.11.50
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.18 kg S 26.81.11.40 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală nearmată, cu liant, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.12 kg S 26.81.11.50 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din materiale ceramice sau silicați (excl. pietrele de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din rășină sintetică/naturală nearmată, cu liant, excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.12 kg S 26.81.11.50 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din materiale ceramice sau silicați (excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat) 6804.22.30 kg S 26.81.11.60 Alte pietre
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat 6804.22.12 kg S 26.81.11.50 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din materiale ceramice sau silicați (excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat) 6804.22.30 kg S 26.81.11.60 Alte pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare din alte materiale abrazive aglomerate 6804.22 (.50 + .90
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din materiale ceramice sau silicați (excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat) 6804.22.30 kg S 26.81.11.60 Alte pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare din alte materiale abrazive aglomerate 6804.22 (.50 + .90) kg S 26.81.11.70 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
6804.22.30 kg S 26.81.11.60 Alte pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare din alte materiale abrazive aglomerate 6804.22 (.50 + .90) kg S 26.81.11.70 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din piatră naturală (excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat) 6804.23 kg S 26.81.11.80 Pietre de polizat, pietre de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și alte articole similare din alte materiale abrazive aglomerate 6804.22 (.50 + .90) kg S 26.81.11.70 Pietre de moară, pietre de polizat, roți de polizat și alte articole similare, fără cadru, din piatră naturală (excl. pietrele de moară și pietrele de polizat pentru măcinat, polizat, defibrat) 6804.23 kg S 26.81.11.80 Pietre de polizat, pietre de ascuțit, pietre de tras, pietre de honuire și altele similare, utilizate manual pentru tocit, ascuțit, curățat sau polizat 6804
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. Articolul 29 La propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin hotărâre a Guvernului, se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare Avicolă «Moara Domnească», în structura Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. ---------- Art. 29 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. Articolul 29 La propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin hotărâre a Guvernului, se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare Avicolă «Moara Domnească», în structura Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. ---------- Art. 29 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data 21 septembrie 1907, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nică, aflat în apropiere de Bosanci. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu de aur, încrucișate în partea inferioară, fiind timbrat cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Apelor și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa Amplasament: pe cursul văii Poiana (cod cadastral II-1.36), afluent al râului Someș, pe valea Goștila (cod cadastral II1.36.01) și a afluentului său Valea cu Mori (cod cadastral II-1.36.01), pe teritoriul localităților Gârlău, Poiana Blenchii și Goștila, județul Sălaj Indicatori tehnico-economici - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA), mii lei 99.069*) din aceasta: construcții-montaj mii lei 82.475 (în prețuri valabile la 31.01
HOTĂRÂRE nr. 229 din 30 martie 2016 privind aprobarea obiectivului de investiţii "Amenajare valea Poiana şi afluenţi, judeţul Sălaj" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270679_a_272008]
-
mii lei 45.200 C+M mii lei 40.900 Anul II INV mii lei 40.000 C+M mii lei 38.000 Anul III INV mii lei 13.869 C+M mii lei 3.575 - Capacități: - acumulare Valea cu Mori milioane mc 0.78 - amenajare albie valea Poiana și afluenți km 19,105 - sprijiniri și consolidări de maluri km 21,683 - Durata de realizare a investiției luni 36
HOTĂRÂRE nr. 229 din 30 martie 2016 privind aprobarea obiectivului de investiţii "Amenajare valea Poiana şi afluenţi, judeţul Sălaj" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270679_a_272008]
-
Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini. Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei. O altă explicație cu privire la vechea
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare în perioada anilor 1940 - 1950. 1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544. 1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei. 1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”. 1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua următoare voievodul
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
primul hotel ("Hotel Korona"), Palatul Episcopal romano-catolic, cazarma, iar la sfârșitul secolului XIX. s-a construit și prima bancă, Palatul Justiției, clădirea teatrului (1892), gara, dar și primele clădiri de piatră al unor licee confesionale. Apar și primele întreprinderi industriale: Moara cu aburi, Fabrica de căramidă, Fabrica Neuschloss de prelucrare a lemnului, fabrica de cherestea, Fabrica Princz, Fabrica de Produse de Tâmplărie și Comerț cu Lemne - Societate pe acțiuni Satu Mare (Fabrica Unio de azi), etc. Fiind la intersecția drumurilor comerciale, Satu Mare
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, Zalău a intrat într-un declin economic. Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului al XX-lea, când a început exploatarea carierei de piatră roșie de pe Meseș, au fost înființate două mori care folosesc forța aburului, fabrica de cărămidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existența lutului de bună calitate din apropierea orașului, și altele. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost introdus curentul electric. După 1918 s-a înregistrat o
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
secolului al XIX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara "Garoflid", deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de postav și dimie. În 1894, s-a construit o rafinărie de petrol a societății "Saturn", rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani. După o scădere drastică la nivel
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
a producției industriale cauzată de Primul Război Mondial (producția din 1919 era doar un sfert din cea din 1913), dezvoltarea industrială a prins viteză în perioada interbelică. O componentă importantă a industriei locale a constituit-o industria de morărit. Prima moară industrială din oraș, "Garoflid", denumită "Zangopol" după noul său proprietar, ajunsese în 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar în 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei având aproximativ 100 de angajați
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
transportul cerealelor cu vaporul pe Dunăre, la Brăila. În preajma anului 1860 în Craiova existau 4.633 clădiri, dintre care 3.220 case, 26 biserici, 11 școli, 60 fabrici-ateliere. Existau și aproximativ 90 de stabilimente cu caracter industrial, dintre care: 12 mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz și ulei, 4 tăbăcării, 2 tipografii. Statisticile înscriu existența la Craiova a 57,7% din numărul total al meseriașilor din cuprinsul județului Dolj (1.088 meseriași, 697 calfe și 485 ucenici). Spre
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
ale principatului, aveau totuși dreptul să-și practice cultul și să-și construiască biserici respectiv sinagogi. Astfel,cele mai vechi biserici ortodoxe din Transilvania datează din sec. al XV-lea (bisericile de piatră din Țara Hațegului, de la Densuș, Râu de Mori etc.), iar cele mai vechi sinagogi datează din sec. al XVII-lea (sinagoga din Alba Iulia etc.). După înfrângerea turcilor în apropiere de Viena (1683), Transilvania s-a luptat zadarnic cu influența austriacă în creștere, iar alianțele cu Turcia în timpul
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]