8,110 matches
-
libertății" (2009) a pus în discuție dezbaterile conservatorilor nord-americani și definițiile contradictorii ale modernității. "Verbul ca fotografie" (2009) a făcut apologia dialogului civic pe fondul tendinței de tabloidizare din mass-media. Autorul oferă totodată câteva schițe despre relația între Ortodoxie și modernitate, marcând importanța unei culturi a virtuții într-o societate cu tot mai puține modele, rădăcini și speranțe. "Elegii conservatoare" (2009) discută condițiile de apariție ale unei culturi a libertății morale, civice și economice, raportarea spațiului public românesc la criza valorilor
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
forurile de educație, imaginea Bisericii într-o eră a transparenței mediatice, a revoluției moravurilor și a pluralismului ideologic. Volumul "Gramatica Ortodoxiei" (2007) deplânge "ghetoizarea discursului creștin" în spațiul academic, propunând "câteva întâlniri paradigmatice între "ecclesia" și "universitas", găzduite sub zodia modernității. "Gramatica Ortodoxiei" a primit premiul revistei "Cuvântul" pentru Cartea Anului, "Secțiunea Istoria ideilor și istoria mentalităților". Cărți personale: Cărți editate: Studii: Interviuri
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
2012; „Banat”, Lugoj, 4, 2012; Livius Petru Bercea, „Paralela 45”, Timișoara, 12 iunie 2012; Dorin Murariu, "Banat", Lugoj, 9, 2012; Constantin Stancu, "Banat", Lugoj, 11, 2012; Livius Petru Bercea, "Paralela 45", Timișoara, 2 aprilie 2013 etc. Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005; Dicționar al scriitorilor din Banat
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
dadaismului, suprarealismului" etc., de către generația "Labiș-Stănescu-Sorescu", înlesnită și de prezența „ultimilor corifei“ suprarealiști: Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș. a. (în viața scriitoricească și în librării, în revistele literare etc.), are loc între anii 1960 și 1964, într-o irepresibilă sete de modernitate și, în același timp, dintr-o arzătoare dorință de a riposta stihuitorilor proletcultiști, „ripostă“ cunoscută și prin sintagma „explozia lirică“ din 1964 - 1965, „explozie“ ce reușește să neliniștească / alarmeze chiar și unele spirite deschise receptării critice a valorilor modernismului: Eugeniu
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
un subiect obsesiv în aproape toate religiile. Emanciparea femeii se produce lent chiar și în islam. Atitudinea noilor generații este mixtă, o parte a tineretului fiind cucerit de noile tendințe fundamentaliste, radicale, în timp ce o altă franjă a lui tinde spre modernitate. Succesul unor lucrări literare contemporane, cum este cazul în Egipt, de exemplu, cu "Borfași la pensie" a lui Hamdi Abu Gulayl, demonstrează că societatea se eliberează lent de tabu-uri. Gulayl scrie, comentând despre acest subiect al sexualității și ipocriziei
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
45, Pitești, 1998. "Fahrplan fϋr die Sixties", coautor - Daniel Vighi, ediție bilingvă, traducere de Gerhardt Csejka, Edition Solitude, Stuttgart, 2003. "Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan" (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Editura Marineasa, Timișoara, 2004. "Tradiție supralicitată, modernitate diortosită. Publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu, la o nouă citire", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004. "Noțiuni de secretariat de redacție", Marineasa & Brumar, Timișoara, 2004. "Despre Banat, în registru normal", Modus PH, Reșița, 2009. "Vederi din
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Timișoara, 2010 (antologie de Lucian-Vasile Szabo). În volume: Dan Silviu Boerescu, "La noapte, pe Strada Toamnei", Phoenix, București, 1993. Alexandru Ruja, "Parte din întreg", Editura de Vest, Timișoara, 1994. Olimpia Berca, "Dicționar de scriitori bănățeni", Amarcord, Timișoara, 1996. Caius Dobrescu, "Modernitatea ultimă", Univers, București, 1998. Ruxandra Cesereanu, "Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în conștiința românească", Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. Dorin Murariu, "Provincie și valoare", Eubeea, Timișoara, 1998. Ion Bogdan Lefter, "Romanian Writers of the '80s and '90s. A Concise
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
bejul și griul. Conștientizarea propriul corp, comoditatea, masculinitatea, eventual combinată cu feminitatea sunt principiile de bază cu care Coco prin creațiile sale a sedus femei (și bărbați). Stilul său este cunoscut în istorie ca fiind sinonim cu eleganța, rafinamentul și modernitatea, combinate cu confortul. Articole biografice
Coco Chanel () [Corola-website/Science/308922_a_310251]
-
1852 - 1939) era născută în Motal'. La nouă ani după decesul soțului ei, ea a emigrat în Palestina unde, la Haifa, a înființat un cămin de bătrâni. În casa familiei Weizmann domnea o atmosferă tradițională evreiască îmbinata cu interesul pentru modernitate, în spiritul mișcării Haskala, si pentru reașezarea poporului evreu în țară strămoșeasca, în Palestina, potrivit cu ideile sionismului practic propagat de mișcarea Hibat Țion. După învățătură religioasă elementară într-un heder din localitatea natală, unde învățătorul, om cu orizonturi mai largi
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]
-
personajelor, conflictele de conștiință între spirit și instinct, fals acoperit de convenția socială. Tematic romanele sale îmbrățișează educația tinerilor aristocrați: Lirica sa, influențată de școala metafizică, prezintă un stil manierat, cu mari acorduri panteiste, cu inflexiuni baroce, uneori de surprinzătoare modernitate:
George Meredith () [Corola-website/Science/306116_a_307445]
-
măsuri reacționare ale lui Bismarck au eșuat finalmente, ele au lăsat totuși urme adânci în societatea germană, divizată de acum pentru multă vreme pe noile linii de fractură religioasă și de clasă: catolicii au devenit dușmani înrăiți ai liberalismului și modernității, iar mișcarea muncitorească s-a radicalizat, refuzând orice colaborare cu partidele burgheze și adoptând finalmente un program de inspirație marxistă, care făcea dezirabilă o răsturnare a sistemului. Același grup de istorici marxizanți subliniază și faptul că noțiunea însăși de cale
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
erudiților iudaismului nonsacrificial în privința credibilității ideii de potop global. Chiar de la începuturile dezvoltării aparatului critic în analiza literară, povestea biblică a Potopului lui Noe a reprezentat un exemplu didactic., înțelegându-se repede că ceea ce relatarea Facerii ne spune nouă în modernitate nu era neaparat și ceea ce pricepeau cei care erau contemporanii eroilor mitici ai acestor relatări. Relatarea biblică, derivată fiind din tradițiile mesopotamiene legate de inundații catastrofale și care la rândul lor se inspirau din fenomene naturale locale, a căpătat o
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
unei astfel de intervenții (tema carteziană a îndoielii și a geniului rău)? Mai mult, ce fel de existență mai are lumea externă, dacă nu cumva una inteligibilă, cum va sugera Berkeley? Desigur, efectele acestei condamnări nu au acționat direct asupra modernității; dar ele au constituit condiții de posibilitate. Până acolo, însă, au existat filosofi a căror gândire începe nemijlocit sub semnul acestei propoziții. Elevul lui Bonaventura, și el augustinian, Matei din Aquasparta (1240-1302), proclamă că omul nu este capabil de nici o
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul, așa cum s-a considerat, pe linie platonico-aristotelică. Trupul și sufletul sunt perfect compatibile; marea dihotomie, care în Occident va da naștere imenselor dispute nominaliste și apoi, în modernitate, curentelor raționalist și empirist, nu este valabilă pentru Palamas. Ceea ce nu înseamnă deloc că sufletul este material. El este necorporal, fără a fi însă detașat de simțămintele trupești. În acest sens, în vederea contactului cu Dumnezeu, inteligența omului trebuie să coboare
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
facem nici o diferență între muzica clasică, muzica ușoară, muzica populară sau jazz. Orice muzică poate fi buna, sau proastă - și atât"" (Richard Oschanitzky) În aceste câteva cuvinte a fost exprimată o concepție clară, lipsită de prejudecați, ce-și păstrează netulburată modernitatea. Cuvintele acestea simple, precise, au fost rostite de Richard Oschanitzky, unul dintre puținii muzicieni din lume care au cultivat în egala măsură genuri diverse, aparent antagoniste; simfonic, vocal-simfonic, cameral, genul asa-zis “ușor”, jazz. În onoarea sa, singura facultate de
Richard Oschanitzky () [Corola-website/Science/305628_a_306957]
-
o combinație de erudiție masivă, cu modificări uneori derutante: de la marxism trece la un revizionism moderat, încă stângist, pentru ca în ultima parte a activității să i se atribuie atitudini conservatoare sau chiar de dreapta. Polemicile sale conțin raportări critice la adresa modernității dar și a postmodernismului ca opțiune și soluție. În "Încercările modernității" (1990) susține că modernitatea este o sursă de discomfort deoarece orice fel de program consistent, politic sau religios, conține un dezechilibru latent, conducând la absolutizare și autodistrugere. Astfel, teoria
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
trece la un revizionism moderat, încă stângist, pentru ca în ultima parte a activității să i se atribuie atitudini conservatoare sau chiar de dreapta. Polemicile sale conțin raportări critice la adresa modernității dar și a postmodernismului ca opțiune și soluție. În "Încercările modernității" (1990) susține că modernitatea este o sursă de discomfort deoarece orice fel de program consistent, politic sau religios, conține un dezechilibru latent, conducând la absolutizare și autodistrugere. Astfel, teoria creștină a drepturilor inalienabile ale omului considerat ca valoare în sine
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
moderat, încă stângist, pentru ca în ultima parte a activității să i se atribuie atitudini conservatoare sau chiar de dreapta. Polemicile sale conțin raportări critice la adresa modernității dar și a postmodernismului ca opțiune și soluție. În "Încercările modernității" (1990) susține că modernitatea este o sursă de discomfort deoarece orice fel de program consistent, politic sau religios, conține un dezechilibru latent, conducând la absolutizare și autodistrugere. Astfel, teoria creștină a drepturilor inalienabile ale omului considerat ca valoare în sine a fost asimilată de
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
până la propria sa moarte, în 1930 a fost președintele Partidului Național Liberal. Deși nu a avut anvergura și nici nu s-a bucurat de recunoașterea de care a avut parte fratele său, Ionel, „"Vintilă Brătianu este un personaj esențial al modernității noastre, un practician de anvergură al acesteia, recunoscut ca principal artizan al politicii economice liberale „Prin Noi Înșine”, eforturile sale în acest sens fiind la fel de importante și chiar comparabile cu reușitele în materie de politică internă și externă ale fratelui
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
că principalele motivații ale acestora erau religioase și nu politice. Publications de la Faculté des Lettres et Sciences Humaines de Paris-Sorbonne, série "Recherches' ț. 59, Paris, Louvain: Editions Nauwelaerts, 1971. (ed.) Leș Juifs dans l'histoire de France. Leiden: Brill, 1980. (Modernitate și nonconformism în Franța în decursul istoriei) (Ideologie și propagandă) O. Elyada, J. Le Brun, (eds.), Conflits politiques, controverses religieuses - essais d’histoire européenne aux 16e-18e, Hommage a Myriam Yardeni. Paris, Editions de l’Ecole des hautes études en sciences
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
Poloniei aflată sub dominație rusă. Succedându-l acolo pe răposatul său socru, Haim Auberbach, Malbim a păstorit scurtă vreme pe evreii din Lunshitz până ce a fost silit iarăși, ca la București, să-și părăsească slujba din pricina împotrivirii atât a partizanilor modernității, cât și adepților hasidismului care îl acuzau ca în comentariile sale la Biblie este influențat de Haskala și de învățături ale ne-evreilor. A devenit în continuare rabin la Herson,în Ucraina, apoi din 1870 la Moghilev (Mahileu) pe Nipru
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]
-
(1926 Ein Harod - ) este o scriitoare ebraica din Israel, reprezentanta a modernității în literatura israeliană, cărțile și povestirile ei centrându-se pe viață interioară a personajelor feminine, pe lumea fanteziilor și pasiunilor lor. S-a născut în kibuțul Ein Harod că fiica cea mare dintre cele două fetițe ale soților Hâim Kahana
Amalia Kahana-Carmon () [Corola-website/Science/313759_a_315088]
-
Colegiului Noua Europă. Vine la București ca invitat al noului institut de studii avansate și se stabilește din nou în România, începând cu 1995. Membru al "Grupului de studiu al Secolului al XVII-lea", care va deveni ulterior Centrul "Fundamentele Modernității Europene". Moare la 19 august 2000 și este înmormântat la mănăstirea Cernica. În decembrie 2000, moștenitorii lui Andrei Scrima dăruiesc manuscrisele și cărțile rămase de pe urma acestuia spre a fi păstrate într-un fond separat în biblioteca Colegiului Noua Europă din
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
doctorul în arte vizuale pasionat de lumea satului", Adevărul, 23 septembrie 2010, Dana Mihăilă - - "Expoziția: Peisaje cordiale", CJ Timiș, 26 august 2010 - - "Slatina: Gheorghe Smarandache promovează artiștii și meșterii olteni în Spania", Adevărul, 17 iulie 2010, Crina Jilavu - - "Tradiție și modernitate în pictură românească", Editura Eurogama, 2010, albumul - catalog al dnei. Georgetei Djordjevici. - Site oficial al pictorului -
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
engleză). Operele lor poartă amprenta curentului postcolonialist, în care temele identității naționale, istorice, ale reflexiei asupra opresiunii coloniale se unesc într- o interogație asupra a ceea ce stă la baza identității individului, asupra dificultății de a trăi ruptura dintre tradiție și modernitate, asupra conflictului cultural. Această căutare de identitate se realizează prin intermediul limbii engleze, limba colonizatorului, reinventată și însușită, care stă martoră uneori a voinței de a creea un limbaj și o estetică proprie și chiar de a se exprima depășind dificultatea
Cultura Indiei () [Corola-website/Science/314381_a_315710]