9,048 matches
-
formată din satele Bărcănești (reședința), Ghighiu, Pușcași, Românești și Tătărani. Comuna este situată la sud de orașul Ploiești și este traversată de șoseaua națională DN1 care vine de la București și duce către Brașov, precum și de autostrada București-Ploiești, care are aici nodul de legătură cu DN1. Din DN1, la Bărcănești se ramifică șoseaua națională DN1A care ocolește Ploieștiul pe la est, ducând către Vălenii de Munte și Brașov, iar din aceasta șoselele județene DJ101G, care duce înspre Ploiești; și DJ101D care duce către
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
Comuna se află în partea ușor sud-estică a județului, pe malul stâng al Teleajenului în zona cursului său inferior. Este străbătută de autostrada București-Ploiești, dar aceasta nu are o ieșire în zonă, urmând eventual în viitor să aibă însă aici nodul de intersecție cu drumul expres Ploiești-Bacău. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ101F, care o leagă spre sud de Drăgănești și spre nord de Valea Călugărească (unde se termină în DN1B). Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Urziceni, pe care
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
spre nord de și Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud de . La Fulga de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ100B, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1D), (unde se construiește un nod de acces pe [[Autostrada A3 (România)|autostrada București-Ploiești), și (unde se intersectează cu [[DN1]]). Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Fulga se ridică la de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
intersectează cu șoseaua județeană DJ703B, care duce spre nord-vest în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și și spre est la Costești (unde se intersectează cu DN65A), , (unde are un nod de acces la autostrada A1) și (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Corbului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
DN7, care leagă Piteștiul de București. La Ciulnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ702C, care duce spre nord la . Tot din DN7, la Leordeni se ramifică și șoseaua județeană DJ703B, care duce spre sud-vest la (unde are un nod de acces la autostrada A1), , Costești (unde se intersectează cu DN65A), (unde se intersectează cu DN65), apoi în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și . Prin comună trece și calea
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la întretăierea căii ferate Iași-Dorohoi cu drumul național 29 Botoșani-Săveni, este un important nod comercial al județului. Suprafața actuală a comunei este de 13.675 hectare. Ca vecini, în partea de nord-est se învecinează cu comuna Știubieni și cu orașul Săveni; în partea de est și sud-est are ca vecini comunele Vlăsinești și Dângeni
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1858, și o moară cu aburi. În 1925, comuna avea aceeași componență, 2013 locuitori și era reședința plășii Călmățui din același județ. Din cauza evoluției puternice datorată faptului că a devenit nod feroviar pe liniile București-Ploiești-Galați și Fetești-Tecuci, satele Făurei și Vizireni s-au desprins din comună și au format comuna Făurei, devenită ulterior și oraș. Tot în aceeași perioadă este atestată pe teritoriul actual al comunei Surdila-Greci și comuna Ion I.C.
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
linia de nord-vest a Daciei romane, se găsește una dintre cele mai importante așezări civile si militare din această regiune, orașul roman Porolissum. Înființată încă din timpul domniei impăratului Traian, așezarea a fost folosită ca punct strategic în apărarea graniței, nod de legătură a unor drumuri comerciale și punct de schimb cu triburile de peste frontieră. Fiind situată într-o zonă strategică, în timpul împăratului Septimius Severus primește titlul de municipium și se numeste “res publica municipii Septimii Porolissensium”. În anul 213, orașul
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
din satul de reședință cu același nume. Comuna Peretu este așezată în nordul Câmpiei Teleorman, pe drumul european E 70 București - Craiova - Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte din Câmpia Boianului, numită și Câmpia Călmățuiului, și împreună cu câmpia Găvanu-Burdea
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
Buhăiești este un sat în comuna Vulturești din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Podișul Central Moldovenesc. La recensământul din 2002 avea o populație de 941 locuitori. Nod feroviar. Prima mențiune a sa datează din 1599-1600, datat 7108 pe un zapis, însă e posibil ca referire la Buhăiești să se fi făcut și într-un jurămînt de credință față de regele Poloniei, datat la Liov la 19 septembrie 1442
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
ce duce la Siret sau la Suceava. Poziția geografică a satelor Dărmănești, Mărițeia Mare, Mărițeia Mică și Dănila le asigură o ună legătură de transport prin șoseaua națională și cea județeană, ce duce spre orașele Suceava, Rădăuți, Siret; precum și prin nodul de cale ferată de la Dărmănești și prin halta Dănila. Suprafața comunei este de 5.051 ha, din care satul Dărmănești ocupă 1800 ha, satul Măriței 1.700 ha, satul Călinești Enache 500 ha, satul Călinești Vasilache 300 ha, satul Dănila
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Luna de Sus), Florești II și Cluj-Napoca (Grigorescu).Tot pe terotoriul satului a fost pusă în funcțiune, între anii 1973-1975 și o stație de transformare a energiei electrice, Stația 220/110/20 KW Florești-Cluj a S.C. Transelectrica S.A., un important nod în cadrul Sistemului Electoenergetic Național. Un număr de aproximativ 80 de persoane, marea majoritate maghiari, originari din Luna de Sus sunt stabiliți peste hotare, în special în Ungaria, dar și în Austria, Olanda, Italia, Grecia, Norvegia, dar chiar și în SUA
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
mai departe în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, la Toporu se ramifică șoseaua județeană DJ506A, care duce spre vest în județul Teleorman la Răsmirești, Vitănești și Purani. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de stația
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord la Izvoarele, Răsuceni și în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
la est de comună Afumați și la vest de comună Tunari. Din comuna Ștefăneștii de Jos (zona satului Crețuleasca) începe autostradă București-Ploiești, din șoseaua de centură a Bucureștiului (care trece pe la marginea sudică a comunei); drumul care duce de la acest nod rutier spre satele comunei Ștefăneștii de Jos nu este încă terminat. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre est și sud-est de Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3), terminându-se
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
Tulcea - Ismail - Chilia Nouă - Chilia Veche - Periprava - Vâlcov (și înapoi). De asemenea, Reniul era și o stație de cale ferată pe linia Galați - Basarabeasca - Tighina. Datorită așezării sale geografice la vărsarea Prutului în Dunăre, orașul Reni a devenit un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, păsări, cânepă, legume, miere, vin, ceară, produse mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, 3 fabrici de cărămizi, 2 fabrici de cherestea și
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
cale ferată era stația Valul lui Traian pe linia Galați - Basarabeasca - Tighina, la o distanță de 6 km de oraș. Datorită așezării sale geografice într-o regiune de stepă și pe malul limanului Ialpug, orașul Bolgrad a devenit un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
primă versiune a limbajului HTML) și primul program de server Web. La acea dată comunicația prin Internet, prin serviciile de atunci, adică e-mail, ftp și telnet, mergea bine și era destul de serios folosită de comunitatea academică. În 1991, traficul prin nodul NSF (miezul Internetului) depășea 1 miliard de octeți/oră, iar numărul de calculatoare conectate depășea o jumătate de milion. Tot 1991 este anul în care National Science Foundation renunță la interdicția de folosire a Internetului în scopuri comerciale, creând premisele
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
informațiilor organizate ca hipertext fuseseră deja analizate de Doag Engelbart, realizator al unui prin sistem online și inventator al mausului. Tim Berners-Lee scrie încă în 1980, în stagiul la CERN, un program pentru „notebook” intitulat „"Enquire-Within-Upon-Everything"”, care permite legături între noduri arbitrare. Fiecare nod fiind caracterizat de un titlu, un tip și o listă de legături bidirecționale. Programul a rulat pe mașini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III. În martie 1989 Tim Berners-Lee scrie lucrarea: „Information management: A proposal”, difuzată
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
hipertext fuseseră deja analizate de Doag Engelbart, realizator al unui prin sistem online și inventator al mausului. Tim Berners-Lee scrie încă în 1980, în stagiul la CERN, un program pentru „notebook” intitulat „"Enquire-Within-Upon-Everything"”, care permite legături între noduri arbitrare. Fiecare nod fiind caracterizat de un titlu, un tip și o listă de legături bidirecționale. Programul a rulat pe mașini Norsk Data sub sistemul de operare SINTRAN-III. În martie 1989 Tim Berners-Lee scrie lucrarea: „Information management: A proposal”, difuzată pentru comentarii în
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
grafic MOSAIC, realizat de Marc Andreesen, cel care a înființat și condus, mai apoi, compania Netscape. Mosaic include multe din facilitățile navigatorului Midas, fiind conceput pentru mediul XWindows din Unix. În martie traficul datorat World Wide Web-ului, măsurat în nodurile NSF, ajunge la 0,1%. WWW este prezent la conferința Online Publishing'93, la Pittsburg. Amănunte referitor la acea perioadă, documentele echipei de la SLAC și chiar pagina Web 'comemorată' acum, pot fi găsite la: The Early World Wide Web at
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
caracterului public al tehnologiei World Wide Web. Curând după aceea, Ari Luotonen rescrie programul httpd - nucleul serverului Web, implementând și autorizațiile de acces. În august 1993, la Cambridge Massachusets, are loc primul workshop WWW Wizards. În septembrie traficul Web prin nodurile NSF ajunge la 1%. Apar versiuni operaționale ale MOSAIC și pentru PC-uri cu MS Windows, și pentru Macintosh. În octombrie erau deja 200 de servere Web în funcțiune, inclusiv unul la Casa Albă. Se lansează primul proiect European bazat
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
precizie de unde. Deși nu erau la fel de războinici și necruțători ca aztecii, incașii au cucerit nu mai puțin de 500 de civilizații amerindiene. Nu s-au impus prin cultură (nu cunoșteau nici o scriere) căci aceștia transmiteau mesaje printr-un sistem de noduri și lungimi ale sforilor (ce nu este încă cunoscut), ci printr-o temeinică, chiar spartană organizare social-legislativă. Dar, mai presus de toate, aveau "obsesia" construcțiilor de drumuri pavate și de cetăți-fortărețe (inclusiv în junglă) menite să reziste veșnic în fața oricărui
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
Victoria, așa-numitul Victoria-Turm, o construcție postmodernă de 97 metri înălțime, cu o fațadă de sticlă. Zona industrială Mannheim-Ludwigshafen este una din cele mai active din sud-vestul Germaniei, beneficiind de o infrastructură de transport foarte dezvoltată. Mannheim este un important nod feroviar, are un port (la vărsarea Neckarului în Rin), un aeroport militar și unul civil (deschis doar traficului național). Prin regiune trec nu mai puțin de 7 autostrăzi (A5, A6, A61, A67, A650, A656, A659). Printre multe altele, DaimlerChrysler are
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
cazul surdității isterice: bolnavul nu aude ceea ce i se vorbește, în schimb reacționează la un zgomot surprinzător. Deseori apare mutism isteric, bâlbâială și afonie isterică, stare hipnogogică a conștiinței, stupoare pseudocatatonică icterică. Tulburările vegetative isterice se manifestă prin senzații de nod în gât, disfagie, vomă, meteorism etc. Spre deosebire de alte forme de nevroze, isteria se caracterizează prin amprenta majoră a particularităților individuale ale bolnavului, care, în mare măsură, determină specificul psihopatologic. Manifestările isteriei îndelungate prevăd o corelare deosebită a dereglărilor emoțional-afective, fobiilor
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]