10,880 matches
-
având o anumită legătură cu "experiența", fapt cercetat, chiar și în perioada modernă, de către Kant prin proiectul său critic sau de către Husserl după convenții "fenomenologice". 196 Constituirea ideologiei ține de "evenimnentul" îndepărtării Zeului din "afacerile" omenești, fapt înțeles în toate nuanțele sale de Aristotel, în Politica și în alte lucrări ale sale. 197 Cele două aspecte, formal și alethic, sunt ale judecății, așa cum am arătat într-un capitol anterior. Dar ele pot fi socotite și aspecte ale dictaturii judicativului, așa cum va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
absolvent de Iași, care să nu fi fost fascinat de anvergura personalității sale, de stilul său academic, de profunzimea mesajului său științific și didactic, de pasiunea pusă în explorarea viului, de admirația intrinsecă în fața perfecțiunii lumii vii, de aplecarea spre nuanțele profunde ale adevărului științific. Pasiunea și vigoarea profesională, forța de a se transpune, în mod autentic și total, în orice proiect profesional, naturalețea găsită în orice manifestare a EU-lui personal, creativitatea și originalitatea, bucuria de a fi și de a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
orice proiect profesional, naturalețea găsită în orice manifestare a EU-lui personal, creativitatea și originalitatea, bucuria de a fi și de a deveni, talentul de a comunica cu o rară expresivitate, puterea a convinge și de a fascina sunt doar câteva nuanțe desprinse din tabloul magnific al individualității sale. Să-l fi ascultat ore în șir, la prelegerile sau conferințele sale ...și niciodată n-ai fi simțit că a fost prea mult. Te putea molipsi ușor de bucuria de a explora cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din stilul didactic al domniei sale, care nu doar la vremea studenției, dar acum - reprezintă pentru noi un reper, un model. Deseori ne întrebam, oare a rămas ceva netranspus autentic, cu artă de maestru, în prelegerile sale? Oare au mai rămas nuanțe ale conținuturilor nedescoperite, nedezvăluite de domnia sa? Cu greu putem face comparații. Și poate că nici nu trebuie să facem deoarece Profesorul Mustață nu are egal. Dar, ceea ce este de maximă importanță este faptul că mulți dintre noi, îl regăsim înlăuntrul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Premiului Nobel Niels Jerne, conform unei gramatici generative. Mecanismul imun se desfășoară pe baza unui discurs semiotic care nu reprezintă doar cuvinte sau fraze disparate, ci are un conținut amplu (un eseu, o poveste) și coerent, care poate interpreta orice nuanță introdusă de un anumit semnal. O asemenea interpretare nu poate fi înțeleasă dacă nu aplicăm cel de-al treilea principiu al lui Jasper Hoffmeyer cele mai simple entități posedă reale competențe biosemiotice în celule. Fără existența unui discurs semiotic, organizat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la 5 aprilie 2010 nu 1940. Ți se taie respirația. Nu știi ce să urmărești mai întâi, gravitatea faptelor și persistența lor în actualitate, sau capacitatea de cuprindere a autorului și fluența și coerența discursului său. Trăirile afective pot căpăta nuanțe cameleonice. Pe de o parte rămâi șocat, scârbit și înfiorat de nimicnicia lumii și a politicii unor state, iar pe de altă parte nu poți să nu admiri limpezimea minții, îndrăzneala și profundul patriotism al savantului. Grigore Antipa s-a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
genotipice și genetice, Racoviță acceptă faptul că hibridările naturale trebuie să fi jucat un rol important în apariția varietăților: Trebuie să recunosc că am fost cândva mai intrigat de poziția lui Emil Racoviță față de curentele neodarwiniste și mai pornit în nuanțele critice. Ultimele cercetări genetice însă caută să pună în lumină rolul rețelei epigenetice în emergența organismelor (evoluție) și chiar influența pe care o poate exercita mediul în adaptare. Deși factorii lamarckieni ai transformismului au fost contestați de T.S.E. se aduc
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din hotel, zicând că peste trei zile sărbătorim Anul Nou evreiesc și că aș dori să merg la sinagogă cu această ocazie. "Pot să primesc adresa sinagogii?", am întrebat-o. Funcționara mi-a aruncat o privire în care se amestecau nuanțe de groază și ură, dar mi-a promis să caute și să-mi spună. Am așteptat însă în zadar timp de două zile și, de câte ori drumurile noastre se încrucișau din întâmplare în hol, funcționara se prefăcea că nu mă vede
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
n-am specificat și țara în care o voi face. Autostrada mîngîie marea cît este ea de mare, iar în stînga este străjuită de dealuri cu vile cochete, cu răni provocate de incendii, cu oleandri care au toate culorile și nuanțele mînuite de pictori mai trăsniți. Te miri cum de un popor de zece milioane de locuitori, din care jumătate locuiesc în Atena, au construit pe tot țărmul mărilor vile încît nu mai găsești un loc liber de pus un ac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
taine. Parcă în spatele ei se ascunde ceva misterios! A, da, uite dacă... se vede un nas și doi ochi. Este conturul feței unui bărbat și... Doamne, ce frumos este! Descopăr apoi o mulțime de alte detalii, de amănunte care, în nuanțe diferite, se suprapun. Ce multe tablouri, portrete și chiar obiecte se pot desluși! Vinzi tabloul ăsta? Da, dar numai dacă descoperiți adevăratul titlu. Din nou privesc atent femeia care îmi face din ochi. Parcă din aburii de culoare albăstruie citesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
limbajul cotidian, îl rostim sau îl auzim ca pe o îmbărbătare. „Sus inima!“ înseamnă: „nu te lăsa!“, „fii tare!“, „nu fi trist“, „fii bărbat!“, „ridică te deasupra necazurilor!“. Se spune și „capul sus!“, tot o formulă încurajatoare, dar cu o nuanță în plus: „fii demn!“, „nu te lăsa călcat în picioare!“, „rezistă dinaintea tuturor relelor fără compromisuri și fără lamentații!“. Ambele imperative valorifică verticala, mișcarea ascensională, dar rămân la nivel psihologic sau moral. „Sus inima!“ și „Capul sus!“ îndeamnă la a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
C. C., care se recomandă „o tânără ardeleancă de 27 de ani“, „un cetățean simplu, complex și normal, excentric din Bistrița“, mi-a trimis, pe adresa redacției, scrisoare, provocată de textul meu despre „autenticitate“. E un prilej să revin cu câteva nuanțe, oarecum îngrijorat de un posibil derapaj hermeneutic: înțelegerea autenticității ca „program“ de viață, ca justificare pentru orice, ca virtute privată, de natură să te plaseze deasupra celorlalți. Domnișoara C. se socotește „o practicantă încăpățânată a autenticității“, pe care ar fi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
viului cu inflexibilitatea minerală a unor reguli abstracte. În exercițiul judecății cotidiene, principiile sunt, întotdeauna, reperul prim, demarajul optim. Dar cine rămâne la ele ia linia startului drept capăt al cursei. Abia după ce principiile sunt fixate, începe efortul laborios al nuanțelor, al studiului de caz, al analizei contextuale. Principiile sunt bune câtă vreme „dau drumul“ judecății, câtă vreme nu afectează libertatea desfășurării ei. Ele sunt, dimpotrivă, dizolvante, de îndată ce înlocuiesc judecata printr-o axiomă neîndu plecată. O situație de viață este mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ceva (o imagine, o melodie, un spectacol etc.) nu stai să te gândești ce-o să zică lumea. Îți place sau nu-ți place. Iar dacă îți place, nu e cazul să amesteci plăcerea cu psihanalizabile complexe de vinovăție. Plăcerea are nuanțe inanalizabile și motivații multicolore. „Unde-i jenă nu-i plezir!“ - zice o vorbă de cartier... Ceea ce mi se sugera era să declar că îmi place ceva, dar că, în același timp, mi-e rușine că îmi place. Să nu-mi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
jur. Ar trebui umblat, în primul rând, la educație. Nu doar la cea „instituțională“, cât, mai ales, la cea a anilor preșcolari. Românii s-au învățat, de mici, să vorbească tare. Vocea lor nu mai are registre variabile, discreții, modulații, nuanțe. Totul se rostește în același plan, unul al percuției nemiloase. Nu se spune decât ceea ce se poate striga. Râsul a fost înlocuit de sughițul măgăresc, ceremonia comunicării s-a redus la un soi de bășcălie răstită. E ca și cum coardele vocale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și în parlament, în ziare, la ședințele sindicale și de partid, în piața publică, la mese amicale sau în familie, pretutindeni, se vorbește dezlănțuit, lacom, voluptuos. Dreptul de a vorbi e, firește, unanim recunoscut. Dar ce diversitate, ce policromii, ce nuanțe! Cine ar îndrăzni să sistematizeze acest zburdalnic zgomot de fond al vieții noastre zilnice? Iată, totuși, câteva note rapide, în perspectiva unei răbdătoare încercă ri viitoare: 1. Vorbitorul amuzant. Vrea să te distreze cu orice preț, deși n-are nimic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
opțiunea proprie și se tăvălesc reciproc, pe viață și pe moarte, în dejecții. Băsescieni neostoiți și anti-băsescieni crânceni își arată colții cu enorme grimase de ferocitate, fac abuz de napalm, blesteme și bale. Nimeni nu cedează, nimeni nu umblă la nuanțe, nimeni nu riscă să adopte bunele maniere, judecata nepărtinitoare, umorul. Și nu vorbesc doar de politicieni. În joc e întreaga societate. În familie, la slujbă, la piață, pe stradă, la televizor, toată lumea e înfierbântată, opacă la dialog, de neclintit în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Ne închipuiam, totuși, că pe mă sură ce lumea românească se va „nor maliza“, pe măsură ce „tranziția“ va trece, calmul delibe rativ va câștiga teren. Ne închipuiam că ne vom destinde și că vom avea răgazul (și dispoziția) de a percepe nuanțe și com plexități, acolo unde până deunăzi totul ni se pă rea reductibil la alb și negru. Dar, fie că tranziția nu a trecut (și nu va trece, la noi, niciodată), fie că omul fără dileme e o constantă fatală
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai ușor și totodată mai dificil să reflectăm asupra unor fapte ce se desfășoară sub ochii noștri și a căror scenă este propria noastră societate. Mai ușor, deoarece continuitatea experienței este păstrată, cu toate momentele ei și cu fiecare dintre nuanțele ei ; dar și mai dificil, pentru că în asemenea ocazii, prea rare, ne dăm seama de extrema complexitate a transformărilor sociale, chiar și a celor mai mici, și pentru că motivele aparente pe care le atribuim evenimentelor ai căror actori sîntem diferă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rea lizată de om a fost poate aceea a fosfatului tetracalcic, făcută în mai multe etape, dar nu în scopuri economice : o datorăm pictorilor magdalenieni care, acum circa șaptespre zece mii de ani, au căutat să obțină un pigment de o nuanță particulară. Erau animați de preocupări estetice. Să nu încercăm să reducem toate tipurile de dezvoltare socială la un model unic și să recunoaștem că societățile omenești și-au conceput în moduri diferite activitatea productivă. Popoarele care trăiesc în principal din
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dat fiecare cîte o pană. De aceea Rîndunica-de-noapte are astăzi un penaj împestrițat (Boccara, 1966, p. 97). Este cert că Rîndunica-de-noapte are un penaj nuanțat cu cenușiu, roșcat, maro și negru. Tonalitatea lui întunecată și puțin vizibilă se confundă cu nuanțele terenului sau ale copacului pe care stau ghemuite aceste păsări. Mitul urmează în mod evident un parcurs regresiv. Contrar miturilor care povestesc cum și-au dobîndit păsările penajul distinctiv, acesta povestește cum Rîndunica-de-noapte și l-a pierdut pe al ei
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
din viață confirmă integrarea cunoștințelor teoretice în practică, la cerințele vieții. Pasiunea sa pentru profesie se reflectă și în modul cum comunica elevilor informațiile, fiind un susținător al adevărului științific. Însăși timbrul vocii era adecvat mesajului informațional, imprimând informației o nuanță convingătoare. Alături de această nuanțare sonoră informațiile transmise elevilor în lecții erau însoțite de un bogat material didactic intuitiv, planșe, reușind astfel o “dramatizare” a lecției. Așa cum afirmă și principiile didactice generale, în munca la catedră nu pot fi neglijate aspecte
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
nu oferă așa ceva? Nicidecum! Așa și nu invers se obișnuiește În mod tradițional la români, de fapt singurii care cunosc mărțișorul. Și nu mă pot abține să nu-l comentez. Există 7 culori (chiar atâtea?) și o mulțime infinită de nuanțe. Dar numai două tonuri: alb și negru; plus și minus; amplificare și diminuare, a strălucirii, bineînțeles. Iar culorile tradiționale pentru români sunt trei: roșu, alb și negru, o culoare și nu oricare, și tonurile ce-o slăbesc ori Întăresc... O
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obține alb, respectiv negru, Între care s’ar etala o mulțime de griuri. Modul nostru de a percepe lumina, În culori, ne oferă oare un avantaj? La prima vedere da, căci În alb-negru putem distinge doar câteva - puține - zeci de nuanțe; și tot atâtea, dar pentru fiecare culoare În parte, astfel Încât putem percepe cu mult mai multe Încărcături energetice, În culori decât În alb-negru. Fapt reluat tehnologic În tomograf, tot pentru decelarea unor semnale apropiate ca intensitate, cărora li se asociază
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e doar o segmentare a unui continuum energetic, bună pentru - un fel de-a spune - ignoranții ce-am devenit, ca și ciclurile Învățământului: primar, secundar, liceal, superior... de fapt tot un continuum, dar educațional. Natura nu știe Însă decât de nuanțele - sau proporțiile - unui amestec dintre entropie - negru, deficitar energetic - și negentropie - alb, excedentar energetic. Și totuși, În lumea lor cenușie, handicapați deci, fluturii trăiesc, adică răspund la stimulii mediului, la fel ca și noi. Asta Înseamnă că ei pot decela
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]