8,671 matches
-
Vântul spulberase frumos zăpada, lăsând în urma lui modele alese cu grijă, iar crengile răsucite ale ulmului, albe pe alocuri, se odihneau în aer. Nu mișca nimic. Doar câte o adiere ușoară mai amintea de existența vântului care plecase să se odihnească. N-am să uit niciodată cum am năvălit în oaza aceea de liniște mirifică. N-aveam însă timp de ezitări și nu exista nici cale de întoarcere. Am scos cheile și le-am încercat pe rând, dar nici una nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cât vrei. Regret nespus că nu pot fugi. Te-am mai bătut la cap și cu evadarea asta. — Ai făcut-o și de dragul meu, nu? Să n-ai nici o îndoială în privința asta, zise Umbra. Am lăsat Umbra jos ca să mă odihnesc puțin. M-am așezat pe vine și-am oftat din rărunchi. Eram atât de încălzit, încât nici nu simțeam frigul. Picioarele mi se întăriseră ca piatra de la încheieturi până în vârful degetelor. — Să știi că uneori îmi fac procese de conștiință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cum GÂFÂIE . Am obiceiul când mă doare ceva , (presupun, o înțepătură de țânțar , n.n.) NU SCOT NICI UN SUNET SĂ NU URLU . Mă bătea și eu nu spuneam nimic, îmi mai scăpa bastonul peste picioare , peste fese , pe spinare . Se mai odihnea și iar, de la capăt! IN PAUZE DISCUTAM DESTUL DE INTELIGENT CU TOVARĂȘUL. N.n. - For-mi-da-bil !!. Un personaj tumefiat, poate și umectat fiziologic, își invită gâdele la un dialog : victima conciliantă, torționarul gâfâind . Impresionant! Avea doctoratul în drept, căpitanul Lazăr ! A venit și
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cultivată în revistă este o ilustrație estetică a acestor idei. Publică versuri de factură tradiționalistă Aron Cotruș (În robia lor, Bivolii, Orașul copilăriei, În vasta sală a palatului, Un voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
sleit al unei beri pe care, În urmă cu cîteva minute, Înainte să sune telefonul, o sorbea cu nesaț alături de frumoasa chinezoaică. Momentul de evadare din fugă - atunci cînd Îi lași pe ceilalți să alerge singuri, tu ai ieșit, te odihnești sau pur și simplu nu mai crezi În fugă - este momentul În care lumea se spațializează și devine geometrică, În care muchiile se tocesc și suprafețele dispar, În care mediul Înconjurător - și aici exoticul chinezesc, cu un grăunte de funest
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dispariției. Cotidianul este salvatorul alienatului om contemporan: o dată prin ordinea impusă mișcărilor sale, devenite zilnice, apoi prin ceea ce, nu-i așa, camuflează: Patrick Deville reușește cîteva admirabile explozii de poezie, dintre care debutul baudelairian este superb: “În cada mea se odihnește trupul femeii perfecte, cu măruntaiele scoase. Organele ei plutesc ca niște anemone de mare sau ca niște madrepore În puțină apă roșiatică.” Iar dacă ar fi să fixăm martorul cel mai insistent, proteic, a ceea ce se petrece În text, ne-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost Italia, unde aveam câțiva prieteni.” (emigrant, 22 ani) „Aveam în Germania un prieten bun plecat din sat. Am stat la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un autocar și am plecat mai departe.”(emigrant, 22 ani) Odată ajunși în Spania, emigranții români erau ajutați cu bani, oferte de locuri de muncă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Impasul în care l-a adus conceptualizarea excesivă, preocuparea deosebită față de construcție, de structurarea etajată a discursului, laolaltă cu pofta de noi spații de istorie și exemplaritate au fost condițiile prime de trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se odihnesc vulturii, 1987) și la reveria istorică (Valul și stânca, 1989). Cel dintâi este radiografia unei spaime fizice (Cristian Mireanu se crede bolnav irecuperabil), dublată de „tema autorului” și punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
întârzierea pe detalii, cât și planul larg al narațiunii oferă substanță căutărilor cvasiinițiatice ale personajului. SCRIERI: Sălaș în inimă, București, 1976; Realul eruptiv, București, 1979; O interpretare a purgatoriului, București, 1982; Lamura, București, 1983; Omul nețărmurit, Craiova, 1987; Unde se odihnesc vulturii, București, 1987; Valul și stânca, Craiova, 1989; Povestea țării latine din Est, București, 1994; Maratonul învinșilor, București, 1997; La marginea lui Dumnezeu, București, 1998; Cartograful puterii, București, 2000; Povestirile lui Cesar Leofu, București, 2002; Bastonul de orb, București, 2003
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. C. scrie o poezie discretă, fină, livrescă, ușor sentimentală, cultivând cu rafinament imaginile plastice. E vorba despre „stampe lirice” expresive, atmosferă romanțioasă, blajină, pe alocuri cu o scriitură chiar prețioasă: „Mâna care scrie (când odihnește) / îmi pare demonic de transparentă; / sub piele venele, ca într-un acvariu / câteva plante - și sângele / curge în interior și irigă / tăcerea” (Autoportret). Undeva, definindu-și implicit lirica, C. afirmă că poetul de azi operează o schimbare de perspectivă și
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
o schimbe. El dă ca exemple satisfacții originare (sau instinctive): a fi împreună cu alte ființe umane, și nu singur; a fi împreună cu alte ființe umane familiare, și nu străine; a te mișca atunci când te simți viguros și odihnit; a te odihni când ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea și atunci când te odihnești etc. Exemplele de iritări și aversiuni intuitive sunt: substanțele amare în gură; obstacolele în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
alte ființe umane, și nu singur; a fi împreună cu alte ființe umane familiare, și nu străine; a te mișca atunci când te simți viguros și odihnit; a te odihni când ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea și atunci când te odihnești etc. Exemplele de iritări și aversiuni intuitive sunt: substanțele amare în gură; obstacolele în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea și mirosul excrementelor, sângelui, puroiului, substanțelor putride, măruntaielor de animale etc. A satisface
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
satisfacție” (Thorndike, 1913, p. 124). După Thorndike, „reușită” (successful) înseamnă procese vitale sau naturale ale animalului; ele pot apărea ca excepționale - ca în cazul sacrificiului suprem al mamei pentru copil; dar la fel se întâmplă și când organismul obosit se odihnește în loc să se miște, de exemplu, pentru a evita înghețarea sau alte intemperii periculoase. Asemenea procese sunt fie prelungiri ale instinctelor de perpetuare a speciei, fie conduite contrare acestora. Bunăoară brutalitatea: ea nu conservă individul, putând slăbi specia, dar poate fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atunci când ne aflăm într-un anumit mediu unde se așteaptă un răspuns convențional din partea noastră. Spre exemplu, cineva care merge la o nuntă va ura „casă de piatră!”, iar cineva care merge la o înmormântare va spune „Dumnezeu să-l odihnească!” - și nu invers (de altfel, se poate observa că în anumite comedii se folosește un comic de situație tocmai prin inversarea unor asemenea adecvări ale limbajului la contextul în care acesta se produce). Respectivele ritualuri ale limbajului sunt învățate din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și naturalețea cu care o creatură reală sau fantastică este transformată într-un element important al ideologiei politice practici, de altfel, obișnuite în discursul medieval și renascentist trădează o cunoaștere serioasă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
funcționa lumea: "De care lucru de ieste în tine vreo știință sau vreo cunoștință, de mine să nu ascundzi te poftesc și te sfătuiesc. Ca într-acesta chip orice în republica noastră clătit, strămutat și neaședzat ar fi, în limanul odihnii, întrulocarea unirii și în aședzământul omoniii a aduce să putem. Căci într-alt chip lucrul de va rămânea, de toată a lucrurilor alcătuire și a sfatului bun și de obște învoire, toată nedejdea să rumpe și să curmă (că nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Căci din cea vie și vecinică adevărată socoteală începătura începăturilor și sfârșitul sfârșiturilor purcede. Nici alt sfârșit bun și fericit a să numi sau a fi poate, fără numai carile de la dânsul începe, cu dânsul mijloceadză și într-însul să odihnește"24. Cine și l-ar fi imaginat pe Șoim capabil de astfel de disertații meditative, de orientare stoică, altoită pe o viziune creștină, în prima jumătate a cărții? Dar acum, după ce și-a descoperit "inteligența inimii" (în carte se repetă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
g făină și 120 g margarină. Se face primul aluat, se întinde un strat subțire din el și se așează al doilea aluat peste el. Se rulează și se dă la rece timp de o jumătate de oră să se odihnească, apoi se taie în patru părți egale care se întind și se umplu cu mere sau brânză de vaci. Se coace la foc iute, apoi, la final, se pudrează cu zahăr. RULOURI CU MERE (2) O cană de ulei (250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
250 g unt și coajă de lămâie. La drojdie se pun 50 g zahăr și ½ de cană de lapte pentru dospit; se frământă separat, apoi se fac foi, care se pun una peste alta și se împăturesc. Se lasă la odihnit, apoi se fac covrigeii. La final, se pudrează cu zahăr pudră. COVRIGEI CU SMÂNTÂNĂ 500 g făină, 500 g amidon, 250 g untură, 750 g smântână, făină pentru întins aluatul, 1 gălbenuș, o lingură de frișcă, 120 g zahăr Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de reîntâlnire cu părintele iubit de care a fost despărțit!) copilul învață să se stăpânească, să se controleze și să cunoască astfel limitele libertății manifestărilor noastre printre ceilalți. A spune copilului: „acum trebuie să-l lași pe tata să se odihnească, că e obosit, dar mai târziu, după ce se odihnește, se va juca cu tine!”are un important efect de socializare și educație a copilului. Copilul învață să țină seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despărțit!) copilul învață să se stăpânească, să se controleze și să cunoască astfel limitele libertății manifestărilor noastre printre ceilalți. A spune copilului: „acum trebuie să-l lași pe tata să se odihnească, că e obosit, dar mai târziu, după ce se odihnește, se va juca cu tine!”are un important efect de socializare și educație a copilului. Copilul învață să țină seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
am dus-o rău, atâta doar că trebuia purtată bila aia. C. I.: Iarăși umorul dumneavoastră negru: două săptămâni de izolare, în noroi până la genunchi, cu o bilă de 25 de kg legată de picioare, fără posibilitatea de a te odihni, dar ziceți că n-ați dus-o rău. S. Ț.: A trecut, e ceea ce a fost, este deja la spate, derulez un film pe care l-am trăit. C. I.: Adică se putea și mai rău. S. Ț.: Se putea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a unui cetățean, la vreo 150 de metri de locul în care ajunsesem eu. Nu mi-am imaginat că acolo este granița. Am coborât spre dreapta vreo 50 de metri și după aceea m-am întors cu gândul să mă odihnesc un pic. Era pe acolo un dâmb de unde pornea o vale în care se vedeau case și m-am întins acolo pe o pajiște să mă odihnesc. Și la un moment dat vine unul și face către mine: "Hallo!" Deschid
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
50 de metri și după aceea m-am întors cu gândul să mă odihnesc un pic. Era pe acolo un dâmb de unde pornea o vale în care se vedeau case și m-am întins acolo pe o pajiște să mă odihnesc. Și la un moment dat vine unul și face către mine: "Hallo!" Deschid ochii, un grănicer sârb. M-a escortat și am vorbit cu el în germană. Pricepea câte ceva că lucrase, cred, prin Germania și am mers cu el aproape
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dintr-un act dat de Grigore Ghica Vodă la 9 septembrie 1775 care îi fixează atribuțiile lui Proca Roman vel Căpitan de Dorohoi: „...drept aceea să fie volnic cu cartea Domniei meale ași purta de grijă căpităniia lui și a odihni pre toti locuitorii acei margini despre toată supărarea și strâmbătătile ce vor avea, și poroncesc Domnia mea și vouă vornicilor și vouă locuitorilor de prin satele de la acea margină viindu-vă numitul căpitan să-l cunoaște-ti de căpitan și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]