9,077 matches
-
fiind parcă înghițite de peșteră. Dar după ce străbat o distanță de 2 km prin peșteră, apele Pampărului ies la lumina zilei la Vașcău la o distanță de 500 m de oraș, formând un „izbuc” puternic numit Izvorul Boiului. În ceea ce privește numele Peșterii Câmpeneasca se spune că acesta s-ar trage de la numele depresiunii Țarina, unde se află peștera și care, având aspectul unui câmp și fiind vechi loc de pășunat pentru animalele oamenilor din zonă, ar fi determinat alegarea acestui nume. Datorită
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Pampărului ies la lumina zilei la Vașcău la o distanță de 500 m de oraș, formând un „izbuc” puternic numit Izvorul Boiului. În ceea ce privește numele Peșterii Câmpeneasca se spune că acesta s-ar trage de la numele depresiunii Țarina, unde se află peștera și care, având aspectul unui câmp și fiind vechi loc de pășunat pentru animalele oamenilor din zonă, ar fi determinat alegarea acestui nume. Datorită faptului că, în timp, acest câmp a fost locul unde oamenii își aduceau și țineau boii
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
acest câmp a fost locul unde oamenii își aduceau și țineau boii pentru mai mult timp, oamenii i-au dat locului numele de „Bouriște”, adică locul de pășunat al boilor; acest nume s-a păstrat în paralele cu cel de „Peștera Câmpeneasca”. Situat la 500 m de centrul orașului Vașcău, are un puternic debit de apă care nu îngheață niciodată (temperatura apei este constantă pe toată perioada anului). Utilizând apele acestui izvor, în anul 1937 ia ființă ]n orașul Vașcău crescătoria
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
care nu îngheață niciodată (temperatura apei este constantă pe toată perioada anului). Utilizând apele acestui izvor, în anul 1937 ia ființă ]n orașul Vașcău crescătoria de păstrăvi al lui Partenie Coroi. Cercetările au dovedit că apele Pampărului, care intră în Peștera Câmpeneasca, după ce străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage și numele izvorului, izvor a cărui ape care pleacă din locul numit și Bouriște, iar la Vașcău i s-a dat numele de Izvorul Boiu
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Comunitatea Statelor Independente. Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizației, fiind o țară cu o istorie străveche și bogată, pe teritoriul căreia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogată moștenire pentru tezaurul culturii mondiale. Descoperirea peșterii Azîh - unul dintre primele locuri unde a trăit omul, precum și a unor obiecte din epoca de piatra, demonstrează ca Azerbaidjanul a intrat în zona unde au trăit antropoizii. Procesul de formare a triburilor în această zonă a durat din mileniul
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
cunoscută sub numele de Aridoamérica și-au continuat cultura lor nomadă, dar au menținut contactul cu mesoamericanii. Unele situri arheologice ne arată că ocupația a continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi Cueva de la Perra (12000 Î. Hr.) Peștera Candelaria (8000 Î. Hr.), El Conchalito și câteva picturi din munții Sierra de San Francisco (Baja California Sur). Civilizației Mesoamericană a apărut în jurul anului 2500 Î. Hr., în anul 1500 Î. Hr. era folosită ceramica și satele de acolo erau
Mexic () [Corola-website/Science/298127_a_299456]
-
acestui lanț de munți. Vârful cel mai înalt, Zard Kuh-e Bakktiari, are 4.309 m altitudine. Marginea sudică a munților este tivită de coasta zimțuită a Oceanului Indian. Datorită abundenței calcarului și a altor roci solubile, în Iran se află numeroase peșteri, care constituie puncte de atracție și posibile obiecte de studiu, atât pentru pentru turiștii obișnuiți, cât și pentru cei pasionați de speologie. Cele mai renumite peșteri se află în Azerbaidjan, în Kurdistan, în apropiere de Hamadan, în provincia Esfahan (Isfahan
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
Oceanului Indian. Datorită abundenței calcarului și a altor roci solubile, în Iran se află numeroase peșteri, care constituie puncte de atracție și posibile obiecte de studiu, atât pentru pentru turiștii obișnuiți, cât și pentru cei pasionați de speologie. Cele mai renumite peșteri se află în Azerbaidjan, în Kurdistan, în apropiere de Hamadan, în provincia Esfahan (Isfahan) și în împrejurimile Teheranului. Clima are un caracter excesiv continental, cu veri foarte călduroase și uscate și ierni geroase, cu căderi abundente de zăpadă. În ținuturile
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
aflat în nordul regiunii formează câteva masive - Gagra, Bzyb și Kodori - care o împart în văi adânci, puternic irigate. Cele mai înalte vârfuri ale Abhaziei sunt în nord-est și est, câteva din ele depășind 4,000 meteri. Cea mai adâncă peșteră cunoscută, peștera Voronya (având și numele de peștera Krubera, sau Peștera Ciorilor), se află în Caucazul de Vest pe teritoriul Abhaziei. Cea mai recentă măsurătoare (din noiembrie 2010) indică o diferență de altitudine de 2.191 de metri între cel
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
nordul regiunii formează câteva masive - Gagra, Bzyb și Kodori - care o împart în văi adânci, puternic irigate. Cele mai înalte vârfuri ale Abhaziei sunt în nord-est și est, câteva din ele depășind 4,000 meteri. Cea mai adâncă peșteră cunoscută, peștera Voronya (având și numele de peștera Krubera, sau Peștera Ciorilor), se află în Caucazul de Vest pe teritoriul Abhaziei. Cea mai recentă măsurătoare (din noiembrie 2010) indică o diferență de altitudine de 2.191 de metri între cel mai ridicat
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
Bzyb și Kodori - care o împart în văi adânci, puternic irigate. Cele mai înalte vârfuri ale Abhaziei sunt în nord-est și est, câteva din ele depășind 4,000 meteri. Cea mai adâncă peșteră cunoscută, peștera Voronya (având și numele de peștera Krubera, sau Peștera Ciorilor), se află în Caucazul de Vest pe teritoriul Abhaziei. Cea mai recentă măsurătoare (din noiembrie 2010) indică o diferență de altitudine de 2.191 de metri între cel mai ridicat și cel mai scăzut punct explorat
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
care o împart în văi adânci, puternic irigate. Cele mai înalte vârfuri ale Abhaziei sunt în nord-est și est, câteva din ele depășind 4,000 meteri. Cea mai adâncă peșteră cunoscută, peștera Voronya (având și numele de peștera Krubera, sau Peștera Ciorilor), se află în Caucazul de Vest pe teritoriul Abhaziei. Cea mai recentă măsurătoare (din noiembrie 2010) indică o diferență de altitudine de 2.191 de metri între cel mai ridicat și cel mai scăzut punct explorat al pesterii, și
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
țară. Chinezii nu au fost singurii care și-au considerat țara ca „centrală”, conceptul fiind întâlnit și la alte civilizații. Dovezile arheologice sugerează o prezență umană pe teritoriul Chinei încă de acum 250.000 = 2,24 miloane de ani. O peșteră din Zhoukoudian (în apropierea Beijingului de astăzi) prezintă fosile hominide datând din perioada 680.000 - 780.000 î.Hr. Fosilele sunt ale Omului de Pekin, un exemplu de Homo erectus care utiliza focul. Situl Omul de Pekin a dat, de asemenea
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
si obiecte gravate, vechi de 75 000 de ani. Activitatea artistică neîntreruptă a omului Homo Sapiens a început în perioada Paleoliticului Superior, acum 35 000 de ani. În paleolitic (25.000 - 8.000 î.e.n.) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri, perioadă în care datează primele picturi rupestre. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.000 - 6.000 î.e.n.), în neolitic (6.000 - 3.000 î.e.n.) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura, proces însoțit de evoluția diverselor
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
folosea argilă. Alături de picturi rupestre, astfel de vestigii au fost descoperite în regiunea franco-cantabriană. Picturile aveau atât o semnificație magico-religioasă, cât și una descriptivă, fiind reprezentate mai ales animale, tema predilectă a vânătorilor. Un exemplu, în acest sens, îl constituie peșterile de la Altamira, Trois Frères, Chauvet și Lascaux. În ceea ce privește sculptura, un loc central îl ocupă figurile feminine de tip Venus, probabil făcând parte din cultul fertilității, dintre care cele mai cunoscute sunt: Venus din Willendorf, Omul din Brno și Venus din
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
în care se găsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul, Valltorta, Alpera și Minateda. Reprezentări similare s-au descoperit în nordul Africii (Sahara, Munții Atlas), dar și pe teritoriul actualului Zimbabwe. Picturi rupestre la fel de remarcabile se află și în peșterile din regiunea râului Pinturas din Argentina, cea mai cunoscută fiind numită "Cueva de la Manos" ("Peștera mâinilor"), deoarece s-au găsit imprimate multe imagini de mâini ale omului preistoric. Tot prin imprimare, dar cu ajutorul scoicilor, a început să fie decorată ceramica
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Reprezentări similare s-au descoperit în nordul Africii (Sahara, Munții Atlas), dar și pe teritoriul actualului Zimbabwe. Picturi rupestre la fel de remarcabile se află și în peșterile din regiunea râului Pinturas din Argentina, cea mai cunoscută fiind numită "Cueva de la Manos" ("Peștera mâinilor"), deoarece s-au găsit imprimate multe imagini de mâini ale omului preistoric. Tot prin imprimare, dar cu ajutorul scoicilor, a început să fie decorată ceramica. Apar materiale, precum: cuarț, chihlimbar, jasp. La fel, în această perioadă, asistăm la apariția primelor
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de ani, modelau în lut mici figurine reprezentând zeități și animale. Se crede că erau totemuri sau obiecte de cult menite să sporească fertilitatea solului sau să stabilească o cale de comunicare cu spiritele animalelor. Unele populații asiatice pictau, în interiorul peșterilor, imagini realiste înfățișând animale, șamani ai tribului și scene de vânătoare. Când oamenii au început să ducă o viață mai stabilă, s-au apucat să facă obiecte ornamentale de ceramică și alte lucruri împodobite. În China, populația Yang Shao avea
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și Vadu Crișului (Munții Plopiș și Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crișul Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cele mai importante râuri din regiunea Crișana. Numele provine din forma latină atestată "Crisola", care
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Crișul Repede primește de pe partea stângă pe Brătcuța (L = 14 km), Valea Misirului și Valea Izbândișului. În aval de Șuncuiuș, Crișul Repede pătrunde în defileul carstic de la Vad, unde în valea râului apar o serie de izvoare carstice, iar în Peștera Vadului se ivește un adevărat pârâu, cu un debit mediu de 212 l/s, care formează cascada de la Vadu Crișului. În aval de Defileul Vadu Crișului, din albia Crișului Repede se desprinde spre stânga o derivație de 9 km, care
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
se desprinde spre stânga o derivație de 9 km, care deservește hidrocentrala de la Aștileu, cu o putere instalată de 2000 KV. Fostul pârâu al Aștileului a fost transformat în canal de fugă al Hidrocentralei. În acest canal pătrund și apele Peșterii “Igrita”, aflat în vestul comunei Aștileu. În aval de Vadu Crișului, râul primește pe cel mai mare afluent al său de dreapta, Borodul (17 km). Între Aleșd și Oradea primește o serie de afluenți mai mici, cum sunt : Gropanda, Nedeșul
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
fusese răpită și ascunsă aici de către iubitul ei, deoarece părinții se împotriveau căsătoriei lor. Întorcându-se de la vânătoare, ceata vesela de prieteni urca spre castel pe poteca abruptă. Dar zadarnice le-au fost încercările. La jumătate de cale, într-o peșteră spațioasă îi aștepta ospățul: mese încărcate cu bucate delicioase și vinuri alese. După masa copioasă, amețiți de licoarea vinului, tinerii nu mai puteau să urce spre castel. Cu timpul, turnurile castelului s-au topit. Dar locurile din împrejurimi, poteca ce
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
mării se află sate pescărești și stațiuni de odihnă vizitate cu plăcere de turiști. Călătorii în căutare de relaxare pot găsi aici locuri pe placul lor: golfuri liniștite și izolate. Vizitatorii aflați în vacanță sunt atrași de grota "Castellana", de peștera "Polignano" și de "Castelul del Monte", datând din secolul XIII. În ținutul pintenului italian (protuberanța Peninsulei Apenine situată la nord de "Golful Manfredonia") se ridică "Muntele Gargano", care atinge altitudini de peste 1.000 de metri. Cu toate acestea, numeroase regiuni
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
mult râvnit de către puterile coloniale din antichitate. Pietrele cioplite găsite în Perfugas (Provincia Sassari), datează din Paleoliticul Inferior( o perioadă de timp, cuprinsă între 400.000 și 150.000 î.en.), iar resturile de oase umane găsite de arheologi în peștera Cobeddu a Oliena (Provincia Nuoro), datează din Paleoliticul Superior(o perioadă de timp cuprinsă între 35.000 și 10.000 î.en.). Insula sardinia a fost locuită de oameni încă din Neolitic, și primele așezări au fost găsite în partea
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale. În unele dialoguri, cel mai remarcabil, în "Republica
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]