8,144 matches
-
fi demisionat, întrucât nu a fost de acord cu acțiunea întreprinsă în Cehoslovacia. Numitul ISTRATE CRĂCIUN, în vârstă de 68 de ani, agricultor, domiciliat în comuna Măldeni, necunoscut cu antecedente politice, afirmă că ceea ce se întâmplă în Cehoslovacia este o poruncă dumnezeiască, că se apropie sfârșitul lumii și că se împlinesc cei 2.000 ani. Cută C. Marin, din comuna Măldăeni, în vârsta de 62 ani, membru P.N.L., s-a exprimat vulgar la adresa poporului sovietic, deoarece din cauza lui va începe un
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rea s? pronun? e fraze biblice care treceau dincolo de pasiunile m? runte�; �? i formulă conferin? a că ? i cum ar fi fost �nv? luit? de fum negru, ca Moise, care, dup? ce le adusese oamenilor de r�nd Cele zece porunci, sf? r�m? tablele ? i roște? te profe? îi tun? toare cu o m�nie justificat? care umpleau sală, plec�nd �n mijlocul tunetelor de aplauze ale publicului�96. Iorga f? cea adesea digresiuni de la subiectul istoric pentru a face paralele cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prevăd? c? magnificul edificiu al Civiliza? iei Occidentale avea un punct slab �n care va lovi cu un glonte Gavrilo Prin? ip. NOTE �A? TEPT�ND S? SE �MPLINEASC? SCRIPTURILE�1 Dac? p? trund �n ad�ncul sufletului ancestral rom�nesc, g? sesc acolo porunca instinctului na? ional ? i v? d Por? ile Raiului deschiz�ndu? se �n fă? a noastr?; o team? supersti? ioas? �mi spune s? �nchid ochii: e prea frumos! Destinul a ales aceast? genera? ie s? �nf? ptuiasc? cele mai m? re
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Membrii partidului erau recrută? i din r�ndul burgheziei favorabile regimului ? i interesate de propriet?? ile evreilor. Goga ? i Cuza au adaptat deci metodele de constr�ngere fasciste, moderniz�nd astfel regimul. Cel mai apropiat ziar de linia partidului era �Porunca vremii�. Cel mai important ziarist cuzist, Ilie R? dulescu, era unul dintre reprezentan? îi tipici ai acestui partid 141. Ca student al Universit?? îi de la Budapesta, Goga a fost influen? at (că ? i mul? i al? i rom�ni ardeleni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mică burghezie rom�n? care au adoptat linia Goga? Cuza �? i concentrau aten? ia asupra unui singur lucru: propriet?? ile, comer? ul ? i func? iile de? inute de evrei. Numai c? voiau toate acestea �n cadrul unui regim rom�n modern. Această eră �Porunca vremii� pentru ele. Era de prev? zut că rela? iile lor cu Legiunea s? fie proaste, deoarece pentru legionari ele nu erau dec�ț simple instrumente burgheze; Codreanu le numea �cealalt? fă?? a guvernului�143. P�n? acum, Goga fusese ambiguu ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei. Constitu? ia a fost supus? unui referendum prin balotaj deschis ? i a fost aprobat? cu un procentaj mult prea impresionant de 99% din voturi. A fost fondat un nou �Partid Unic�, PRN (Partidul Rena? terii Na? ionale), ? i, potrivit �Poruncii vremii� , au fost introduse uniforme pentru fiecare func? ionar ? i fiecare profesie. Cum era de a? teptat, numai Maniu ? i Mihalache au refuzat s? poarte noile �nsemne fasciste. Iorga, cu dispre? ul lui fă?? de asemenea elemente teatrale, s? a opus purt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rindari. Este interesant faptul c? nu presă legionar? , ci aceea a burgheziei cuziste se află �n primele r�nduri. Atacurile din preș? aveau drept v�rf de lance drojdia jurnalismului cuzist, că I.�P. Prundeni ? i Ilie R? dulescu, directorul ziarului cuzist �Porunca vremii�. Horia Sima nutrea acela? i sentiment de repulsie at�ț fă?? de el c�ț ? i de ziarul lui. Anterior, R? dulescu �i adulase �ntr? o manier? gre? oas? pe regele Carol ? i pe Iorga. Era un du? man �nver? unat al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alte citate, �n care Prundeni pream? re? te �martiriul ? i sacrificiul� lui Codreanu 24. Cuza ? i fiul s? u (cu toate c? partizanii lui A.�C. Cuza nu erau �ndr? gi? i de c? tre legionari) aveau o mare influen?? asupra ziarului �Porunca Vremii�, dar nu au ridicat nici un deget că s? opreasc? aceast? campanie �mpotriva lui Iorga. Nu ? i?au manifestat niciodat? indignarea fă?? de �mpro? carea cu noroi a unui vechi prieten p? r? sit ? i singur acum. Mircea, fiul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
respectiv cu banii ob? inu? i. Dar corup? ia predominant? diferea mai mult �n grad dec�ț �n privin? a tipului acesteia. �Adev? rul� ? i �Diminea? a� erau destul de vulgare; dar nici un ziar nu era la fel de r? u că acel bastion al burgheziei cuziste, �Porunca vremii�, ? i că editorul acesteia, Ilie R? dulescu 69 Cuvinte adev? rate; R? zboiul nostru �n note zilnice, 3 volume; O lupt? literar? , 2 volume; Oameni care au fost, 4 volume etc. 70 �Neamul rom�nesc� ? i-a redus uneori apari? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
monstruoas? se plimbă bra? la bra? �. Memorii, vol. VI, p. 1 140�Numerus valachicus al lui Vaida era �ndreptat mai mult �mpotriva ungurilor dec�ț a evreilor 141�Politics and Political Parties în România, p. 171. Horia Sima se referea �ntoteauna la �Porunca vremii� fă?? de Antonescu că la un �ziar de ? antaj�, iar opiniile lui Giurescu despre jurnalismul ? i corup? ia lui Ilie R? dulescu erau foarte proaste. Munteanu, op. cît. , p. 446 142�Goga era un fascist liric. C�nd a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deuxi�me guerre mondiale, vol.�2, Bucure? ți, 1964, p. 15; vezi ? i Leș archives secr�țes de la Wilhelmstrasse, Paris, 1954, vol. 5, Cartea I, p. 376 21 �Neamul rom�nesc�, 3 ? i 4 septembrie 1940 22 �Neamul rom�nesc�, 8 septembrie 1940 23 �Porunca vremii�, 3 septembrie 1937 ? i 15 ? i 18 septembrie 1940 24 �Neamul rom�nesc�, 29 septembrie 1940 25 �Neamul rom�nesc�, 2 octombrie 1940 26 Toate �Echipele Mor? îi� erau numerotate; autorul nu ar putea spune f? r? urm? de �ndoial? care era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor obligă pe Antonescu s? tr? iasc? �n anarhie� ? i au organizat o Echip? a Mor? îi că s? -l asasineze la o dat? ulterioar?. Barbu, op. cît. , p. 66 31 �Neamul rom�nesc�, 19, 26 septembrie ? i 11 octombrie 1940 ? i �Porunca vremii�, 20 septembrie 1940 32�Lep? datu, care l-a vizitat pe Iorga dup? cutremur, �? i amintea cu exactitate scenă. Lep? datu, op. cît. , pp. 412-413 33 Al? i membri ai familiei Iorga, care nu s�nt �n rela? îi prietene? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că pot fi privite, în cel mai deplin sens al cuvântului, ca fiind, așa cum am spus deja, ca Daruri, ca Daruri simple și esențiale. De altfel, nici nu m-am mirat atunci când, el însuși, de curând, scria: "...am trăit cu porunca de a înmulți Darul". Această observație cred că rimează, gândindu-mă și la felul în care Alexa Visarion a gestionat fără hybris participarea sa la cotitura-ruptură din decembrie 1989, cu bucuria sa înțelepțită pentru tema străveche: ce merităm noi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oameni care să nu fi cunoscut o perioadă mai lungă de timp, violența interpersonală (Walker, 2001). Putem spune că aproape în totalitate, legile care există și încă de la începuturile lor, se adresează diferitelor forme de violență. Pentru creștinătate, cele zece porunci sunt un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și impunerea ei de către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form] de materializare a egoismului. În viziunea lui Yangzhu, divinitatea-natur] constituie temelia de orientare a conduitei; mai mult decât atât, porunca divin] are un caracter implicit, reg]sindu-se mai degrab] în abilit]țile înn]scute ale omului decât într-o voinț] universal]. Divinitatea este cea care hoț]r]ște durata vieții, înzestrând ființă uman] cu un anumit qi („suflare”) inc] de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reia Biblia reprezint] un întreg, cel puțin în termeni morali și teologici. Cu toate c] aceast] premis] poate fi respins] de istoricii Bibliei, ea reflect] abordarea tradițional] evreiasc] și va fi adoptat] în cele ce urmeaz]. Probabil c] „cele zece porunci dumnezeiești”, al c]ror num]r dep]șește, de fapt, aceast] cifr] - Exodul, 20 - reprezint] cele mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei. Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u în deșert”, „Adu-ți aminte de ziua de odihn], că s] o sfințești”) se refer] la aspecte teologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la aspecte teologice și canonice. Mai tarziu, rabinii au ales s] deduc] sau nu din Biblie aceast] împ]rțire pe categorii: între obligații, între indivizi și obligații, între indivizi și Dumnezeu. Mare parte din „legislația” biblic] are la bâz] aceste porunci, din care transpare o idee esențial] ce reprezint] contribuția iudaismului la tradiția religiilor occidentale: venerarea lui Dumnezeu se manifest] printr-o atitudine decent], uman] și moral] fâț] de aproapele. (Dup] cum spuneau rabinii, la modul ideal, venerarea lui Dumnezeu se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ile Lui, s] iubești și s] slujești Domnului, Dumnezeului ț]u, din toat] inima ta și din tot sufletul ț]u” (Deut. 10,12); „Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dac] vei p]zi poruncile Domnului, Dumnezeului ț]u, și vei umblă pe c]ile Lui” (Deut. 28,9). Aceste versete ilustreaz] în mod explicit dou] porunci: de a fi sfințit, pentru c] Dumnezeu este sfânt, si de a umblă în c]ile Lui. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru c] Dumnezeu este sfânt, si de a umblă în c]ile Lui. Cum putem deveni sfinți și, în felul acesta, asemenea lui Dumnezeu? Biblia este cât se poate de clar]. Leviticul 19,2 este introducerea la o list] de porunci care se refer] la aspecte morale (cinstirea p]rinților, caritate, justiție, onestitate, generozitate fâț] de cei s]rmani etc.), canonice (cinstirea zilei de sabat, sacrificiile etc.) și teologice (a nu lua numele Domnului Dumnezeu în deșert). Această înseamn] c] sfințenia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspecte morale (cinstirea p]rinților, caritate, justiție, onestitate, generozitate fâț] de cei s]rmani etc.), canonice (cinstirea zilei de sabat, sacrificiile etc.) și teologice (a nu lua numele Domnului Dumnezeu în deșert). Această înseamn] c] sfințenia se dobândește prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu sau, dup] cum se spune în Deuteronom, dac] umbl]m în c]ile Sale. Dat fiind c] iudaismul acord] prioritate aspectelor de ordin practic, si nu metafizic, în momentul în care se introduce o doctrin] care necesit] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se insist] imediat pe abordarea acesteia din punct de vedere practic. Astfel, imitarea lui Dumnezeu nu este un aspect ce ține de metafizic], ci unul practic, de ordin moral. De fapt, evreului nu i se cere (nu trebuie uitat c] porunca legat] de imitarea lui Dumnezeu este menționat] în Tora, dup] cum arăt] și citatele biblice de mai sus, fiind interpretat] în aceeași manier] de c]tre autorit]țile ulterioare) s]-si transceand] dincolo de eul și s] devin] exact că Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care acest lucru este posibil; iar asem]narea cu Dumnezeu implic] sfințenia, dreptatea și înțelepciunea”. Departe de a îndemna la în]lțarea de pe p]mânt, Tora cere evreilor s] Îl imite pe Dumnezeu chiar aici, pe p]mânt, prin îndeplinirea poruncilor Sale. Nu devenim că Dumnezeu, ci umbl]m în c]ile Lui; de exemplu, omul se comport] în manier] dumnezeiasc] în m]sura în care acest lucru îi este accesibil. Creștinismul pune un accent și mai clar pe interpretarea literal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca centru al preocup]rilor pietatea, măi degrab] decât etică. Chiar într-o m]sur] mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul chinezesc dao, analizat de Chad Hansen în capitolul 6, „Etică chinez] clasic]” - f]când astfel referire clar] la porunca de „a umblă în c]ile Domnului”), care include, dar nu se limiteaz] la aspecte de ordin moral. Conștienți de faptul c] nu pot fi exhaustivi, rabinii Mișnei și ai Talmudului se bazeaz] atât pe un num]r de porunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]