8,350 matches
-
Jos. Hilversum devenise centrul de radio și televiziune în anii 1920, când compania radio olandeză și-a stabilit sediul acolo, iar astăzi, sectorul media prezintă multe oportunități de angajare în Hilversum. În deceniile care au urmat stabilirii Companiei Olandeze de Radiodifuziune în Hilversum în anii 1920, aproape toate celelalte posturi radio din Țările de Jos i-au urmat exemplul, inclusiv posturi de televiziune începând cu anii 1950, Hilversum având, astfel, un bun potențial de a-și utiliza experiența, personalul și abilitățile
Concursul Muzical Eurovision 1958 () [Corola-website/Science/302548_a_303877]
-
Muzical Eurovision; pe de altă parte, în general, în Europa, televiziunea încă era o tehnologie avansată și solicitantă. O astfel de rețea de televiziune - Nederlandse Televisie Stichting - a organizat evenimentul în studiourile AVRO ("Algemene Vereniging Radio Omroep", „Asociația Generală de Radiodifuziune”), un complex de clădiri aparținând asociației olandeze publice de radio-televiziune care opera în cadrul sistemului Nederlandse Publieke Omroep. Concursul s-a ținut într-o sală a studiourilor AVRO. Sala conținea o scenă mică ce a funcționat ca o platformă elevată pentru
Concursul Muzical Eurovision 1958 () [Corola-website/Science/302548_a_303877]
-
părăsit soțul - compozitorul și profesorul de muzică Romeo Rădescu - stabilindu-se la București. În ianuarie 1936 sosește în București. Aici, se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați. La acest concurs s-a prezentat cu cântecele „În pădure la Stroești” și „Dorule și-o boală grea”. Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor Predescu, Victor Predescu, Nicu Stănescu etc. Concomitent, în urma sfatului primit de la Gaby Michailescu (impresarul artiștilor Maria Tănase, Petre Ștefănescu-Goangă), se dedică interpretării romanței românești. După război, și-a continuat activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română, la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” (unde cânta și Maria Tănase), la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București. În 1947, cântă împreună cu Maria Tănase, Rodica Bujor, Ion Luican, Petre Gusti și Nicu
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
dedicat lui Gică Petrescu. Cântărețul a murit chiar în dimineața aceleiași zile. Gică Petrescu a murit în dimineața lui 18 iunie 2006. Corpul său neînsuflețit a fost depus pe catafalcul aflat, pentru trei ore, în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a și fost înmormântat. Radiodifuziunea Română i-a decernat în anul 2001 premiul ""Interpretul care
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
aflat, pentru trei ore, în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a și fost înmormântat. Radiodifuziunea Română i-a decernat în anul 2001 premiul ""Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III"". Luni, 5 mai 2003, în cadrul unei ceremonii desfășurată la Palatul Cotroceni, Președintele României, Ion Iliescu, i-a acordat maestrului Gică Petrescu Ordinul național
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
de fizică corpusculară", nou înființată în cadrul Facultății de Științe a Universității din București; un an mai târziu a trecut la "catedra de acustică, optică și fizică moleculară", unde a activat în perioada 1935-1962. A funcționat și ca director tehnic al Radiodifuziunii Române (1940-1944). A fost directorul "secției de optică și spectroscopie" din "Institutul de Fizică" al Academiei din București/Măgurele (1949-1956), apoi directorul "Institutului de Fizică București" al Academiei Române (1956-1975). A fost membru fondator al Academiei de Științe din România. În
Eugen Bădărău () [Corola-website/Science/302663_a_303992]
-
Dorin Chirtoacă , președintele Academiei Române și președintele Academiei de Științe a Moldovei , primarul Andrei Chiliman , maestrul Sorin Dumitrescu, maestrul Ștefan Câlția, maestrul Horia Andreescu , maestrul Dan Grigore și dr Marga Grigore, violonistul Remus Azoiței, Președintele Televiziunii Române și Președintele Societății Române de Radiodifuziune, directorul general al Agenției Naționale de Presă, președintele Romfilatelia, doamna Rodica Coposu, Ilie Năstase și doamna Năstase, primarul comunei Regina Maria din Soroca, directorul general al Filarmonicii George Enescu, precum și președintele CEC Bank. În discursul de la Ateneul Român Principesa Moștenitoare
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Integritate (ANI) a constatat faptul că Stejărel Olaru s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 4 februarie 2011 - 28 ianuarie 2013, ca urmare a exercitării simultane a funcțiilor de membru în cadrul Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune și administrator al S.C. STANDARD PROIECT MEDIA S.R.L.
Stejărel Olaru () [Corola-website/Science/303413_a_304742]
-
și mijloace de informare în masă a Senatului Romaniei, îndeplinind pentru o perioadă funcția de vicepreședinte. De asemenea, este membru al Comisiei parlamentare de anchetă privind efectuarea unui control parlamentar asupra activității Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Împreună cu parlamentarii liberali Mona Muscă, Viorel Oancea și Mihăiță Calimente, Cioroianu a inițiat proiectul Legii lustrației (care prevedea interzicerea foștilor lideri ai PCR și ai UTC să dețină funcții publice pe o perioadă de cel puțin 10 ani). Varianta radicală
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
serial transformat în carte vorbită pe șapte casete. A realizat de asemenea, în direct, emisiunea de 90 de minute "Tiflo-Antena" pe programul Antenă Bucureștilor în perioada 1995-1996. Are statutul de colaborator permanent, cu drepturi de autor, al Societății Române de Radiodifuziune. A realizat numeroase materiale pentru Radio Europa Liberă și Radio Europa FM. A fost membru al cenaclului Universitas. A tradus pentru Editură Univers românul "Vendredi ou la vie sauvage" (Vineri sau viața sălbatică) de Michel Tournier, apărut în anul 1999
Radu Sergiu Ruba () [Corola-website/Science/302915_a_304244]
-
septembrie 2015 în Marea Britanie de către Freeview cu 5 canale HD. DVB-H este o extindere a standardului DVB-T, destinat echipamentelor portabile. DVB-H este bazat pe standardul DVB-T având unele caracteristici noi care oferă posibilitatea de a recepționa servicii de radiodifuziune digitale video la terminale portabile și mobile. Standardul DVB-H a fost adoptat că standard ETSI în noiembrie 2004.
Televiziunea digitală terestră () [Corola-website/Science/304532_a_305861]
-
Höge", și a participat la cursuri de măiestrie susținute de Kurt Masur, Pierre Boulez, Peter Eötvös, ș.a. Ca dirijoare, a colaborat cu ansambluri camerale ("Coloratura", "ensemble für neue musik zürich", "Heidelberger Festival Ensemble", "profectio initiative freiburg" ș.a.) și orchestrale (Orchestra Radiodifuziunii din Baden-Baden, Orchestra Academică din Freiburg, Orchestra de Cameră Radio din București), evoluând pe multe scene europene și de peste ocean, dintre care unele celebre (Teatrul Scala din Milano, Opera de Stat din Stuttgart, Opéra Bastille din Paris ș.a.). În martie
Carmen Maria Cârneci () [Corola-website/Science/304668_a_305997]
-
întemeiat editura Ramida care a funcționat timp de zece ani. Scopul ei era publicarea de memorii de detenție si de carte religioasă. Colaborează cu regularitate la revista Ararat, Nor Ghiang, Memento (Timișoara) și la Contemporanul, Ideea Europeană. La postul de radiodifuziune România Cultural a deținut o rubrică timp de trei ani. Astăzi are unul dintre cele mai bogate și mai bine organizate site-uri literare și de detenție din țară, unde nu demult a deschis un capitol nou: "„Cartea Prietenului Meu
Mihai Rădulescu () [Corola-website/Science/303597_a_304926]
-
1946, București) este un cântăreț român de muzică ușoară. A absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din București în anul 1973. În anul 1972, termină Școala Populară de Artă, clasa Florica Orăscu. face parte din corul de copii al Radiodifuziunii, iar în anul 1964 intră în grupul Mondial. În această perioadă încep să-i apară primele piese. Lansează piesa «Păpușa». Mihai Constantinescu mai cântă cu Modern Group, trupa lui Petre Magdin. Primele înregistrări sunt făcute la solicitarea lui Titus Munteanu
Mihai Constantinescu () [Corola-website/Science/303990_a_305319]
-
Simfonică din Toronto. În 1947 a apărut pentru prima dată într-un recital, iar în anul 1950 a cântat prima dată într-un concert transmis la radio de canalul CBC. Acesta a fost debutul unei lungi relații intre Gould și radiodifuziune și cu studiourile de înregistrări. În anul 1957 Gould a făcut un turneu de concerte în Uniunea Sovietică, fiind primul solist instrumentist nord-american care s-a produs acolo după cel de-al Doilea Război Mondial. În 1958 a interpretat concertul
Glenn Gould () [Corola-website/Science/304003_a_305332]
-
pentru linii telefonice și telegrafice Clasa 32.20 Emițătoare TV și radio, aparate pentru linii telefonice și telegrafice 32.20.1 Aparate de emisie radio sau TV; camere de televiziune 472a 32.20.11 Aparate de emisie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie, radiodifuziune sau televiziune 47211 8525.10, .20 32.20.12 Camere de televiziune 47212 8525.30 32.20.2 Aparate electrice pentru linii telefonice sau telegrafice 472b 32.20.20 Aparate electrice pentru linii telefonice sau telegrafice 47220 8517.10-.8
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
a imaginilor în mișcare Servicii de proiecție a imaginilor în mișcare Servicii de proiecție a benzilor video Grupa 92.2 Servicii de radio și televiziune Clasa 92.20 Servicii de radio și televiziune Servicii de radio și televiziune Servicii de radiodifuziune Servicii de televiziune Grupa 92.3 Alte servicii de divertisment Clasa 92.1 Servicii de creație și interpretare artistică și literară Opere de artă Opere de artă Servicii de creație și interpretare artistică și literară 38950.2 475d 47520.4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Hoprich (care fusese în anii '60 victima unui proces înscenat, după care a stat mai mulți ani la închisoare), Richard Adleff și criticul literar, eseistul și traducătorul Dieter Fuhrmann. Între 1960 și 1968 a fost redactor la secția germană a radiodifuziunii române. În 1968 a plecat în prima sa călătorie în Occident, din care nu s-a mai întors în România. Până la moartea sa, care s-a petrecut pe 4 octombrie 2006, în timpul târgului de carte de la Frankfurt, a trăit la
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
articol. După rămânerea lui Oskar Pastior în Occident, documentul purtând însemnul „Strict secret“, datând din 13.12.1968, consemnează faptul că, la data de 22 iunie 1961 s-ar fi obținut angajamentul de colaborare al lui „Stein Otto“, redactor la Radiodifuziune din București, „Emisiunea în limba germană“, urmând ca acesta să fie folosit ca însoțitor al unor delegații din RFG, care urmau să viziteze România. Însă, în relația cu organele, „Stein Otto“ nu ar fi manifestat interes și și-ar fi
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
premii le-a obținut în anul 2005, la "Concours de Chant Verviers" (Concursul de canto din Verviers, în Belgia), iar în România a cîștigat concursurile "Ionel Perlea" și "Mihail Jora". În cadrul concursului internațional de muzică organizat în anul 2006 de Radiodifuziunea din München (ARD), mezzosoprana Roxana Constantinescu a câștigat premiul al II-lea la secțiunea “lied vocal simfonic” (premiul I nu a fost acordat), una dintre cele patru secțiuni ale competiției dotate cu premii de peste 80 de mii de euro. Tot
Roxana Constantinescu () [Corola-website/Science/303957_a_305286]
-
de jazz modernist. În 1967 se înființează Federația muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiștilor de jazz și să organizeze concerte la nivel local. Tot în același an se înființează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson și Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, "Fasching", care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt club de
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
muzică "rock" ""Metronom"", continuată de el, după emigrarea în Germania (1969), la "Radio Europa Liberă". Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al "Federației europene de jazz", Chiriac va copia discuri întregi pe benzi și le va aranja în arhiva radiodifuziunii. "„Toată bandoteca radio este scrisă și pusă de mâna lui Cornel Chiriac”", avea să spună mai târziu Aurel Gherghel. Dintre interpreții de muzică de jazz din acel timp sunt de menționat Richard Oschanitzky, Jancy Korossy sau Eugen Ciceu, care concertau
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
de redactor (1959-1961), șef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), șef de secție (1978-1993), director general (1993-1999). Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul Pro Sport. În anii '70, a deținut o rubrică permanentă în calitate de comentator la Radiodifuziunea Română . Ioan Chirilă, cunoscut sub porecla de ""Nea Vanea"", este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil colorat, original ("Șepcile roșii", "World Cup ’66", "Argentina" etc.) Cărțile sale au fost
Premiile „Ioan Chirilă” () [Corola-website/Science/312758_a_314087]
-
gimnaziu, introduse în liceele din România în cadrul proiectului Asistent Educațional pentru Licee - AEL. A colaborat, în regim de parteneriat, în perioada 2001 - 2004, cu instituții culturale de prestigiu, precum Academia Română, Muzeul Literaturii Române, Arhiva Națională de Filme, Societatea Română de Radiodifuziune. A obținut sponsorizări pentru proiecte culturale de la firme precum Microsoft România, Xerox, BRD, HVB Bank, Compaq. În 1998, împreună cu trei colegi de la Filozofie și Drept (printre care se numără și Cătălin Teniță), împiedică instalarea de icoane ortodoxe în amfiteatre și
Remus Cernea () [Corola-website/Science/312044_a_313373]