8,073 matches
-
plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conținutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaților se pronunță prin vot, la propunerea inițiatorului, a președintelui de ședință, a unui grup parlamentar, a președintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Președintele de ședință va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar și va supune aprobării plenului Camerei Deputaților acest termen. Articolul 71 (1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie. ... (8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se dă tot oral de către raportor, la solicitarea președintelui Camerei. (9) Este interzis președintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunțat, cu excepția situației prevăzute la art. 38 lit. c). ... Articolul 100 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
situației prevăzute la art. 38 lit. c). ... Articolul 100 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea inițiativei, precum și a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către președintele Comisiei. ... (2) Președintele comisiei, raportorul și membrii acesteia pot fi asistați pe toată perioada dezbaterilor de experți parlamentari din cadrul Camerei Deputaților. ... Articolul 101 Pentru dezbaterea generală a proiectului sau
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea inițiativei, precum și a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către președintele Comisiei. ... (2) Președintele comisiei, raportorul și membrii acesteia pot fi asistați pe toată perioada dezbaterilor de experți parlamentari din cadrul Camerei Deputaților. ... Articolul 101 Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanți. Președintele Camerei Deputaților dă cuvântul
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 106 din 9 decembrie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 10 decembrie 2015. Articolul 102 Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative, președintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Articolul 103 În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. Articolul 104 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
fond există amendamente admise sau respinse. Articolul 107 (1) La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al inițiatorului și raportorul comisiei sesizate în fond. ... (2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
sesizate în fond. ... (2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei se poate stabili și altă durată a intervenției. După luările de cuvânt ale deputaților asupra unui anumit text pot lua cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul sau președintele comisiei sesizate în fond. ... (3) Președintele de ședință poate
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei se poate stabili și altă durată a intervenției. După luările de cuvânt ale deputaților asupra unui anumit text pot lua cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul sau președintele comisiei sesizate în fond. ... (3) Președintele de ședință poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut. Articolul 108 (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise și respinse. ... (2) În cursul dezbaterilor deputații, Guvernul sau
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament. ... (3) În plenul Camerei Deputaților se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință și la raportorul comisiei sesizate în fond și vor fi susținute verbal în plenul Camerei Deputaților. ... (4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond. ... Articolul 109 Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 106 din 9 decembrie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 10 decembrie 2015. (2) După epuizarea dezbaterilor generale, președintele Camerei va solicita președintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusă se va supune aprobării plenului Camerei și se va trece la dezbaterea pe articole. ... Articolul 119 La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică procedura
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi făcute amendamente. Articolul 120 (1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgență nu poate depăși durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond. ... (2) În situația în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se încheie și președintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum și către alte instituții ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional. Articolul 164 (1) Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 57, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secțiuni. ... (2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hot��râre
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
1) Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 57, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secțiuni. ... (2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hot��râre a Camerei Deputaților, în ședința de plen. ... B. Selecția proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
un atac cerebral care l-a paralizat în 1821, Hans Leierdahl Nansen a murit, lăsând în urmă un fiu în vârstă de patru ani, Baldur , tatăl exploratorului. Baldur era un avocat fără ambiții pentru viața publică, și care a devenit raportor pentru . El s-a căsătorit de două ori, a doua oară cu Adelaide Johanne Thekla Isidore Bølling Wedel-Jarlsberg din Bærum, nepoata lui care ajutase la redactarea și care apoi a fost din partea regelui Suediei. Baldur și Adelaide s-au stabilit
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
vedere cadrul legislativ antidemocratic, Sfatul FPCD hotărăște neparticiparea Frontului Popular Creștin Democrat cu liste de candidați în campania electorală pentru alegerile locale din 16 aprilie 1995. 10-14 ianurie - La Chișinău sosesc reprezentanții Consiliului Europei pentru țările nemembre și grupul de raportori ai Consiliului Europei pentru Republica Moldova. Deputații FPCD înmânează celor peste 30 de membri ai delegației Consiliului Europei un raport privind încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova. 28 ianuarie - Apare primul număr al publicației „Demnitatea”, organ de presă al secțiilor Cahul și
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
Central), care în 1982 folosea bagheta în formă de „L” și a lui Claudian Dumitriu, care în anul 1988 introduce pentru prima dată în mod oficial termenul de inforenergetică. Tot Claudian Dumitriu, este cel care a inventat ansa radiestezică și raportorul centesimal, instrumentele cel mai des folosite de radiesteziștii din țara noastră . După 1989 radiestezia a cunoscut o puternică dezvoltare. În prezent, este studiată și practicată în cadrul Societății Române de și Inforenergetică. În general, instrumentele radiestezice se bazează pe linii geometrice
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]
-
de la Securitate. 1985-1988. Acțiunile protestatare, prigoana și plecarea din țară a membrilor „Aktionsgruppe Banat“ (William Totok, Richard Wagner), a scriitoarei Herta Müller, viitoarea laureata a Premiului Nobel pentru Literatură (în 2009) ș.a. 1986-1989. În 1985 diplomatul Dumitru Mazilu este numit Raportor special asupra drepturilor omului de către Subcomisia Națiunilor Unite pentru Combaterea Discriminării și Protecția Minorităților, cu sediul la Geneva. Informate de către serviciile secrete cu privire la intenția lui Dumitru Mazilu de a-si publica raportul, autoritățile de stat din România îi interzic să
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
de specializare și perfecționare în neurologie (învățământ suprauniversitar) a Institutului de Medicină și Farmacie (IMF-București). a publicat numeroase articole în revistele de specialitate din țară și străinătate, a participat cu referate la congrese naționale și internaționale (în 1957 a fost raportor principal asupra "Epilepsiei de tip petit mal" la Congresul mondial de Neurologie din Bruxelles/Belgia). Dintre cărțile publicate mai sunt de menționat: "Anatomo-fiziologia clinică a Sistemului nervos central", 1957 (împreună cu Vlad Voiculescu), "Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet", 1958 (împreună cu Mircea
Arthur Kreindler () [Corola-website/Science/297772_a_299101]
-
plan local, autoritățile iau unele măsuri, astfel, Statutul județului Istria, adoptat în 2009, prevede că aceasta promovează păstrarea dialectelor locale, printre care și istroromâna. Într-un nou raport prezentat la Consiliul Europei referitor la aplicarea Cartei, cel din octombrie 2010, raportorul József Berényi, deputat din partea Slovaciei, menționează că a cuprins în raportul său propunerea de rezoluție a lui Vlad Cubreacov și că prezintă cazul minorității istroromâne ca exemplu care trebuie să facă obiectul unei atenții deosebite. Reamintește informațiile cuprinse în raportul
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
bronhopulmonare; stafilocociile pleuropulmonare; hidatidoza pulmonară; micozele pulmonare; bronșita cronică; emfizemul pulmonar. A fost unul dintre principalii autori ai depistării sistematice a tuberculozei prin radiomicrofotografie, precum și ai terapiei antituberculoase cu antibiotice, cu deosebire a streptomicinei. În anul 1937, a participat ca raportor, la Congresul cehoslovac de tuberculoză din Tatra. În anul 1960, a participat la Consfătuirea Internațională de Silicoză, Plovdiv (Bulgaria). A fost președinte al Societății de Științe Medicale, Filiala din Cluj (1962-1970). Vicepreședinte al Societății Române de Ftiziologie. Medic emerit din
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau numai conferințe, numărul universităților depășind cifra de 100. La congrese de semiotică sau de lingvistică matematică a condus secțiuni și a fost raportor de ședință la peste 100 de întâlniri internaționale. Vreme de 10 ani a fost vicepreședinte al Asociației Internaționale de Semiotică (1989-1999). I-au acordat titlul de doctor Honoris Causa universitățile din Bacău, Constanța, Timișoara, Craiova și Petroșani. După 1989 renunță
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
decorațiile bătute în 1860 celor îndreptățiți. Tot în 1866, noul principe Carol I promulgă o nouă Constituție, prin care numele țării devenea, oficial, „România”. La 30 martie 1867 Camera Deputaților adoptă proiectul de lege pentru fixarea și stabilirea armelor României, raportor fiind Mihail Kogălniceanu. Legea avea să fie votată și de Senat la 12/24 aprilie 1867, fiind promulgată de principele Carol în cursul aceleiași luni. Noua stemă cuprindea un scut sfertuit, având reprezentată în cartierele unu și patru, pe fond
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
galben la mijloc, iar roșul la margine, flotând. Stema țării era așezată doar pe drapelele armatei și cele princiare, în centru, cele civile rămânând fără stemă.. Aceeași diferențiere era făcută și pentru pavilioanele marinei de război și a celei civile. Raportorul Mihail Kogălniceanu, reprezentând și opinia lui Cezar Bolliac, Dimitrie Brătianu, Constantin Grigorescu, Ion Leca, Nicolae Golescu și Gheorghe Cantacuzino a subliniat semnificația noului stindard: Potrivit legilor din 1867 și 1872, pavilionul princiar (mai târziu regal) era identic cu cel al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fi desemnat un avocat general într-o asemenea situație se ia de Tribunalul întrunit în ședință plenară, la cererea camerei căreia i-a fost repartizată cauza. Pentru fiecare cauză repartizată unei camere, președintele acesteia propune președintelui Tribunalului desemnarea unui judecător raportor. Grefierul Tribunalului este ales prin vot secret de toți judecătorii instanței. Este declarată aleasă persoana care obține voturile a mai mult de jumătate din judecători. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută, se organizează alte tururi de scrutin până aceasta
Tribunalul de Primă Instanță () [Corola-website/Science/306976_a_308305]
-
uneia dintre părți, la care părțile pot ulterior să răspundă. În anumite situații, intervenientul poate să își prezinte observațiile și în cadrul fazei orale. În timpul fazei orale are loc o ședință publică. În cadrul acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanților părților. Judecătorul raportor rezumă într-un raport de ședință starea de fapt expusă, argumentele fiecărei părți și, dacă este cazul, argumentele intervenienților. Acest document este pus la dispoziția publicului în limba de procedură. Ulterior, judecătorii deliberează pe baza proiectului de hotărâre redactat de către
Tribunalul de Primă Instanță () [Corola-website/Science/306976_a_308305]