11,435 matches
-
inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria nu are vocație pentru tratarea delincvenților. Determinanții psihosociologici sau culturali relevă o sferă privată în care alegerile religioase, politice sau sexuale impun un cadru terapeutic inexistent în închisori."214 Proasta mîncare și igiena precară agravează bolile dentare și așa numeroase la data arestării. Complexității problemelor medicale i s-a răspuns printr-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în dizgrația colectivă), mulți încearcă să descrie cît mai plastic și mai convingător situația din interior, poveștile auzite și evenimentele cele mai interesante. Analiza scrisorilor trimise și primite de 5 arestați (3 bărbați și 2 femei) din penitenciarul Rahova ne relevă cîteva aspecte comune: un ton drăgăstos exagerat în relația cu soțul/soția și copiii; o relatare minuțioasă a atmosferei din celulă, a hranei, a comportamentului gardienilor, cu metafore și epitete tari, dar sugestiv alese; descrieri în termeni foarte duri a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pentru a prelungi această perioadă au fost puse în aplicare stratageme pentru a evita reglementarea? Da Nu. Dacă da, care au fost? 5. Toate sancțiunile aplicate sînt prevăzute în regulament? Da Nu. 6. Dacă da, identificați-le pe cele care relevă următoarele situații: maltratări corporale, închiderea într-o celulă întunecoasă, pedepse crude, inumane sau degradante. Descrieți-le. 7. Care este numărul următoarelor sancțiuni pronunțate în cursul anului: regim special, regim de izolare, cartier disciplinar, transferări? 8. Ținerea la izolare exclude orice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lucru și se distribuie temele; se lucrează la o cât mai bună sistematizare. Ora a II-a și a III-a - se realizează posterele. Ora a IV-a - afișare, turul galeriei urmate de dezbatere; evaluare prin chestionare. Această evaluare a relevat eficiența activității. Iată extrase referitoare la întrebarea Cât de eficientă considerați această metodă de recapitulare și sistematizare? E mult mai eficientă decât tradiționala toceală. Prin intermediul imaginilor memorăm mai ușor, prezentările dinamice făcute de colegi ne determină să ne uităm cu
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
doamnei! 4. Elemente specifice limbajului filmic Diferențele imposibil de ignorat, puse în evidență de lectură celor două texte se accentuează radical dacă gândim fragmentul din filmul lui Sergiu Nicolaescu că film efectiv, ca suită de cadre cinematografice articulate și ne relevă transmutarea cinesemiotică, drept o captare și o revalorificare filmica ale unor elemente aparținând conținutului și expresiei literare, ca o operațiune de decodarerecodare de trecere a unor informații dintr-un limbaj artistic într-altul. în vederea descrierii fenomenului de transmutare cinesemiotică și
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
spațiu magic strălucește prin reflexele „ de argint" pe care luna le revarsă asupră-i, ca și cum l-ar înnobila cu însemnele sacre ale mitului: însă poetul nu-și proiectează numai ochiul în acest spațiu magic, întrucât elementele vizuale ce-1 populează relevă „o anumită facultate transgresivă peste diferitele granițe ontologice, semănate pe traiectul marilor depărtări cosmice, în vederea unei comuniuni afective cu aspectele stihiale", ci întreaga sa ființă, „profilată, prin însăși structura ei, pe unda marilor depărtări" . Versurile din „Călin..." sugerează astfel existența
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
timp, de regn ontologic, de tip a lui a fi, care în mod obișnuit ne desparte de punctele marilor depărtări și ale marilor necunoscute" (E. Papu). Aceeași ipostază a peisajului perceput ca „finitate spațială deschisă către infinit" (Assunto), poate fi relevată și la nivelul sugestiei cuvântului, al învelișului său sonor, întrucât, la Eminescu, „semnificația mitică se constituie prin și în limbaj" (N. Bomher) cum se întâmplă în versurile poeziei Peste vârfuri: Principiul poeticii clasice „ut pictura poesis" devine în aceste versuri
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
o tragedie greacă și o sculptură greacă, dintre un sonet și un basorelief, dintre poezia franceză și gravură, constituie mai mult decât simple figuri de stil, toate artele, laolaltă, aspirând spre principiul muzicii . Nicio statistică a afectelor nu va putea releva nevoia contemporaneității de adâncimea substraturilor filosofice ale muzicii, de forța de expresie a acesteia - idealuri, victorii, îndoieli, înfrângeri, certitudini - de tot ceea ce ființa umană înseamnă ca univers etic, individual și social. Bazându-ne pe asemenea note preliminare, construcția romanului Răscoala
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
pentru a descrie contrastul izbitor dintre Cămilă și Helge, Cantemir folosește procedeul stilistic al acumulării de epitete, în cazul primului personaj cu scop vădit caricatural, iar în cel de-al doilea caz pentru a descrie gingășia. Grotescul și frumosul se relevă și aici reciproc: Forma alegorică i-a permis lui Cantemir să folosească diverse procedee stilistice pentru a satiriza personaje și situații, pentru a puncta contrastele care izbeau, fiind și cazul prozei ritmate și versificate, de sorginte populară, în care rima
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
tipuri de surse istorice în opt capitole. Am insistat asupra formării și organizării Partidului Național Liberal Gheorghe Brătianu, asupra alianțelor sale politice și a pozițiilor adoptate de membrii partidului față de diferitele aspecte ale societății românești din perioada interbelică. Dorim să relevăm astfel, că formațiunea condusă de reputatul istoric a fost un partid cu organizații active, cu o activitate politică susținută, cu o ideologie adaptată tendințelor manifestate de liberalism pe plan european, în deceniul al patrulea al secolului XX, cu poziții și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de reorganizare la nivel local sau central și factorii care le-au determinat, precum și dinamica vieții interne de partid sau adeziunile și disidențele reprezintă alte repere urmărite pe parcursul lucrării. Am analizat elaborările doctrinare ale liderului și ale altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de georgiști în cadrul "Frontului Constituțional", între 1934-1937, reprezintă alte puncte de interes ale lucrării. Am acordat un spațiu extins acțiunilor și opiniilor formulate de Gheorghe Brătianu și de liberalii aflați sub conducerea sa, față de problemele politicii externe a României. Am relevat încercarea lor de a determina o reorientare treptată în acest domeniu, dinspre sistemul colectiv de apărare promovat de Societatea Națiunilor, spre promovarea cu preponderență a intereselor naționale, prin orientarea politicii externe a României spre Germania și Italia. Procesul reunificării liberale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestor întâlniri anuale era, astfel, reconfirmarea sau adaptarea conducerii la situația reală de pe teren. Informații interesante referitoare la extensia rețelei organizatorice a partidului, în preajma alegerilor generale din 1932, a furnizat și Constantin C. Giurescu, membru marcant al grupării georgiste. El releva că georgiștii dispuneau de organizații în toate comunele și în toate orașele din județul Putna. Extinderea acestei organizații era pusă pe seama activității desfășurate de conducerea județeană, în timpul vizitelor duminicale efectuate în localitățile județului 174. Analizând rezultatele obținute de partidele politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politic cu președintele Partidului Poporului, Alexandru Averescu, încercând să atragă și alte partide politice. Dificultăți privind organizarea formațiunilor georgiste au continuat însă să se manifeste și în perioada următoare. Astfel, în martie 1935, Aurel Neguș, deputatul georgist al județului Brașov, releva în Camera Deputaților că până la acea dată, nu a existase o organizație statutară a PNL-Gheorghe Brătianu în județul Năsăud și nu avusese loc un congres, care să stabilească organele de conducere ale acestei organizații, în conformitate cu statutul partidului 192. Totuși, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai simplă, care să împace interesele locale cu necesitățile generale ale statului, o largă descentralizare în condițiile păstrării unității naționale și menținerea rolului de sfătuitor, controlor, supraveghetor și coordonator al statului. Capitolul din program referitor la finanțele publice și private releva faptul că georgiștii doreau să promoveze deplina egalitate de tratament între capitalul străin și cel românesc. Ei preconizau, de asemenea, valorificarea intensivă a minelor de aur, micșorarea impozitelor agricole și viticole și reintroducerea patentei fixe, diferențiate după însemnătatea veniturilor. Se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
moderne, modificarea legii învățământului secundar, în așa fel încât, liceul să aibă un ciclu comun de șase ani și altul de specializare în ultimii doi ani, precum și dezvoltarea prioritară a învățământului profesional. Paragraful din program referitor la politica privind minoritățile relevă faptul că georgiștii considerau aceasta problemă ca fiind una de ordin cultural și religios 276. Analiza diferitelor variante de program prezentate de georgiști în perioada septembrie 1930-noiembrie 1931, demonstrază că programul adoptat la primul Congers general are, cu adevărat, forma
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale teoreticienilor PNL, din deceniul al treilea al secolului XX334 și cele ale ideologului neoliberal român, Mihail Manoilescu 335 ne conduce, din nou, spre concluzia unei apropieri accentuate a concepției georgiste de ideile promovate de neoliberalismul românesc. Totuși, C. Ionescu-Olt relevă faptul că georgiștii considerau că ideea de a accepta alte mijloace de producție și forme de repartiție, de a înlocui individualismul cu grupul sau clasa socială, sau de a încuraja statul "regulator, arbitru și organizator", în locul statului indiferent și străin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care a formulat lozinca: "România a românilor". Răspunzând, georgistul Constantin Hențescu semnala rigiditatea și simplitatea doctrinei cuziste, rezumată doar la antisemitism. Fruntașul georgist releva convingerea că, pentru a fi eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale limitate și să cuprindă o sinteză a aspirațiilor generale ale poporului 709. La poziția georgiștilor față de problema națională, Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Corneliu Zelea-Codreanu, stabilindu-se, la 22 aprilie, un program comun de acțiune, vizând limitarea influențelor regelui 738. Explicând condițiile în care se producea apropierea georgiștilor de "Garda de Fier", Gheorghe Brătianu sublinia, din nou, diferențele dintre cele două grupări politice, relevând necesitatea ca partidul său să se adapteze la nevoile și revendicările naționale, mergând "spre o politică de dreapta, sau de stânga, dar cu elemente de centru, cu elemente de ponderațiune și de echilibru"739. La cererea lui Iuliu Maniu, semnarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
României. Șeful georgiștilor cerea ministrului de Externe să îi pună la dispoziție, pentru informare, dosarul privitor la acțiunea diplomatică a României, în această chestiune. Problema pactului de neagresiune a fost adusă în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre Polonia și U.R.S.S., semnat în iulie 1932
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acela al politicii românești în sistemul internațional. Constatând că în acel moment existau încă partide politice românești, care manifestau încredere în "sistemul securității colective organizate de pactul Societății Națiunilor" și în relațiile dintre România, Mica Înțelegere și Franța, șeful georgișrilor releva că unele dintre aceste state își modificaseră politica externă, în funcție de interesele naționale. El aprecia de asemenea, că, după modelul Poloniei și al Iugoslaviei, țări a căror politică se adaptase realităților, "fără a se abate de la marile principii ale apărării păcii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Poporului sau prin încercările de apropiere de alte partide. Rostul "Frontului Constituțional" în viața politică a României, așa cum a fost perceput de partidele componente, era de apărător al Constituției și al tronului împotriva camarilei. În întrunirile partidelor cartelate, s-a relevat adesea că cei care cereau modificarea Constituției urmăreau, de fapt, suprimarea libertăților publice, întărirea puterii executive și renunțarea la sistemul monarhiei parlamentar-constituționale. În anii 1931-1938 au existat multe momente în care cele două partide liberale au angajat negocieri pentru reunificare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de față? [...] să relevăm factorii mai puțin evidenți și primejdioși care impun și ei ezitarea: Amestecul finanței anarhice și hrăpărețe în marea industrie și comerț [...] ne dovedesc acțiunea nefastă a finanței românești și străine asupra acestora, cât și a capitalului românesc. În fine, amestecul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1934; pp. 2, 2, 2. 163 Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București, fond Informativ, dosar 2714, vol. 23, 24, 26, 31; f. 35-50, 72-98, f. 18-28, f. 57 164 Vasile Nazare, op. cit., p. 30. 165 Cercetarea arhivelor a relevat existența unui ziar local al partidului condus de Gh. Brătianu, apărut în paralel cu buletinul săptămânal de informații și propagandă "Mișcarea Liberală". Intitulat "Gândul Vrancei", ziar al Partidului Național-Liberal de sub președinția lui Gheorghe Brătianu, organizația județului Putna, acesta a fost
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fel sau altul. Totuși, Facebook și-a păstrat, de-a lungul scurtei, dar bogatei sale istorii, caracterul mai degrabă exclusivist. Doi din trei utilizatori români de Facebook nu acceptă cereri de prietenie decât de la persoane pe care le cunosc, după cum relevă un studiu din august 2010 al DaedalusMillwardBrown.Doar 10% din utilizatori menționează ca activitate frecventă pe site comunicarea cu oameni necunoscuți și doar 12% declară că acceptă invitații de prietenie pe Facebook de la oricine. Piață publică, sau cameră comună? Facebook
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]