10,656 matches
-
mogul al presei fără iaht, fără mașini, fără vreuna din cele trei vile făcute în trei ani din emisiuni lipsite de idei, substanță, simplă pălăvrăgeală veselă? Târziu, la doisprezece noaptea, petrecăreții s-au culcat și corabia continuă să plutească spre stâncile atât de familiare, ale Estului, în strigătele de Casandră civilizată, inutilă, ale Danei Spinanț. Observatorul cultural, 369, 3 mai 2007 Secretul Pupei russa Gheorghe Crăciun a avut față de literatură un devotament de amator. Nu am spus-o din greșeală și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării cu bulbul rahidian - gaura occipitală, nervii cranieni, vena jugurală precum și pentru artera carotidă, vertebrală și arterele meningee. Denumirea osului Poziția Principalele elemente anatomice Detalii anatomice 1. Osul frontal Partea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a celor 11 milioane de locuitori dar mai ales a multor milioane de turiști! Cum ,,am descoperit” Elada, cu toate cele 6 simțuri (deci și bunul...!): Generalități: N-am văzut țară mai săracă (cca. 80% din suprafață cu spini și stânci golașe, munți săraci, doar bauxită) cu oameni mai bogați, angrenați în afacerile cele mai diverse, sau servicii. E un pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine bine dezvoltat și un comerț pe măsură. Grecii trăiesc din ,,vânzarea
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
o mare perspectivă), am observat un singur automobil în mișcare. Copii am văzut doar la o școală din Salonic, la o altă școală sub Muntele Lupului și străinii de la locurile istorice. ACROPOLE, ,,acoperișul lumii”, simbolul Greciei, unde zeii mișună printre stânci, coloane și... Propilee, unde limba iute grecească e numai printre restauratori, iar ghizii vând legende și religie în toate limbile pământului. Muntele de sub acest impunător monument seamănă cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mulți, mulți vizitatori galbeni (chinezi
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
poezii a lui Ingemannx) Curge-un rîu spre marea eternă, stă ideea optimistă că toate elementele vieții sufletești se pot armoniza. Despre acest rîu, se spune: "El schimbă mîhnirea în plăcerea melancolică, Orice suspin într-un cîntec dulce Chiar și stînca turtită de povara multelui Se preface într-o împletitură de crengi aurii". Da, așa ceva se poate întîmpla. Dar nu se întîmplă totdeauna. Există suspine ce nu se transformă în cîntec și pietre în care nu se află deloc aur. Și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din propria experiență. În timpul unei excursii botanice în Creta, a fost atacat de niște ciobeni înarmați și nu s-a putut salva decît printr-o fugă plină de primejdii. Am sărit sau mai degrabă m-am azvîrlit de pa o stîncă pe alta, deseori în niște salturi periculoase, într-o spaimă de moarte, pe munte la vale, am fost uluit doar de siguranța mea, fără greș, în diferitele salturi foarte primejdioase, succedînd-se repede de pe o piatră pe alta și în care
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
allegro ma non troppo) este construită, ca și prima, în forma de sonată. Înfățișarea ei jovială ni-l reamintește pe Beethoven din prima perioadă a activității sale creatoare. Acest final, năvalnic ca un pâriu de munte ce se prăvălește peste stânci, spumegând în lumina soarelui, are aspectul unui perpetuum mobile. Iată tema I expusă de coarde: Ea e continuată printr-o melodie asemănătoare unui cântec câmpenesc. Oboiul aduce apoi tema II, lirică, ce este reluată imediat de alte instrumente. Dezvoltarea este
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sau se aduc acasă ! - Se interzice spălarea de obiecte sau deversarea de substanțe străine în apele de suprafață sau subterane ! - Focurile se aprind numai în locuri special amenajate și aprobate și nu se lasă nestinse ! - Nu aplicați inscripții pe copaci, stânci, pereții peșterilor sau construcții ! - Păstrați intacte rezervațiile și monumentele naturii, nu rupeți stalactitele din peșteri, nu rupeți plantele rare ocrotite, nu produceți zgomote exagerate ! În cadrul cercului de limba franceză « Rayon de lumière » am discutat despre măsurile adoptate de primăria Parisului
Coronița prieteniei by Prof. Cârlugea Maria, Şcoala Generală Nr. 2 Lupeni () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93020]
-
hehe. M-a cam intrigat readucerea în prim plan și umflarea unor nume ok din punct de vedere literar, dar nu extraordinare, nume care sunt pomenite mai ales din lipsă de altceva. E cazul unor autori precum Aldulescu sau Lăcusta, Stâncă și alții, care au umplut listele de nominalizați pe la tot felul de premii cu texte destul de slabe. Am fost bucuros că s-a întors Marius Ianuș cu un volum de poezie nou, Ștrumfii afară din fabrica. M-au amuzat îndoielile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
a dus la un fascinant român, practic nou, cel mai bun român al exilului pe care-l avem, si apoi cartea lui Bogdan Popescu, Cine adoarme ultimul, ficțiune coerentă și seducătoare, istorie corectata prin vis. Noaptea lui Iuda, de Dan Stâncă, si Asediul Vienei, de Horia Ursu, sunt române ale autorilor generației mature, care își dă măsură. Între tineri, trebuie notați și urmăriți Iulian Ciocan cu puzzle-ul sau basarabean Înainte să moară Brejnev, Călin Ciobotari cu fiction-ul antisecuristic Ssst! Generalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
un spectacol că With a little help from my friends de Maria Manolescu, regizat de Radu Apostol la Teatrul „Vasile Alecsandri“ din Iași sau de Viață cu un idiot de Victor Erofeev, în regia lui Andriy Zholdak (Teatrul Național „Radu Stâncă“ din Sibiu) fragmentat, în absența unei legături între particulele care, până la urmă, dau montării dimensiunea de concert live înseamnă a face un mare deserviciu laboratorului de asamblare a spectacolului și posibilei lui interpretări. 2007 a fost un an teatral în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
deportat. Hermannii nu au scăpat de furia turiștilor: unii au fost distruși și a trebuit să fie retrași, alții au „supraviețuit“ pe pozițiile inițiale, însă cu mâinile rupte. Viața cu un idiot, premieră Premieră de răsunet la Teatrul Național „Radu Stâncă“: Viața cu un idiot, în regia ucraineanului Andriy Zholdak (foto), pe textul scriitorului Viktor Erofeev. Andriy Zholdak a uimit cu un spectacol excepțional din punct de vedere tehnic, dar și al poveștii spuse. Actul scenic se îmbină cu imagini proiectate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
tradițiile, obiceiurile populare, dansurile oferă elementele unui pitoresc tablou. Poporul are o întreagă literatură de legende și tradiții, în care flăcăii mor din dragoste, călăreții străbat câmpia, zânele fac frunzele să foșnească, iar eroi legendari se ivesc noaptea din toate stâncile. Primii exegeți care s-au aplecat asupra legendelor populare românești au fost Alecu Russo (între 1840 și 1846), Anton Pann (între 1847 și 1850) și marele poet Alecsandri (între 1852 și 1853). Acesta traduce în versuri românești un volum de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care întretaie povestirea rapsodului, un fel de punct de reper care separă părțile cântecului, precum acei fleuroni inserați de tipografi în cărți. Și chiar flori sunt, floricele și frunze care împodobesc poemul, unde țâșnesc ici și colo ca saschiul din stâncă. Ele alcătuiesc o minunată anluminură pe marginea cărții. Simțim pe deplin aici toate trăsăturile poeziei orale populare, aceleași pe care le regăsim în Cântecul lui Roland sau Iliada, toate procedeele de ajutare a memoriei. Când un mesager întâlnește un personaj
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bine încât nimeni nu-i putea deosebi. Iubeau aceeași femeie, sălbatica și alba Rolanda, dar prietenia lor frățească nu-i lasă să se certe și fiecare renunță în favoarea celuilalt. Biata Rolanda lasă alegerea în mâna sorții. Se aruncă de pe vârful stâncii spunând: "Acela care mă va scoate din această prăpastie, acela să-mi fie bărbat". În cădere ea se transformă într-o frumoasă cascadă; cei doi, care-i sar în ajutor, sunt preschimbați în stânci acolo unde cad. Îndurerată, mama lor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mâna sorții. Se aruncă de pe vârful stâncii spunând: "Acela care mă va scoate din această prăpastie, acela să-mi fie bărbat". În cădere ea se transformă într-o frumoasă cascadă; cei doi, care-i sar în ajutor, sunt preschimbați în stânci acolo unde cad. Îndurerată, mama lor vrea să moară și, cu brațele desfăcute, se aruncă în hău. Se prăbușește peste stâncile fiilor și se preface într-un mușchi des și moale care-i acoperă cu dragoste. Omul se ridică nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
În cădere ea se transformă într-o frumoasă cascadă; cei doi, care-i sar în ajutor, sunt preschimbați în stânci acolo unde cad. Îndurerată, mama lor vrea să moară și, cu brațele desfăcute, se aruncă în hău. Se prăbușește peste stâncile fiilor și se preface într-un mușchi des și moale care-i acoperă cu dragoste. Omul se ridică nu departe și amintește ce s-a întâmplat în adâncul timpurilor. Un păstor se rătăcește pe creasta Bucegilor și începe să hulească
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Omul se ridică nu departe și amintește ce s-a întâmplat în adâncul timpurilor. Un păstor se rătăcește pe creasta Bucegilor și începe să hulească lucrarea lui Dumnezeu, care-l pedepsește împietrindu-l pe loc. Iar de atunci toate acele stânci sunt triste, sterpe, pustii, înspăimântătoare. Noaptea, Cer Rău încinge hora sufletelor blestemate, ale celor care-u pierit de moarte rea pe munte; ele se cațără și sar de-a lungul stâncilor și se aud urletele prelungi ale tânguirilor lor; îl roagă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pedepsește împietrindu-l pe loc. Iar de atunci toate acele stânci sunt triste, sterpe, pustii, înspăimântătoare. Noaptea, Cer Rău încinge hora sufletelor blestemate, ale celor care-u pierit de moarte rea pe munte; ele se cațără și sar de-a lungul stâncilor și se aud urletele prelungi ale tânguirilor lor; îl roagă pe domnul să le pună capăt chinului; dar Cel Rău, suit pe vârful cel mai înalt, schimbă rugăciunile în imprecații și suspinele în blasfemii și trimite asupra lor un fulger
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Neuwiedului. Rinul ocolește istoricul câmp unde s-au luptat romanii, germanii și francii. Micul oraș Neuwied, cu castelul și parcul său, se întinde pe malul drept: în față se înalță casele din Weissenthurm. În depărtare, Rinul se lărgește. Se zăresc stâncile de ardezie și zidurile ce împrejmuiesc fortăreața Ehrenbreinstein și chiar, pe vreme prielnică, casele și turnurile din Koblenz. Mici sate sunt presărate ici și colo pe câmpie, la umbra pădurilor. Iată Segendorf, apoi Niederbiber, cu străvechea biserică romanică, ridicată pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
adesea din versurile dumneavoastră de marmură, din tablourile dumneavoastră homerice și, deși ne simțim cu totul mărunți în fața dumneavoastră, ne entuziasmează faptul că se poate aspira la desăvârșire! Marele merit al frumosului desăvârșit este că trezește izvoare până și în stânca seacă; omenirea întreagă ia parte la o mare operă. Iată dovada că "frumosul absolut" există. El există chiar și în natură; numai că unii ochi sunt în chip nefericit construiți, incapabili să-l vadă; iar când acești ochi sunt ajutați
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Traian? Rezultatul a fost interesant. Firea ei poetică și romantică de nemțoaică a găsit plăcere în frumoasele spectacole ale apusurilor de soare pe Dunăre, "drumul fără pulbere", și în umbra munților împăduriți, a mănăstirilor fortificate, a trecătorilor sălbatice și a stâncilor înzăpezite. Bunătatea sa înnăscută s-a răspândit în afectuoase efuziuni care au îndreptat-o spre răniții de la Plevna și Calafat în timpul războiului din 1877, apoi spre cei sărmani, fericirii cărora s-a consacrat prin asociații de binefacere de toate felurile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Scrisorile reginei către mama sa au acum o poezie dureroasă și o frumusețe veritabilă: "Dumnezeu a chemat-o la el. îi mulțumesc pentru fericirea sfântă din care-am gustat. Aș vrea mai degrabă, precum Niobe, să mă preschimb într-o stâncă plângătoare decât să nu fi fost vreodată mamă! Era prea multă fericire... Dragostea mea e mai puternică decât mormântul, mă bucur de fericirea pe care o gustă acum copilul meu... Și apoi ea este a mea pe vecie. N-am
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care au durat zece ani. Panta sfărâmicioasă a muntelui și inundațiile distrugeau construcția pe măsură ce se ridica. Peleșul pornea răzvrătirea izvoarelor: Într-adevăr, el se îndârji, se supără așa de tare, că se prefăcu într-un torent furios. Aruncă bucăți de stâncă mari cât casa, luă toate podurile, în sfârșit, se purtă întocmai ca un râuleț rău crescut. Scoborî în așa hal bieții faci, că începură să se clatine și rămaseră de atunci aplecați; câțiva brazi se culcară cu zgomot de-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]