8,025 matches
-
consemnată de părintele Fara din Ludoș, în 1970, se spune că Biserica din Sângătin ar fi fost adusă din satul Ludoș. Bazându-se pe mărturisirile tatălui său, același preot adăuga faptul că biserica „nu a fost desfăcută, ci pusă pe tălpi ca de sanie și dusă întreagă, trasă de mai multe perechi de boi și bivoli”. Documentele nu vorbesc despre aceste începuturi, dar pomenesc biserica în secolele următoare. Astfel, în șematismele Arhidiecezei mitropolitane greco-catolice de Alba Iulia și Făgăraș se afirmă
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
catarg se înfășură-ntreagă/ Este nevoie de sângele meu simțitor./ Iată, sublim se conjugă, se leagă/ Ideea de stâlp cu dorința de zbor.// Cânt pe catargul trecut prin vestite solstiții./ Atât de sus încât nimeni n-aude ce spun,/ Sub tălpile mele tropăie-ades fericiții./ Aspru mai scade lumina din zi. Eu adun. " Mai târziu, avea să mărturisească: „M-am considerat întotdeauna un poet protestatar și tocmai acest protest a dat vigoare poeziei mele. Vreau să spun că, în timp ce criticii aveau o
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
piatră se află gravat cu litere chirilice „1782”, an în care unii cercetători plasează începuturile monumentului. Biserica a fost strămutată în 1875 pe actualul loc, Dâmbul Crucii. Planul bisericii este o navă dreptunghiulară terminată cu o absidă cu trei laturi. Tălpile masive sunt așezate pe o fundație de piatră. Deasupra pronaosului se află turnul sprijinit pe grinzi. Acoperișul acestuia este în formă de piramidă cu baza pătrată. Biserica este compusă din trei încăperi, așezate în prelungire pe axa E-V: pronaos
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
cult din Petriș, pentru că nu existau biserică și preot în sat. Biserica de la Corbești se înscrie armonios în ambianța monumentelor de arhitectură populară; ea datează de pe la 1800 și a fost adusă în acest loc pe la 1835, fiind așezată pe o talpă de piatră. Lucrată cu toporul, din bârne de gorun, netencuită, păstrează forme arhaice. La începutul secolului al XIX-lea a fost pictată de Nicolae de la Lupșa Mare având și un ajutor al cărui nume nu se cunoaște și căruia îi
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
unui oarecare, pe nume Vârșețu care și-a construit cu ele locuință...” Anul 1460, evident, nu este cel real. Construcția În mod cert construcția actualei biserici este rezultatul unei renovări din temelie, cu adăugarea unui soclu de piatră și înlocuirea tălpilor groase. Bârnele, fiind fasonate, s-au așezat în cununi perfect suprapuse, dând peretelui o suprafață netedă peste care s-au bătut apoi nuiele care să susțină tencuiala. Cu ocazia ultimei renovări, vechile console ale bârnelor din partea de sus a perețelui
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
și amplitudine pentru a lovi. Extinderea brațului înarmat urmată de o fandare este o "dezvoltare" (în ). În trecut se recomanda ca piciorul nedominant să stea cât mai plat posibil pe planșă. În prezent fandarea se termină de cele mai multe ori cu talpa piciorului nedominant desprinsă de planșă. Spre deosebire de fandarea, care se execută din o poziție de echilibru, fleșa (din , literalmente săgeată) se face într-o pierdere echilibrului. Scrimerul își transferă greutatea pe piciorul din față și, în același timp, extinde brațul înarmat
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
Istorice), iar lucrările sunt executate de firma Restaco SRL din Suceava. Cercetările arheologice efectuate cu acest prilej au determinat că vechea pardoseală din cărămidă se află la o adâncime de 1 metru, iar fundația construcției are 3 m înălțime de la talpă până la nivelul actual. În comunicarea "Scoaterea din pericol a clădirilor de patrimoniu" prezentată la Conferința Internațională de Structuri Portante Istorice din anul 2007, profesorul Virgil Polizu considera Biserica "Sf. Dumitru" din Zaharești ca monument aflat în stare de colaps și
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
centimetri spre interior față de pereții de nord și de sud ai navei. Cununile pereților din bârne, care nu depășesc în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina largă a acoperișului protejează bine talpa edificiului împotriva umezelii. Pictura bisericii (adevărat că este cu mult mai nouă decât la alte locașuri de cult bihorene) se păstrează destul de bine. Pe bolta semicilindrică din scânduri de brad, prinse spre exterior în arcurile dublou de scânduri alăturate și
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
în carte, chiar scriitorul afirmând în volumul "Imposibila întoarcere" că „...ăsta nu e satul meu”. Regizorul a vizitat mai multe sate pentru a găsi unul care să semene cu satul descris de Marin Preda în roman, alegând în final satul Talpa, tot din județul Teleorman. Au fost găsite două case nelocuite alăturate, despărțite de un gard, înspre marginea satului, care au fost alese pentru a fi casa lui Bălosu și a lui Moromete. În curțile celor două case nu era însă
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
Mihai Ungheanu (consultant literar). Regizor secund a fost Jana Dochița-Badea, iar operator filmări combinate Nora Irimescu. Filmul a fost filmat pe peliculă alb-negru. Filmările au durat timp de două luni și au avut loc în vara anului 1985 în satul Talpa. Echipa de filmare era cazată la Hotelul Parc din Alexandria, de unde făcea zilnic naveta o distanță de 80 de km până în satul Talpa. Condițiile din camerele de hotel erau mizerabile: pe lângă faptul că era foarte cald, în încăperi mișunau gândaci
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
Filmările au durat timp de două luni și au avut loc în vara anului 1985 în satul Talpa. Echipa de filmare era cazată la Hotelul Parc din Alexandria, de unde făcea zilnic naveta o distanță de 80 de km până în satul Talpa. Condițiile din camerele de hotel erau mizerabile: pe lângă faptul că era foarte cald, în încăperi mișunau gândaci, muște și țânțari. Satul în care se filma era destul de izolat. Casele au fost închiriate de la săteni și există și în prezent. Strada
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
din urmă reușind să învețe după prima săptămână întreg scenariul pe de rost. Copilul trebuia să se trezească aproape în fiecare zi la șapte dimineata, să ia autobuzul din Poroschia până in Alexandria, de unde pleca împreună cu echipa de filmare la Talpa. Tatăl lui venea des pe platourile de filmare. Regizorul i-a dat copilului dreptul de a cere întreruperea filmărilor dacă nu-i convenea ceva. În perioada filmărilor, copilul a lipsit mult de la școală, reușind să ajungă la cursuri cam patru
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
de vicepreședinte al Consiliului Județean Teleorman. Cântăreața de muzică populară Sofia Vicoveanca a apărut într-o secvență din filmul "Moromeții", la rugămintea regizorului Stere Gulea. Scena respectivă a fost tăiată însă la montaj. În anul 2006 a avut loc la Talpa o întâlnire a unora dintre actorii care au jucat în filmul "Moromeții". Au participat Stere Gulea, Victor Rebengiuc, Luminița Gheorghiu și Marius Badea. Filmările s-au încheiat în 1985, însă lansarea s-a amânat din motive de cenzură. Filmul a
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Pridvorul este, din punct de vedere constructiv, o construcție simplă, ferită dar și deschisă spre mediul înconjurător, marcată de cei patru stâlpi frontali, înfipți în tălpi și adunați de o grindă-fruntar. Pridvorul este deschis central, în axul bisericii, și împrejmuit cu pălimar de scânduri pe cele trei părți. Din punct de vedere decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector.
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ereu, Petria erița, Barăbu diia[co]nu, Dobra diaconeasa, Gheorghe ereu diaconu, Dumitrana Diaconeasa, Dumitru, Pătru, Dumitru, Anghel, Gheor[gh]e, leatu 7327”". În anii 1818-1819 s-a înfăptuit o reparație a structurii bisericii, care probabil a cuprins și schimbarea tălpilor și îndreptarea temeliei de piatră sau zid. O inscripție în pridvor suprinde laconic momentul unei necesare refaceri a acoperișului: "„1865 acoperită”". Biserica a fost în anul 2008 salvată de la ruinare prin mutarea ei pe un loc nou, în Berbești. Dupå
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
mănuși din cauciuc etanșe la încheieturi. Costumul mai era prevăzut și cu o garnitură solidă din cauciuc ce se prindea de pieptar. Casca era detașabilă și se putea fixa de pieptar printr-un filet special. Costumul mai era prevăzut cu tălpi din plumb. Cu aparatul Siebe se puteau efectua scufundări până la adâncimea de 54 m. Apare astfel echipamentul greu de scufundare cu costum și cască rigidă alimentat de la suprafață cu aer comprimat. Acest tip de costum de scufundare a fost fabricat
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
trebuie să coincidă cu numărul de serie al căștii. Ghetele cu lest au rolul de a proteja picioarele scafandrului, de a micșora flotabilitatea pozitivă și de a oferi stabilitate. Sunt confecționați din tendă cu garnituri din piele, la interior au talpă din lemn de stejar, iar vârful este din alamă. De talpă sunt fixate cu șuruburi tălpile din plumb. Au șireturi și curele pentru închidere și cântăresc cca 21 kg. Cablul ombilical este alcătuit din următoarele elemente: Este utilizat de scafandru
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
lest au rolul de a proteja picioarele scafandrului, de a micșora flotabilitatea pozitivă și de a oferi stabilitate. Sunt confecționați din tendă cu garnituri din piele, la interior au talpă din lemn de stejar, iar vârful este din alamă. De talpă sunt fixate cu șuruburi tălpile din plumb. Au șireturi și curele pentru închidere și cântăresc cca 21 kg. Cablul ombilical este alcătuit din următoarele elemente: Este utilizat de scafandru pentru tăierea parâmelor vegetale și chiar a cablului ombilical în caz
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
proteja picioarele scafandrului, de a micșora flotabilitatea pozitivă și de a oferi stabilitate. Sunt confecționați din tendă cu garnituri din piele, la interior au talpă din lemn de stejar, iar vârful este din alamă. De talpă sunt fixate cu șuruburi tălpile din plumb. Au șireturi și curele pentru închidere și cântăresc cca 21 kg. Cablul ombilical este alcătuit din următoarele elemente: Este utilizat de scafandru pentru tăierea parâmelor vegetale și chiar a cablului ombilical în caz de urgență. Cuțitul se pune
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a turnului clopotnița și sistemul
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
abrupți cu înălțimea de 40-120 m, concavi și drepți, constituiți din argile nisipoase, brăzdați de vâlcele și ravene, cu multe cariere de extragere a calcarelor, valorificate în bună parte sub terenuri agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2,5 l/s. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 0,1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]