10,119 matches
-
ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se angajează ireversibil În era globalizării la ritmuri variate, dar din ce În ce mai accelerate. Cauzele principale ale acestor schimbări sunt următoarele: - diversificarea crescândă a produselor, piețelor și tehnologiilor, saturația simultană sau obsolescența unor ansambluri produse-piețe-tehnologii; - emergența restricțiilor ecologice În universul economic; - influența sporită a problemelor monetare, financiare și legale la scară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
perspectivă globală. CMN evaluează oportunitățile care apar În Întreaga lume, investește peste 20% din resursele sale și obține peste 35% din Încasările și profiturile totale prin filialele care operează În afara granițelor naționale. Aceste filiale, amplasate În țări diferite, iau forme variate, de la linii de asamblare la unități de producție complet integrate. Operațiile internaționale nu constituie obiectul de activitate al unui departament separat, ci sunt Încorporate În afacerile globale ale corporației. M. Porter propune poziționarea corporațiilor multinaționale În funcție de tipul sectorului În care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acordurilor Între concurenți. Cadrul juridic s-a conturat odată cu adoptarea National Research and Development Act, care autoriza efectuarea de activități de cercetare-dezvoltare Între firme concurente numai În anumite condiții. Europa este Încă un mozaic de interese particulare, legi și norme variate, care caută să Încurajeze relațiile dintre Întreprinderi și armonia dintre țări, cu scopul de a compensa existența unor piețe naționale Înguste și a unor Întreprinderi prea mici În comparație cu giganții americani și japonezi. Programele europene lansate (Esprit, Eureka) sunt motorul alianțelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
semnificativ este cel al aparatelor video, deoarece succesul sistemului VHS al grupului Matsushita În fața concurenților Betamax și V2000 este atribuit rețelei de cooperare a firmei Matsushita și mai puțin avantajului tehnologic decisiv. Termenii care desemnează cooperarea Între Întreprinderi sunt foarte variați. Vorbim de alianțe, de parteneriate, de joint-venture, fără a stabili un vocabular precis. Cuvântul alianță este utilizat pentru a desemna relații care nu sunt, În mod obligatoriu, relații de cooperare, ci, câteodată, de fuziune sau de achiziție. O Întreprindere care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
suficient de Încăpătoare pentru Întreaga familie și destul de mică pentru a fi parcată cu ușurință. GM a oferit Însă fiecărui departament o mașină „populară”; acestea vând și fac reclamă aceluiași automobil sub diverse nume, prin distribuitori diferiți și la prețuri variate. Cumpărătorii sunt confuzi, Învinuiesc compania GM de pierderea diversității produselor și optează pentru cel mai ieftin model, cu accesorii minime, care aduce producătorului cea mai redusă marjă de profit. Rivalul său principal, Toyota Corolla, este prezentat și comercializat ca model
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fiul Elenei (n. Morache) și al lui Gherasim Carandino. C. (al cărui nume la naștere este Nicolae Haralambie) are șansa de a crește într-o ambianță culturală elevată. Impunătoarea bibliotecă a familiei îi oferă posibilitatea unor lecturi dintre cele mai variate, iar discuțiile cu tatăl său pe marginea cărților citite îi limpezesc criteriile în surprinderea valorii. Absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1923), tânărul frecventează cursurile Facultății de Drept din București, obține licența în 1926 și își continuă studiile juridice
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
directorul Centrului de Semiologie și Teoria Comunicării de pe lângă Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Publică în revistele „România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” ș.a. Activitatea cercetătoarei reunește zone de interes variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978), Captarea sensurilor (1987), Sfidarea
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera complexă a omului de teatru, studiată din perspectiva contribuției sale la „afirmarea condiției estetice a
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
cu romanul Codrii (I-II, 1954-1957), pânză epică largă, policromă a evenimentelor prin care a trecut Basarabia în anii ’30-’50. Personaje ca Ilie Geamănă, Ion Moraru, moș Toma Veșcă certifică aptitudinea scriitorului de a plăsmui tipuri sociale și psihologice variate și în bună parte veridice. Spontaneitatea și naturalețea expunerii faptelor și evenimentelor, atenția pentru amănuntul pitoresc și detaliul semnificativ, dialogul antrenant și vorba populară de duh sunt particularități ale tuturor romanelor lui C., mai cu seamă ale celui intitulat Podurile
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
și compusă în funcție de înrudirile și afinitățile concordante cu „aerul de familie” și ideologia pe care respectiva grupare le afirmă. În mod necesar, structura oricărui c.l. include prezența unui critic-mentor, figura unui „spiritus rector” în stare să adune laolaltă personalități variate, să unifice și să compatibilizeze, printr-un program estetic comun, forțe literare nu o dată divergente, iar la nevoie, să creeze necesara impresie de omogenitate și coeziune a grupării, în ciuda iminentelor disidențe individuale, fricțiuni și facțiuni interne. Dar, mai ales, acesta
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
examenul de bacalaureat în 1917), iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a. Colaborează cu versuri, pagini de proză și eseuri la periodicele de limbă germană din România (mai ales la „Deutsche Tagespost”) și din afara granițelor țării („Prager Presse”, „Der kleine
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
of multiple response), „legea predispozițiilor” (law of sets), „legea activității parțiale” (law of the partial activity), „legea răspunsului prin analogie” (law of response by analogy), „legea schimbării asociative” (law of associative shifting)1. • Legea reacțiilor multiple (numită și „legea răspunsului variat”) Se enunță astfel: „Dacă persoana care învață are de soluționat o problemă, atunci trebuie să întreprindă o încercare după alta; dacă se oprește pentru că deprinderea a fost însușită, atunci urmează satisfacția și se produce învățarea”2. Fundamentul acestei legi constă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
are de soluționat o problemă, atunci trebuie să întreprindă o încercare după alta; dacă se oprește pentru că deprinderea a fost însușită, atunci urmează satisfacția și se produce învățarea”2. Fundamentul acestei legi constă în posibilitatea organismului de a produce răspunsuri variate. Fără această posibilitate, el nu ar găsi niciodată soluțiile corecte ale problemelor cu care se confruntă. • Legea predispozițiilor (numită și „legea atitudinilor”) Se bazează pe postulatul conform căruia învățarea este dirijată de o atitudine generală a organismului (set, „predispoziție”). Conform
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
învățate anterior. c) Fiecare serie de mișcări tinde să fie fixată ca habitudine și să fie repetată o dată ce a fost declanșată. d) Excitarea emotivă conduce spre creșterea activității și generează o nouă ordine a stimulilor; reacțiile tind să devină din ce în ce mai variate. e) Fiecare reacție care apare este asociată cu efortul, dar își pierde asocierea cu următoarea reacție. f) Eventual o reacție (una totală) elimină efortul; de aceea, în schimb, efortul devine o replică asociativă (ibidem). Guthrie a încercat să își fudamenteze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
set de probabilități care dau formă topografiei răspunsului și aduc comportamentul sub controlul stimulilor într-un mod eficient” - decretează Skinner. Mașinile de predat (teaching machines) funcționează pe principiul autoconsolidării (self-reinforced) învățării. Contribuțiile lui Skinner la teoria învățării sunt multe și variate, printre ele numărându-se: 1) distincția între comportamentul operator și cel de răspuns; 2)analiza comportamentului verbal; 3) schemele de consolidare; 4 ) explicarea învățării de evitare; 5) o interpretare prin teoria învățării a fenomenelor sociale; 6) o teorie a principiului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
majoritatea fenomenelor importante de comportament sunt descrise în termeni de schimbări ale forței, un asemenea element pare nefolositor. Toate schimbările de forță au faze negative, dar și pozitive; proprietatea „direcției de schimbare” nu stabilește o clasă folositoare de date. Schimbările variate incluse în clasă pot fi cu ușurință distinse pe baza operațiilor care le produc și denumirea comună nu reprezintă un câștig. Skinner se debarasa în acest fel nu numai de pavlovism, ci de fiziologism în genere. 3.7. Teoria întăririitc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a reușit) să extindă granițele rigide ale behaviorismului. Dezvoltarea de noi modele de răspuns presupune organizarea de elemente comportamentale în anumite modele și secvențe. Procesul de integrare a unui răspuns deosebit este facilitat de reprezentarea clară a modului cum elementele variate trebuie să fie combinate și împărțite în secvențe temporale. Această informație poate fi transmisă prin demonstrație fizică, prin reprezentare pictorială sau prin descriere verbală. Poate fi, de asemenea, dedusă din observații de consecințe diferite ce acompaniază performanțele cuiva, în situații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aceste concepte-cheie. Înțelegerea modului lor de a gândi - pe care încercăm să îl expunem cât mai fidel - necesită unele analize de detaliu și parcurgerea câtorva experimente și observații simple. Domeniul învățării umane cuprinde, după Miller și Dollard, fenomene și procese variate, pornind de la cele mai simple, aproape reflexe (cum ar fi, de exemplu, învățarea unui copil să evite atingerea unui radiator fierbinte), și ajungând până la cele complexe, de cunoaștere psihologică (prin intermediul cărora un om de știință elaborează o teorie). Totuși, indiferent
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
O parte a acestei reacții constă în răspunsuri externe foarte viguroase, precum modelul lovirii și al sfâșierii, care este expus în cadrul unui acces de furie extrem de puternic. O altă parte a acestui pattern constă dintr-o serie de răspunsuri interne variate ce pregătesc corpul, fiziologic, pentru o acțiune viguroasă și, de asemenea, produc o stimulare internă puternică a corpului către o acțiune energică. 5.4. Procese mentale superioaretc "5.4. Procese mentale superioare" Miller și Dollard nu au neglijat importanța acestor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
are mult de-a face cu stabilirea dispoziției sau climatul de experimentare al grupului clasei. Dacă filosofia sa primară este una de încredere în grup și în indivizii care compun grupul, atunci acest punct de vedere va fi comunicat în variate moduri subtile. b) Facilitatorul va ajuta la extragerea și clarificarea scopurilor individului din clasă, ca și a scopurilor mai generale ale grupului. Dacă nu se teme să accepte scopuri contradictorii sau conflictuale, dacă este capabil să permită indivizilor un simț
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
asemenea, câteva reguli de bază grupate în două categorii: divergentă și convergentă. Regulile divergente sunt: amânarea evaluării, căutarea a cât mai multor idei, acceptarea tuturor ideilor, perspectiva „întinsă” asupra gândirii, lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”, căutarea unor combinații variate și ingenioase. Regulile convergente sunt la fel de importante: deliberarea, explicitarea, evitarea unei premature „închideri” la explorarea posibilităților de rezolvare, căutarea problemelor dificile și neevidente, dezvoltarea unui sens al judecăților afirmative (diminuarea tendinței de eliminare a unor idei sau posibilități), adecvarea la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un ansamblu de înțelegeri al interacțiunii; aria de extindere a acestei percepții personale și sociale a situației de comunicare a condus la observarea practică a unor roluri cu caracter general, roluri care își păstrează structura de bază, dar se dezvoltă variat, în interpretarea oferită de fiecare dintre noi. Mai multe tipologii ale rolurilor au fost elaborate în urma cercetărilor. 5.4. Metoda jocului de roltc "5.4. Metoda jocului de rol" Cursanții (numărul acestora prezintă un grad înalt de variabilitate, dar unele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și fiecărui elev în parte, dar mai ales echipei ca entitate distinctă, libertatea necesară de a evolua și de a acumula o experiență unitară, o coerență interioară și un flux comunicațional, intern și extern, profund și dezvoltat pe paliere extrem de variate (înglobând cât mai multe arii de exprimare concretă și cunoscută de către toți membrii grupului). Sub sintagma de exerciții (sau jocuri) de spargere a gheții regăsim, spuneam, extrem de multe și de variate modalități practice. Luând drept criteriu de analiză complexitatea acestor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
intern și extern, profund și dezvoltat pe paliere extrem de variate (înglobând cât mai multe arii de exprimare concretă și cunoscută de către toți membrii grupului). Sub sintagma de exerciții (sau jocuri) de spargere a gheții regăsim, spuneam, extrem de multe și de variate modalități practice. Luând drept criteriu de analiză complexitatea acestor exerciții, în interiorul tehnicilor de spargere a gheții vom regăsi un continuum de la exercițiile simple și unic direcționate până la tehnici care se individualizează dincolo de denumirea acestei metode. În prima categorie putem oferi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și simulată)" O parte dintre aceste metode ar fi putut foarte bine să se regăsească în alte categorii analizate până acum. Ceea ce am vrut să reliefăm este orientarea pe care mulți cercetători din aria învățării (dintr-o apartenență epistemică foarte variată, de altfel) o dau în direcția acumulării în urma unui contact direct cu realitatea (Guthrie, Maslow, Rogers, Thorndike etc.). Desigur că acest element nu este nici primul, nici ultimul în aria celor justificate de teoria și practica învățării, însă este un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]