81,230 matches
-
o capodoperă a arhitectului baroc Fischer von Erlach și o construcție religioasă de importanță internațională. Fischer von Erlach a favorizat percepția întregii construcții și a arhitecturii sale în dauna elementelor decorative cu rol ornamental - precum și realizarea interiorului bisericii într-o culoare albă uniformă, fără pictură. Această biserică a fost model pentru multe biserici în stil baroc târziu din sudul Germaniei. Biserica are trei părți: fațada magnifică dinspre est, clădirea principală și anexele aflate în partea de vest. Turnurile nu au cupole
Kollegienkirche (Salzburg) () [Corola-website/Science/328292_a_329621]
-
prima divizie a fost scorul de 2-0, obținute împotriva fostei campioane Dinamo București. La data de 7 decembrie 2012, Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a anunțat că ACS Poli a primit, gratuit, de la Marian Iancu, insigna FC Politehnica Timișoara, palmaresul, înregistrări, culorile și că acesta le poate utiliza începând cu sezonul 2013-14. Cu toate acestea, din cauza complicațiilor apărute în formalitățile legale și din cauza datoriilor FC Politehnica, echipa a jucat în aceleași culori în sezoanele 2013-2014 și 2014-2015. Dar, la data de 28
ACS Poli Timișoara () [Corola-website/Science/328322_a_329651]
-
gratuit, de la Marian Iancu, insigna FC Politehnica Timișoara, palmaresul, înregistrări, culorile și că acesta le poate utiliza începând cu sezonul 2013-14. Cu toate acestea, din cauza complicațiilor apărute în formalitățile legale și din cauza datoriilor FC Politehnica, echipa a jucat în aceleași culori în sezoanele 2013-2014 și 2014-2015. Dar, la data de 28 mai 2015, ACS Poli a primit dreptul de a folosi numele, palmaresul și culorile Politehnicii Timișoara. Acestea au început să fie folosite începând cu sezonul 2015-2016. Echipa a avut parte
ACS Poli Timișoara () [Corola-website/Science/328322_a_329651]
-
din cauza complicațiilor apărute în formalitățile legale și din cauza datoriilor FC Politehnica, echipa a jucat în aceleași culori în sezoanele 2013-2014 și 2014-2015. Dar, la data de 28 mai 2015, ACS Poli a primit dreptul de a folosi numele, palmaresul și culorile Politehnicii Timișoara. Acestea au început să fie folosite începând cu sezonul 2015-2016. Echipa a avut parte de un sezon 2015-2016 dezamăgitor. Ea a început play-out-ul de pe locul 11 cu un obiectiv de a termina de a scăpa de retrogradare. Antrenorul
ACS Poli Timișoara () [Corola-website/Science/328322_a_329651]
-
al strămoșilor noștri antropoizi. "Trichuris trichiura" (Linnaeus, 1771) este dependent de om. "Trichuris suis" (Schrank, 1788), parazit al porcului și "Trichuris vulpis" (Froelich, 1789), parazit al câinelui, sunt rareori implicați în tricocefalozele umane. Viermii adulți de "Trichuris trichiura", sunt de culoare albă sau roz murdară, masculul măsoară 30-45 mm, femela este mai mai mare și măsoară 35-50 mm. Ei includ o parte anterioară cefalică efilată , de aproximativ 100 μm în diametru, care conține esofagul, și o porțiune caudală mai mare, de
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
află la originea porțiunii îngroșate a corpului, aproape de joncțiunea dintre esofag și intestin; uterul este torsadat și conține numeroase ouă neembrionate, în formă de lămâie, cu un dop operculat proeminent la fiecare pol. Ouăle au o forma destul de caracteristică: de culoare galben-portocaliu, acestea sunt ovoide, măsoară 50-65 × 23-30 μm, posedă o coajă groasă brună și un dop mucos la cei 2 poli, oferindu-le un aspect de "lămâie". Ele nu sunt embrionate (nu sunt infectante) în materiile fecale proaspăt emise . Dopul
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
coli") sau shigele ("Shigella"), tabloul clinic este sever, manifestându-se prin sindromul dizenteric. Diagnosticul infecției cu tricocefali este ușor confirmat prin punerea în evidență a ouălor la examenul coproparazitologic al scaunului. Ouăle au o forma destul de caracteristică: sunt ovoide, de culoare galben-portocaliu, măsoară 50-65 × 23-30 μm, posedă o coajă groasă brună și un dop mucos la cei 2 poli, oferindu-le un aspect de "lămâie". Ele sunt observate la un examen direct sau după diferite tehnici de concentrare utilizate în mod
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
îi oferea și hrana și 20 de lei pe an, prin decizia aceluiași patriarh Meletie. Pentru a aduna bani, Dapontes copia cărți pentru boieri și lua în pensiune alți elevi în cămăruța sa. Din acești ani provine singurul portret în culori al scriitorului, păstrat la mănăstirea Xiropotamou și datat (probabil greșit) „la București, în anul Mântuirii 1730”. La Academia Domnească, l-a avut ca profesor, printre alții, pe eruditul Gheorghe Hrisogon, grec originar din Trapezunt (Trebizonda), pentru care nutrea o imensă
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
fost regizat de Bernard Borderie, iar regizor din partea română a fost Petre „Pitt” Popescu. Cadrele exterioare au fost filmate la Cheile Turzii, Florești, Brașov, Tureni, Mogoșoaia și Buftea, iar cele interioare la Buftea. Filmul a fost realizat pe peliculă în culori de 35 mm, prelucrată prin procedeul Eastmancolor și în formatul Techniscope (2,35:1) apropiat de CinemaScope. Complexitatea filmului a impus prezența mai multor regizori secunzi: Paul Nuyttens, Anastasia Anghel, Tony Aboyantz și Edith Mandel. Șefi de producție au fost
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
un conținut bogat de săruri minerale, care au un efect curativ asupra organismului uman. Încă o curiozitate încă incomplet explicată a peșterii este și faptul ca fiecare sală și galerie subterană este captușită cu argile fine de diverse nuanțe de culori, datorate mineralizării aleatorii : verde, albastru, roșu, negru, alb... Speologii amatori au plămădit pe anumite trasee subterane, stranii figurine din argilă, care folosesc drept indicatoare ingenioase spre diferite săli și labirinturi interesante pentru vizite. Când bate vântul afară, circulația aerului din
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
Termenul de statuie vie (sau statuie vivantă) se referă la un artist mim ce poate sta nemișcat ore în șir ca o statuie sau un manechin, de obicei, cu un machiaj care-i dă culoarea aurului, bronzului sau cuprului. Artiștii care lucrează ca statui vii pot păcăli trecătorii și câteva emisiuni filmate cu camera ascunsă au arătat cum statuile vii îi pot speria pe oameni. Artiștii interpreți pot realiza și spectacole stradale. Tabloul viu, adică
Statuie vie () [Corola-website/Science/328372_a_329701]
-
ca acompaniament. Partea se încheie cu mici indicii ale temei din prima parte înainte să intre direct în partea a treia. Ultima parte este începută de coarde înainte ca pianul să preia tema principală în La major. Schumann oferă multă culoare și varietate în această parte. Melodia este regală iar coardele sunt nobile. Deși este în măsura de 3/4 Schumann o manipulează în așa fel încât măsura este adesea ambiguă. Piesa se încheie cu interpretări ale materialului precedent înainte să
Concertul pentru pian (Schumann) () [Corola-website/Science/328378_a_329707]
-
unei bănci abandonate și seiful unde este sacrificat Deaton,este protejat de cenușă de munte, care nu permite să intre creaturile supernaturale. Deși știa asta, Scott a încercat să treacă de ea pentru a îl salva pe doctor. În timpul acesta, culoarea ochilor lui scott sau schimbat în roșu(alpha) dar s-au transformat în galben(Beta) la loc. În final, tatăl lui Stiles a rupt barieră la fix, si ei lau salvat pe Deaton.Cand și-a revenit, doctorul i-a
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]
-
din Primul Război Mondial a înființat cimitirul în anul 1917, iar inaugurarea lui oficială a avut loc la 24 august 1918, în prezența feldmareșalului August von Mackensen. Intrarea în cimitir se face printr-un un portal de cărămidă refractară, de culoare roșie, de la care pornește o aleea largă, ce are pe fiecare latură câte două rânduri de cruci. La capătul aleii urmează câmpul de morminte, cu cruci perfect aliniate. La inaugurare, mormintele erau grupate pe națiuni și confesiuni: germani, austro-ungari, bulgari
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
170 D OTP avea patru uși și era echipat numai cu plăci oarbe și un top subțire. Potrivit destinației pentru poliție și vamă mașinile OTP au fost vopsite doar în verde. Doar câteva mașini, destinate poliției din Berlin, au avut culoarea albastru. Deși numele 170D OTP a fost folosit oficial, OTP avea un portbagaj accesibil extern, care l-a identificat ca model 170 Da. Totuși,dispunea de unele dotări si detalii tehnice care se regăseau doar în 170 Db. În luna
Mercedes-Benz W136 () [Corola-website/Science/327561_a_328890]
-
modă, ceea ce face ca din când în când, ea să-și schimbe stilul. Până la începutul anilor 2000, verigheta era fină (doi milimetri grosime), după 2000, ea este, în general, mult mai groasă (peste cinci milimetri). De asemenea, a trecut de la culoare unică (aur galben, aur alb, aur roșu, platină sau argint) spre o bijuterie bicoloră (de exemplu "aur alb" și "aur galben"), de la un simplu inel la două inele concentrice compuse din aceste două culori. Unele verighete sunt împodobite cu un
Verighetă () [Corola-website/Science/327566_a_328895]
-
milimetri). De asemenea, a trecut de la culoare unică (aur galben, aur alb, aur roșu, platină sau argint) spre o bijuterie bicoloră (de exemplu "aur alb" și "aur galben"), de la un simplu inel la două inele concentrice compuse din aceste două culori. Unele verighete sunt împodobite cu un diamant, acestea fiind destinate mai ales femeilor. "Inelul" care a fost oferit de Siegfried Brunhildei ("Brünhild") ca zălog de dragoste și fidelitate, în tetralogia Inelul Nibelungilor de Richard Wagner, este ceea ce numim astăzi o
Verighetă () [Corola-website/Science/327566_a_328895]
-
interpretate de Vlad Rădescu, Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani și Dan Ionescu. Filmul prezintă viața compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice ("Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire"), prima operetă românească („Crai nou”) și celebra "Baladă". Pentru activitatea sa patriotică, el a fost arestat și s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
din armata spaniolă a fost demobilizat în 1815 ca urmare a dificultăților de recrutare apărute după izbucnirea Războaielor napoleoniene. Un eveniment notabil al conflictelor din această ultimă perioadă a apărut în timpul bătăliei de la Bailén, când „elvețienii roșii” (numiți astfel după culoarea uniformelor lor) din cadrul armatei franceze au fost obligați să lupte împotriva „elvețienilor albaștri” din armata spaniolă. „Atholl Highlanders” sunt un regiment privat de infanterie format de ducele de Atholl în 1839 strict pentru a fi folosit în cadrul ceremoniilor. Acest regiment
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
echipei târgumureșene un dezamăgitor loc cinci, ratând promovarea, nereușind să țină pasul cu Corona Brașov și ACS Poli Timișoana. În vara anului 2013 conducerea a redenumit clubul "AȘA Târgu Mureș" (Asociația Sportivă Ardealul Târgu Mureș) și a schimbat stema și culorile în cele avute de Asociația Sportivă a Armatei Târgu Mureș. Sezonul viitor nouă AȘA Târgu Mureș a reușit a doua promovare din istorie, clasându-se pe locul doi în play-off-ul Seriei secunde a Ligii a II-a 2013-2014. În sezonul
A.S. Ardealul Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327630_a_328959]
-
un joc învățat de la colegii din clasele mai mari. Acest joc a fost denumit ad-hoc „fotbal pe hârtie”. Era foarte practicat, datorită faptului că putea fi jucat aproape oriunde și oricând. Trebuia doar o foaie de matematică, două pixuri de culori diferite (mergea și cu unul, dacă nu se putea altfel) și, dacă era în timpul orei, multă discreție. În scurt timp jocul a făcut ravagii, dar tot așa de repede a și fost dat uitării. Mai jos este o încercare timidă
Fotbal pe hârtie () [Corola-website/Science/327638_a_328967]
-
persoane care se joacă pe o foaie de hârtie în pătrate, ce imitează jocul de fotbal. 1.2. Pentru efectuarea mișcărilor se folosește pixul obișnuit. Se recomandă ca fiecare jucător să folosească în joc câte un pix de o altă culoare decât adversarul. 1.3. Mișcarea fiecărui jucător constă în trasarea liniilor neîntrerupte din 3 pătrate care constituie direcția „mingii”. 1.4. Scopul fiecărui jucător - de a introduce „mingea” în poarta adversarului, astfel marcând gol. 1.5. Se consideră învingător jucătorul
Fotbal pe hârtie () [Corola-website/Science/327638_a_328967]
-
bara stângă a porții (la jucătorul 1 coordonatele f1, la jucătorul 2 coordonatele f23) și bara dreaptă a porții (la jucătorul 1 coordonatele j1, la jucătorul 2 coordonatele j23). 2.8. 4 pătrate din mijlocul terenului se deosebesc puțin la culoare de restul terenului, având scopul de a evidenția mijlocul terenului și poartă denumirea de „mijlocul terenului” - coordonatele g13-i13-i11-g11. 3.1. Mișcarea reprezintă trasarea liniilor succesive neîntrerupte cu evitarea de suprapuneri, traectoria cărora se extinde pe 3 pătrate, punctul inițal al
Fotbal pe hârtie () [Corola-website/Science/327638_a_328967]
-
a vilei. Diversele încăperi erau acoperite cu mozaicuri. Pavimentul cu mozaic al tricliniumului conține într-unul din medalioanele care îl ornamentau, figura unei femei de o remarcabilă frumusețe, care a fost poreclită în vremea noastră „Mona Lisa de la Sepphoris”. Pe culoare și în alte încăperi se pot vedea mozaicuri cu desene geometrice.. În cadrul lucrărilor de conservare a clădirii, au fost construite ziduri, precum și un acoperiș. În interiorul ei, deasupra tricliniumului, s-a construit un pod care permite traversarea pe deasupra pavimentului de mozaic
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
a fost oficial declarată dispărută de Ministerul Mediului din Japonia. La maturitate vidra japoneză avea o lungime cuprinsă între 65 și 80 de cm lungime iar coada măsura între 45 și 50 cm. Avea o blană groasă și fină de culoare maro închis iar labele scurte erau prevăzute cu membrane interdigitale. Vidra japoneză era un animal nocturn și își părăsea vizuina doar după lăsarea întunericului în căutare de hrană. Revendicând un teritoriu cu un diametru de aproximativ 16 km, își marca
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]