8,238 matches
-
relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid cu colane ieșite în afara - reușea să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Acele opera se tranformau, ca prin miracol, într-un fel de pangiric al orașului, după modelul Panathenaikonului închinat de Aristide Atenei sau, mai aproape de noi - tot în sfera literarului - dupa al aceluia dedicat de Leonardo Bruni, la începutul secolului al xv-lea , Florenței. Dar lucrul cel mai uimitor era recontextualizarea realizată de Bogdan Vladuta, în acest omagiu al
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16 martie 1847 biserica seminarială s-a surpat. Din generozitatea episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au finalizat în anul 1858, lăcașul fiind închinat Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe. În 1907 s-a introdus în biserică curentul electric, ocazie cu care biserica a fost renovată și zugrăvită. În 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Statul comunist a trecut bunurile Bisericii Unite
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
neamul Popii lui lon, care a fost ispravnic, sau din cei ce urmând ori cu ce și ar spune toți aceia să fie afurisiți de 318 Sfinți Părinți și să fie la un loc cu luda vânzătorul ceea ce o vor închină și nu vor ține legătura, zugrav fiind Popa Ștefan și s-au săvârșit la anul de la Adam 7240 iar de la Hristos 1732". Din zapisul de la 6 aprilie 1727, prin care Radu Bujoreanu, împreună cu soția sa Anita și fiul său Radu
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
a masivului Piatra Craiului. Mai exact, intrarea se află în apropierea Hornului Mic (sudic) la altitudinea de 2020nbsp;m, în bazinul de recepție al văii Grindu (Hornurile Grindului). Între anii 1930-1985, patru alpiniști și speologi, din generații diferite, și-au închinat viața și activitatea descoperirii accesului în subteranul Pietrei Craiului spre legendarul lac. Aceștia au fost: Alfred Prox în anii '30, Walter Gutt în anii '50, Ioan Dobrescu și Gheorghe (Gogu) Popescu în anii '80 și '90. Aceștia au polarizat în jurul
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
stilul numit "valah" (în idiș - volech), preluate sau influențate masiv de muzică populară românească, mai ales din Moldova, sau având elemente comune cu ea, incluzând și melodii în genul doinei, în ritm de sârbă sau hora, unele din ele fiind închinate meleagurilor românești.
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
și zale fabricate la Veneția. În vremea lui Mircea, cavalerii români sunt pomeniți cu ocazia unui turnir în Ungaria, la Buda (1412). De asemenea, picturile murale bisericești, refăcute mai târziu după modele din vremea lui Mircea, prezintă cavaleri în zale închinându-se. În ceea ce privește armamentul din vremea lui Mircea cel Bătrân, preponderente erau arcurile cu săgeți și, în mai mică măsură, săbiile. Cronica bulgară menționează cum în bătălia de la Rovine cerul s-a întunecat de mulțimea săgeților, iar mai târziu, în lupta
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
nostru cultural.“" Revista "Țara noastră" a apărut săptămânal la Sibiu până la 5 decembrie 1909. A reapărut apoi la Cluj (1922 - 1931), având ca director pe Octavian Goga, și apoi la București (1932 - 1938). Numărul din 29 mai 1938 a fost închinat in memoria întemeietorului său, decedat la 7 mai. Până la declanșarea primului război, Goga s-a impus ca ziarist strălucit prin articolele publicate în revista "Țara noastră", ziarul "Epoca", "Adevărul", revista "Flacăra" și revista "România", proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
Pentru a desemna un moment anume din evoluția Relațiilor Porții cu Țara Românească, Moldova sau Transilvania, respectiv „momentul inițial”. Din punct de vedere terminologic, cuvantul există din perioada bizantina, proskynesis. În limba română, „închinarea” apare cu termenul de „ a se închină”, „ a face plecăciune”. În istoriografia românească, închinarea are două înțelesuri: fie acceptarea plății unui tribut către Poartă, fie că „supunere” sau „capitulațiune” în fața sultanului. În izvoarele vremii, „închinarea” Țărilor Române față de Poartă era asociată cu cel puțin una din următoarele
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Așa că emanciparea și progresul social nu pot fi niciodată înțelese ca o întoarcere la normalitate, așa cum pretind gânditori neoconservatori ca Liiceanu, atunci când normalitate înseamnă să înghiți batjocura că ai fi un sine incomplet, născut pe meleaguri derizorii. Liberalii s-au închinat, cum se închină și astăzi, în speranța că odată și odată copiii care suntem noi cu toții se vor emancipa în ochii Occidentului; conservatorii s-au erijat în arbitrii ai autenticității, sfârșind ca păstori ai națiunii cu consecințe patriarhale grele pentru
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
progresul social nu pot fi niciodată înțelese ca o întoarcere la normalitate, așa cum pretind gânditori neoconservatori ca Liiceanu, atunci când normalitate înseamnă să înghiți batjocura că ai fi un sine incomplet, născut pe meleaguri derizorii. Liberalii s-au închinat, cum se închină și astăzi, în speranța că odată și odată copiii care suntem noi cu toții se vor emancipa în ochii Occidentului; conservatorii s-au erijat în arbitrii ai autenticității, sfârșind ca păstori ai națiunii cu consecințe patriarhale grele pentru noi toate și
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
ale Modernismului european, "Patul lui Procust". În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române. Moare la 14 mai 1957, la București. Astfel, masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu "Un om între oameni" rămâne neterminat. Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul, drept „o întreprindere jalnică” pe motiv că autorul îmbrățișase principiile realismului socialist și devenise unul dintre susținătorii noului regim comunist. O opinie diametral opusă
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
nuvela "Călătorie în Africa". În 1875 se editează "Opere complete", cuprinzând "Poezii" (I-III) și "Teatru" (IV). În 1876 se publică volumul "Proza". În 1877, odată cu poezia "Balcanul și Carpatul" începe seria "Ostașilor noștri". În 1878 apare volumul "Ostașii noștri", închinat eroismului românilor în războiul din 1877. În 1881 apare ultimul volum din "Opere complete", care cuprinde ciclurile "Legende nouă" și "Ostașii noștri". Tot în anul 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
sesiza puterea și eleganța stilului ce l-au caracterizat pe Radu Tudoran încă de la publicarea romanului " Un port la răsărit". "Sfârșit de mileniu" este o frescă complexă a societății românești a secolului XX, fiind ciclul căruia talentatul prozator i-a închinat toată puterea sa creatoare a ultimilor săi 20 de ani de viață. A avut întotdeauna, printre femei, faima unui bărbat distins si cuceritor, inclusiv după vârsta de 60 de ani. În ultimul an al vieții a lucrat la al șaptelea
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
imită în rele contrafaceri. În căutarea automatismelor, redactorul apelează la un dement autentic de la Mărcuța-Nouă, Petre Popescu, poetul, inventatorul unui cimpoi sterilizator și autorul unor epigrame de o grotească absurditate: Era înaltă cât o prăjină/ Încât toți vedeam când se închina/ Iar noaptea dormea într-o căruță/Căci era din schit cea mai drăguță.” Avangardiștii români vor oferi și ei mărturii semnificative ale acestei fascinații a perpetuei transformări, ale refuzului radical al stagnării, ale dezinteresului față de ceea ce G. de Torre numea
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
CÎRTILĂ, Rose STEIN, Roxana ILIE, Emilia ȘTEFAN, Oana DUȚĂ, Feliciano SUÁREZ, "Poeme în proză - ediție poliglotă (franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă)", Editura AIUS, Craiova, 2014. REFERINȚE CRITICE DESPRE ȘTEFAN PETICĂ Numărul 1-3 (ianuarie - martie) 1912 al publicației „Freamătul”dinBârlad este închinat memoriei lui Ștefan Petică. Printre autorii articolelor se numără: George Tutoveanu, Șt. O. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mândru, I. Minulescu, D. Karnabat, N. Pora, G. Andoni, Ilarie Chendi, I. Dongorozi, Pamfil Șeicaru, Dr. P. Zosin, P. Crăescu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11. Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,<br> În care te-adânciră barbarii de tirani!<br> Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,<br> La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.<br> <br> Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume<br> Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,<br> Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume<br> Triumfător în
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
anul 1986, revenit în RSS Moldovenească, regizorul Emil Loteanu a regizat filmul artistic de televiziune Luceafărul, despre viața și creația poetului Mihai Eminescu. Pe meleagurile copilăriei lui Mihai Eminescu, în satul Ipotești, județul Botoșani, se află singura biserică din Europa închinată unui scriitor. A fost ridicată de Nicolae Iorga în memoria lui Eminescu și are o pictură ieșită din comun. În urma lui Mihai Eminescu au rămas patru portrete fotografice. Primul, realizat la Viena în 1869, cel mai cunoscut și pe baza
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii - câte
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Iosif Nădejde protestează în rubrica sa dramatică din "Adevărul", iar Macedonski reacționeză printr-o scrisoare deschisă, adresată unor membri ai guvernului, la 15 decembrie 1912, în "Viitorul". După izbucnirea Primului Război Mondial, reacția lui Macedonski, "„Campionul literaturii franceze”" și cel ce a închinat un volum de versuri "„Franței, singura patrie a intelectualilor”", este surprinzător de partea Puterilor Centrale. În 1915, de la 27 septembrie până la 29 noiembrie, apar zece numere ale ziarului "Cuvântul meu" cu ieșiri împotriva Franței „burgheze” și „advocățești”, iar articolele sale
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
a domniei. Pretentile de suzeranitate erau văzute ca drepturi naturale de către rege, moștenite din generație în generație. Suzeranitatea otomană s-a legitimat prin autoritatea puterii. Țările Române au fost învinse, nu cucerite, iar domnitorii români au fost nevoiți să se închine sultanului pentru a nu pierde domnia și țara. Soluția de compromis a fost benefică românilor, care au scăpat de cucerire și de transformarea în pașalâc. Cauzele acestui compromis al otomanilor se află în vecinătatea Țărilor Române cu cele două mari
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
pretendent la tron, cavaler al ordinului Dragonului, a fost sprijinit să preia tronul în 1436 după o tentiativa eșuată , sprijinit de orașele săsești din Transilvania la porunca regelui. Însă presat de otomani, fiindcă risca să-și piardă tronul, s-a închinat sultanului. Sigismund murise în decembrie 1437 și a izbucnit o răscoala țărănească în Transilvania. Profitând de criza din Ungaria, în 1438, sultanul a condus o expediție împotriva Ungariei, iar sub comanda să erau principii vasali Vlad Dracul și despotul sârb
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
țărănească în Transilvania. Profitând de criza din Ungaria, în 1438, sultanul a condus o expediție împotriva Ungariei, iar sub comanda să erau principii vasali Vlad Dracul și despotul sârb Gheorghe Brancovici al Serbiei. După campania din Transilvania, Vlad s-a închinat la Adrianopol otomanilor, unde și-a lăsat ostatici cei doi fii ai săi, viitorii domnitori, Vlad Țepeș și Radu cel Frumos. În 1440, Cruciadă antiotomană a fost relansată. În 1442, Vlad Dracul a fost întemnițat de turci, iar în locul său
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
statului era reprezentată de luptele pentru putere dintre boieri, a încercat să le elimine, din rădăcină, condamnând boierii la moarte. Vlad a depus omagiul prin delegați față de regele maghiar, Ladislau Postumul și a confirmat privilegiile brașovenilor. În toamnă, s-a închinat sultanului în condițiile în care trebuia să-și consolideze domnia. Când au văzut că s-a supus turcilor, ungurii au fost determinați să caute un contracandidat la domnie. Vlad l-a înscăunat pe Ștefan cel Mare la tronul Moldovei în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
-lea îi recunoștea meritele și faptele sale săvârșite cu înțelepciune și vitejie contra turcilor infideli. Văzând o lipsă de reacție, fie chiar de ostilitate din partea regelui polonez, Cazimir IV, Ștefan a apelat la Ungaria lui Matei Corvin. Ștefan s-a închinat, prin delegați, regelui maghiar Matia Corvin. Omagiul față de regele maghiar a fost materializat prin ajutorul dat de unguri în două mari confruntări cu turcii. La 12 iulie 1474, la Iași semnaseră un tratat de alianța antiotomană, parafat și la Buda
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
împărat româno-german. A urmat un război civil în care s-au implicat și forțe externe. Ioan Zapolya a fost sprijinit de otomani. Domnitorii care au acordat sprijin celuilalt pretendent au fost maziliți. Radu de la Afumați, deși a acceptat să se închine sultanului la sfatul boierilor, l-a sprijinit pe Ferdinand de Habsburg. Astfel, boierii au complotat și l-au ucis în 1529. Petru Rareș, domnitorul moldovean, s-a implicat și el, inițial de partea lui Ferdinand, apoi de partea lui Zapolya
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]