8,101 matches
-
fidelă, învățător supus, sfetnic înțelept, hrană a sufletului și a minții, lume a visurilor și a minunilor. Pătrunzând în minunata împărăție a cărților, simți cum treptat-treptat părăsești lumea realului și te afunzi tot mai mult în lumea imaginarului. Simți pănă-n adâncul sufletului cum cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi și ai plăcerea călătoriilor imaginare. Am avut un vis sălbatic. Eram în Împărăția Cărților. Mergeam pe o cărare.Deodată intru într-o încăpere
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a dus în casa dumitale, unde m-ai îngrijit cu mâinile dibace care au crescut-o și pe mama, și pe ceilalți frați ai ei; m-ai alintat când eram bolnav și ai dat tot ceea ce aveai mai bun în adâncul inimii tale pentru ca eu să cresc băiat mare și să-ți fiu recunoscător. Parcă te văd cum stai la umbra nucului din fundul grădinii, cu chipul tău duios și cu vocea ta blândă, cu părul tău încărunțit, cu ochii căprui
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și culoarea se regăsesc și își au loc în măreția sufletului unui copil. Multe persoane știu să-și ascundă interiorul, crezurile, visurile, dar un copil nu poate ascunde ceea ce are în interiorul sufletului, un copil nu-și părăsește visurile și-n adâncul sufletului, înnobilat uneori de muzică, speră că visurile vor deveni realitate. Culorile ajută în definirea stării unui copil,însă rolul culorii de fapt în viața unui copil îi definește exteriorul și mai puțin interiorul, fiind o exprimare indirectă a interiorului
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la terorism În speranța deșartă că vor distruge sistemul. O revoltă socială asemănătoare a avut loc În aceeași perioadă În Europa și În alte părți ale lumii. Totuși, aproape toți tinerii activiști americani pe care i-am cunoscut credeau, În adâncul sufletului lor, că, dacă aveau să aibă loc schimbări fundamentale, ele vor Începe În America și se vor extinde În restul lumii. Aceasta, deoarece, chiar și În zilele celei mai negre disperări, ne-am păstrat credința În spiritul american - acea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai o primă aproximație, cu toate defectele care acompaniază un astfel de efort. În timp ce În adâncul meu am rămas atașat visului american, În special În credința lui fermă În preeminența responsabilității individuale și personale, speranța mea pentru viitor mă atrage spre visul european, care pune accent pe responsabilitate colectivă și conștiință planetară. Am Încercat, În paginile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și dincolo de granițele Europei? Europenii sunt ceva mai circumspecți referitor la cea de-a doua acuzație, că se folosesc de forța militară americană fără să contribuie la cheltuieli și fără să-și asume responsabilități. Liderii și publicul european știu, În adâncul conștiinței lor, că este ceva adevăr În aceste acuzații. Sunt de asemenea Îngrijorați că o lume unipolară, dominată și controlată de Statele Unite ale Americii, s-ar putea dovedi În final un loc mai puțin sigur pentru toți - nu pentru că America
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sistem viu integrat care suportă viața și este compus din stratul periferic al Terrei Împreună cu atmosfera Înconjurătoare, În sus și În jos, până la limta la care viața există În mod natural 40. Biosfera este foarte subțire, extinzându-se numai din adâncul oceanelor unde există cele mai primitive forme de viață, până În partea superioară a atmosferei. Întrega grosime a biosferei nu depășește 64 Km de la fundul oceanului și până la limita atmosferei. În acestă bandă Îngustă, ființele vii și procesele geochimice ale Pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai uni pe românul de astăzi cu vechiul barbar scit; și, cu toate acestea, să nu uităm că în sângele poporului român s-a amestecat poate și câte o picătură de acel al nomazilor sciți și că poate că în adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată pe strămoșii săi". Relativa stabilitate a structurii bio-psihologice primare umane ne permite unele supoziții cu privire la implicațiile psihiatrice chiar pentru un trecut îndepărtat. Ni se pare interesantă, în acest sens, următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără țara de dușmanii... care ne invidiază realizările... (se aprinde, devine din ce în ce mai patetic, dar și sincer, convingător...!) Și noi îl iubim din adîncul inimii! Și ziua și noaptea! Și în stare de veghe, și în stare de somn! (încă un plus de voce și de... credință) Și să-i ferească Dumnezeu pe aceia care încearcă să saboteze..., să cîrtească..., să nu-l iubească
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mântuitorul la îndeplinirea oricărei fapte. Prin aceasta El arată însemnătatea părții lăuntrice a faptei, adică a intenției, a gândului care-i stă la temelie, lucru de care nu se ținea destul seamă în Vechiul Testament. Mântuitorul face din această schimbare a adâncului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala creștină întrece și desăvârșește morala Vechiului Testament. În Vechiul Testament se oprea, de pildă, omorul; dar în Noul Testament se caută a se înlătura și izvorul lui, adică mânia din inima omului, căci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie deja o paradigmă coerentă de gândire. Aceasta nu este însă evidentă la suprafața spectaculoasă a teoriilor sociologice, care fură privirea datorită coloritului unic al fiecăreia dintre ele, ci trebuie căutată în adâncurile gândirii sociologice, existând mai degrabă ca tendință decât ca fapt împlinit. Dincolo de caracterul particular al diferitelor abordări, pot fi detectate o serie de modele explicative mai profunde care nu sunt mutual exclusive, ci mai degrabă complementare, tinzând să fie asimilate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de adaptare la presiuni și temperaturi mari, aciditate, concentrație mare de săruri sau de radiație. Unele extremofile se dezvoltă în adâncimile apei oceanice, acolo unde presiunea hidrostatică este extrem de mare. Alte extremofile se dezvoltă în interiorul fisurilor de rocă localizate în adâncurile Pământului (s-au adus dovezi de microorganisme care se dezvoltă la adâncimi mai mari de 2 mile și care sunt adaptate la condiții de viață lipsite de oxigen sau lumină). Aceste forme de viață pot utiliza compuși din preajma lor pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
există nimic fără trup, în afară de Dumnezeu singur și că de aceea numai El poate pătrunde în toate cele spirituale și intelectuale, pentru că El singur este tot și în toate pretutindeni, astfel încât vede și cunoaște toate cugetele oamenilor, sentimentele lăuntrice și adâncurile minții.” (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Prima convorbire cu părintele Serenus, cap. XII, 1-3, cap. XIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 421) „Nimeni dintre credincioși nu se îndoiește că, înainte de facerea acestei lumi văzute, Dumnezeu a creat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
locașuri la Tatăl (In. 14, 2), deoarece răsplata se pregătește tuturor după măsura alipirii la bine și a depărtării de rău a fiecăruia. Unul este la începutul mișcării mai bune, ca unul ce a ieșit de curând ca dintr-un adânc de viață în răutate, la împărtășirea de adevăr. Altul a primit, prin sârguință, un spor al binelui. Altul a crescut mai mult prin dorirea celor bune. Iar unul e la mijlocul urcușului spre cele înalte. Altul a trecut prin mijloc. Sunt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dar același Duh și după aceasta iarăși zicând: Toate acestea le lucrează unul și același Duh, împărțind deosebi fiecăruia precum voiește”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXIX, p. 307) „Întuneric era deasupra adâncului. Și a zis Dumnezeu: să se facă lumină, și s-a făcut lumină (Fac. 1, 2-3). Dar atunci a zis: Să se facă, și s-a făcut; acum însă nu a zis, ci Însuși El S-a făcut nouă lumină
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Biserici creștine o interpretează astăzi în registru spiritual, din interiorul doctrinei lor. Libertatea religioasă și de conștiință ține acum, pentru ele, de demnitatea trans-umană a omului, de chipul divin care, indiferent de situarea sau nesituarea religioasă a persoanei, locuiește în adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul omului. Omul crește nu numai potrivit chipului divin după care a fost făcut, ci e lucrat din adîncul lui cel mai adînc de acest model, e crescut de modelul care îl locuiește. Tematizînd această a doua linie semantică a libertății cea a dezvoltării nestingherite, complete , Sfîntul Pavel (Galateni, 4, 4-7) vorbește despre trecerea de la condiția de copil/rob
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
culturi. Vom lua atunci experiența societăților tradiționale ca sprijin, hartă orientativă, reper de drum, materie de cercetat, dar nu ca rețetă care garantează succesul. Dacă e să ne raportăm la transcendență, trebuie să o înfruntăm pînă la urmă direct, cu adîncul de dincolo de istorie și cultură al ființei noastre. Experiența și doctrinele tradiționale nu constituie mai puțin dovada că omul e capabil de absolut. Ele ne încurajează, ne oferă peisajele deja vizitate ale transcendenței, ne pun la dispoziție un dosar prețios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la istmul dintre cele două mări, potrivit unei expresii islamice 2, el se vede înconjurat de necuprinsul oceanului, care nu e decît suprafața adîncului transcendent. Conjuncția opuselor despre are vorbea Cusanus nu se referea nici la combinația contrariilor, produsă de natură, nici la sinteza lor, obținută de rațiune. Eficace în această conjuncție este tocmai distanța, ruptura calitativă dintre termeni (finit și infinit, relativ și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care defunctul se unea cu strămoșii familiei sale (Gen 25,8; 2Sam 7,12). Există multe expresii biblice care denumesc locuința morților: še’ôl, etimologie nesigură, tradus prin „lumea de dincolo”, ’ereș, „țară”, „pământ al întunericului”, „pământ al uitării”, „adâncul pământului”, ‘ôlăm, „veșnicie”, qeber, „mormânt, groapă”, bôr, „deschizătură, cavitate (ce duce către lumea de dincolo)” și altele. La fel ca în gândirea Orientului Apropiat antic, își imaginau lumea locuinței morților ca loc subteran, un fel de oraș întunecat, trist, tăcut
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ca locuința definitivă a morților, de unde nimeni nu se mai putea înapoi. Un alt termen, frecvent și probabil utilizat înaintea precedentului, este ’ereș, „pământ”, înțeles într-o accepțiune diferită de cea uzuală, referindu-se la partea inferioară a lumii terestre, adâncul său, indicând expres regiunea în sens cosmic în care locuiesc morții (1Sam 28,13; Ez 26,20). Utilizarea termenului generic „pământ” pentru a desemna lumea morților se găsește și în alte culturi învecinate, precum în textele religioase de la Ugarit unde
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]