13,375 matches
-
li se spune În engleză, „fără adăpost” sau „vagabonzi”, le-am spune În românește) pe care Îi contemplase adesea În ultima vreme. „Relația forțată care se dezvoltase recent, s-ar putea spune fără știrea și consimțirea sa, cu cei fără adăpost avea cea neliniștitor. El suferea, În fond, ca de o boală.” Un insidios sentiment de nesiguranță Îl copleșește, din nou. Sunt stări de incertă identitate. „Întrebarea hamletiană Însemna pentru Keseru nu a fi sau a nu fi, ci: sunt eu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
complexitatea situațiilor, gesturile lui erau continuu calculate și drămuite în funcție de mobilurile Legiunii. Pentru a-i înțelege tensiunea lăuntrică, din grija pe care o purta lumii legionare, era lesne să deduci că, rareori și poate niciodată, nu s-a simțit la adăpost de primejdii și nu și-a îngăduit satisfacția de a fi el însuși. Istoria Mișcării Legionare dintre 1940-1990, așadar încă un număr de ani după ce a fost asasinat, se resimte de conduita și de urmările îndrumărilor date de Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o să afle sârbii cine suntem, n-o să-i meargă ușor. Ne-am resemnat să așteptăm noaptea pe pământul umed. Mai târziu am dscoperit pe câmp niște grămezi de coceni. Le-am strâns laolaltă și ne-am întocmit din ele un adăpost. Acolo, înghesuiți unul într-altul și uzi până la piele, am stat până noaptea târziu, când ne-a găsit Pera. Venise însoțit de un alt om, un fin al lui Tomici. Ne-a spus că Borobaru și Vârlan, după ancheta de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Vasile Cristescu, dar cei uciși odată cu Căpitanul, dar cei împușcați de Argeșanu, dar....dar. Toți trebuiau uitați și să se acorde încredere unui Bengliu, care îl insultase pe Căpitan la închisoarea Doftana și-l umilise ca pe un borfaș, la adăpostul uniformei de general. Acestea erau gândurile care îi frământau pe cei doi, când coborau scările de la Jandarmerie, spre libertate. La hotel „împăratul Traian” (București) Comandantul l-a dus pe Nicolae Petrașcu la un hotel pe calea Griviței, numit „împăratul Traian
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nimeni nu se mai sinchisea de înstrăinarea pământului românesc, împreună cu milioanele de români căzuți în robie străină. Părea că de soarta acestei provincii nu se mai interesau decât acei care au trebuit să apuce drumul pribegiei fără de nădejde și fără de adăpost. Pentru multă lume, pierderea Basarabiei însemna dispariția din circulație a unui nume plictisitor, de care nu-și aminteau decât la ideea de mutări disciplinare în cazuri de slăbiciuni profesionale sau de încălcări de regulament. Oamenii au uitat de discursul bătăios
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în asemenea momente. Era 3 septembrie, ziua când trebuia să reînceapă lupta. Înainte de plecare am trecut pe la generalul Petrovicescu. Îl știam om de onoare și prieten al nostru. Mi-am făcut o datorie să-l anunț, ca să se pună la adăpost pentru orice eventualitate. Omul a făcut ochii mari, ascultândumă și mi-a mulțumit de încrederea acordată. Conducându-mă la poartă, emoționat, mi-a strâns mâna, urându-mi noroc. Imediat am plecat cu mașina unor prieteni care mergeau la București. Mă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atmosfera se mai liniștise. Dar în noaptea 22/23 ianuarie apare pe la ora unu noaptea sau mai târziu, în locuința doamnei Polihroniade, Stoicănescu însoțit de Gunne ajutorul lui Bolschwing șeful SD (Sicherheitdienst) din România; venise să-i ofere posibilitatea unui adăpost sigur la sediul SD din parcul Jianu. Aici mai erau încă mulți legionari de frunte: Gârneată, Papanace, Stoicănescu, Iasinchi, Corneliu Georgescu, Sturza și alții. Pe la ora 4 dimineața apare Neubacher împreună cu Bolschwing și Gunne și citește mesajul lui Hitler în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căutau pe Petrașcu. Trebuiau să stea împreună undeva ca să discute și să stabilească liniile de acțiune viitoare ale Mișcării Legionare. Dar se anunță o razie din casă în casă și au fost obligați să plece pentru moment. Singurul rămas fără adăpost era Petrașcu. Situația este salvată de un doctor prieten, care era în noaptea aceea de gardă la clinica de femei și care îi dă lui Nea Pătru un halat de doctor și a stat netulburat în policlinică până a doua
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din Germania, în frunte cu Petrașcu și cei din țară și au discutat în liniște trei zile și trei nopți, stabilind atribuțiile fiecăruia: Petrașcu - Comandant general; Chioreanu - ajutorul său; Călin Aurel - omul de teren. Radu Mironovici se va retrage la adăpostul lui din Banat fiind prea cunoscut și prin Toma Simion va preda toate legăturile și unitățile primilor trei. Stoicănescu trebuia să mențină legăturile cu generalii și oamenii politici din toate partidele importante, cu excepția comuniștilor. Curierii principali erau Ion Cristea și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Banat au venit Verca Filon și alții pe care nu-i știu; în Oltenia era venit Florin Popescu și ulterior Nae Mazilescu; acesta din urmă a venit singur și pe jos. Aceste echipe se așezau după descindere acolo unde găseau adăpost, pe urmă încercau să găsească legături cu cei veniți înainte, sau cu cei pe cari îi cunoșteau în țară. Legături cu străinătatea s-au stabilit când a venit Eugen Theodorescu în țară, în vara anului 1947, apoi Gheorghe Stoia și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
boxă, s-ar fi înregistrat o întâlnire între Max Ausschnitt și Nicolae Petrașcu, ceea ce ar fi fost cel puțin ilar, adică materia și spiritul în aceeași echipă; n-a fost să fie așa, pentru că Ausschnitt era în Anglia, fiind la adăpost de orice manevră comunistă. Cu procesul și recursul se încheie încă un capitol din viața lui Nicolae Petrașcu și începe un altul: petrecerea timpului său în închisori, aprox. 16 ani, în care timp nu sunt multe referiri la existența sa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
terenurilor mlăștinoase sau inundabile; d.) Lucrări în legătură cu apărarea țării; e.) Munci agricole; f.) Plantațiuni și întocmiri în parcuri naționale; g.) Săpături arheologice; h.) Reconstrucția regiunilor bântuite de cutremur, incendii sau inundații; i.) Marcarea sau crearea de poteci și construirea de adăposturi; j.) Delimitarea proprietăților prin semne de hotare vizibile și bine întreținute; k.) Servicii de asistență sau Crucea Roșie. Art. 11 - Lucrările de folos local vor putea avea ca obiect: a.) Curățirea islazurilor, a drumurilor de exploatare și a hotarelor; b
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Toți evreii din cadrul muncii obligatorii (disponibili sau repartizați la instituții civile sau militare, la firme, întreprinderi etc.) sunt obligați a executa 2 perioade a câte 7 zile pentru diferite lucrări edilitare (curățitul străzilor, desfundarea șanțurilor de scurgere, săparea sau amenajarea adăposturilor și alte diferite lucrări de apărare pasivă), lucrând câte 9 ore pe zi. - Elevii de 16 și 17 ani nu vor fi utilizați la aceste lucrări edilitare. II. - În localitățile unde a căzut zăpada, se vor aplica dispozițiunile prevăzute în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o știau - sau măcar aveau o idee cât de cât -, dar nu aveau obiectul dorit. Buuuun! Existau două alternative: să iau legătura cu Sistemul și să le explic situația ca să mi se asigure protecție și craniul să fie pus la adăpost; a doua, s-o sun pe fata cea dolofană ca să-mi spună ce semnificație avea craniul. Prima alternativă nu-mi surâdea deloc. Ar fi însemnat probabil o grămadă de investigații și mie nu-mi prea plac cei din Sistem. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Maldăre de gunoaie. Am mai luat o lecție de la viață: îți trebuie o grămadă de timp să o clădești și totul se poate distruge în câteva clipe. E adevărat că mă cam săturasem de coșmelia mea, dar fusese totuși un adăpost. Se evaporase ca ceața dimineții într-un interval de timp în care ți-ar fi fost suficient să dai pe gât două cutii de bere. Slujba, whiskyul, liniștea și tihna mea, singurătatea, colecțiile cu Somerset Maugham și John Ford - toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
se poate parcurge în cinci ore. Dar aparatul de ținere la distanță a Întunegrilor nu funcționează decât jumătate de oră. Așa că bunicul e încă în labirint. — O fi fost prins de Întunegri? — Nu cred. Bunicul și-a construit și un adăpost subteran în caz de urgență. Un adăpost de care Întunegrii nici măcar nu se pot apropia. Presupun că se ascunde acolo și ne așteaptă. — Chiar că e deosebit de prevăzător. Știi unde e adăpostul? — Cred că mă descurc. Mi-a explicat cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aparatul de ținere la distanță a Întunegrilor nu funcționează decât jumătate de oră. Așa că bunicul e încă în labirint. — O fi fost prins de Întunegri? — Nu cred. Bunicul și-a construit și un adăpost subteran în caz de urgență. Un adăpost de care Întunegrii nici măcar nu se pot apropia. Presupun că se ascunde acolo și ne așteaptă. — Chiar că e deosebit de prevăzător. Știi unde e adăpostul? — Cred că mă descurc. Mi-a explicat cum să ajung la el și există în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nu cred. Bunicul și-a construit și un adăpost subteran în caz de urgență. Un adăpost de care Întunegrii nici măcar nu se pot apropia. Presupun că se ascunde acolo și ne așteaptă. — Chiar că e deosebit de prevăzător. Știi unde e adăpostul? — Cred că mă descurc. Mi-a explicat cum să ajung la el și există în carnețelul acesta o hartă simplă, pe care sunt marcate toate punctele periculoase. — Ce fel de pericole? Părerea mea este că ar fi mai bine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ajungem în locul acela de care nu se apropie Întunegrii nici în ruptul capului? — Ajungem în douăzeci și cinci sau treizeci de minute până la intrare. De acolo până la bunicul meu, încă o oră sau o oră și jumătate. Dacă trecem de intrarea în adăpost, suntem în siguranță. Până acolo e problema cea mare. Trebuie să ne grăbim ca să nu se termine bateria. Și dacă se termină până ajungem? Nu ne rămâne decât să ne urăm reciproc mult noroc, zise fata. Și să învârtim lanternele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și incinerarea dura în funcție de numărul animalelor moarte. După o noapte de viscol sau ger, mai persista în aer câteva ore bune. De ce nu se luau măsuri pentru a împiedica moartea animalelor? mi-am zis. — De ce nu li se construiește un adăpost? l-am întrebat pe Colonel în timpul partidei de șah. N-ar trebui protejate de zăpadă, vânt și frig? Nu să li se construiască cine știe ce adăpost, dar măcar un țarc cu acoperiș. S-ar salva multe vieți în felul acesta. — Vorbești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
măsuri pentru a împiedica moartea animalelor? mi-am zis. — De ce nu li se construiește un adăpost? l-am întrebat pe Colonel în timpul partidei de șah. N-ar trebui protejate de zăpadă, vânt și frig? Nu să li se construiască cine știe ce adăpost, dar măcar un țarc cu acoperiș. S-ar salva multe vieți în felul acesta. — Vorbești prostii, zise bătrânul fără să-și dezlipească privirile de pe tabla de șah. Chiar dacă li s-ar face un țarc, cum zici tu, animalele n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe lespede scăzuse considerabil. După ce-am sărit peste cele cinci sau șase gropi, am ajuns iar pe un platou întins. Nu mai erau găuri, nu se mai vedeau lipitori. Cred că o luaseră în direcție opusă în căutare de adăpost. Am scăpat de ce-a fost mai scârbos. Chiar dacă muream acum, măcar nu ne găseam sfârșitul într-o groapă plină de lipitori. Am întins mâna la gât fără să vreau. Îmi doream să scap de lipitori, dar fata m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
doarme Umbra, zise Paznicul. Nu-i chiar atât de rău pe cât pare. Are apă curentă și toaletă. Mai există o cameră la subsol. Acolo chiar că nu intră pic de curent. Recunosc că nu-i hotel, dar e oricum un adăpost. Vrei să intri? — Nu, o să stăm de vorbă aici. Începuse să mă doară capul din pricina mirosului din gheretă. Chiar dacă era puțin cam răcoare, preferam să respir aer curat. — Bine, ți-o aduc aici, zise Paznicul și intră singur în cabană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
radicală a orânduielii politice, dar cu o combatere punctuală viguroasă a unor racile sau nedreptăți semnalate ca fiind contrare marilor principii afirmate de discursul oficial, „mustrarea potentaților” de diferite niveluri, cu recurs direct - și protector - la autoritatea șefului regimului. La adăpostul acestei linii de conduită, F. și-a câștigat o marjă de manevră mai largă decât alte publicații, reușind să facă figură singulară în peisajul jurnalismului din epocă. Alături de multe lucruri inacceptabile ori condamnabile, alături de cusururi, unele decurgând fie din contextul
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Panait Istrati, G. Topîrceanu, încercând să susțină puncte de vedere originale. SCRIERI: Fascinația exegezei, București, 1998; Aventuri în Țara Imanenței. Exerciții de hermeneutică literară, București, 2003. Ediții: Cezar Petrescu, Opere, I, București, 1985, Somnul. Simfonia fantastică, pref. edit., București, 1988, Adăpostul Sobolia, pref. edit., postfață Perpessicius, București, 1989, Omul din vis, București, 1989; Mircea Eliade, Opere, I-II, București, 1994-1997 (în colaborare cu Mircea Handoca); Amita Bhose, Eminescu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 2001 (în colaborare cu Carmen Mușat-Coman). Repere bibliografice: Nicolae
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]