KorAP: Find »[drukola/base=admisibilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...317 318 319 ...386 >

9,640 matches

Corola-website/Law/268154_a_269483

Justiție Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, reține următoarele: Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță

DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268154_a_269483]
de Casație și Justiție - Secția penală; Încheierea din 15 septembrie 2015 în Dosarul nr. 10.347/111/2012, pronunțată de Curtea de Apel Oradea). În consecință, constatând că sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava nu îndeplinește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, chestiunile de drept invocate nu pot primi o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 475

DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268154_a_269483]
Corola-website/Law/267512_a_268841

chestiuni de drept practica instanțelor a rămas neunitară, că unele instanțe s-au raportat la considerentele acestei decizii, pe când altele au reținut că prin hotărârea pronunțată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului. Cât privește admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului general apreciază că acestea sunt admisibile, deoarece sesizarea precedentă a fost respinsă pentru o condiție de admisibilitate specială, ce deosebește cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare. În practică s-au conturat

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
hotărârea pronunțată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului. Cât privește admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului general apreciază că acestea sunt admisibile, deoarece sesizarea precedentă a fost respinsă pentru o condiție de admisibilitate specială, ce deosebește cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare. În practică s-au conturat două orientări jurisprudențiale: unele instanțe au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
Astfel, a apreciat că în cauză este îndeplinită condiția prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea și aplicarea diferită a dispozițiilor legale evocate. De asemenea este îndeplinită și condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergența de jurisprudență este profundă și persistă chiar și după data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei amintite. Având în vedere și faptul că precedenta sesizare

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, menționând doar că la nivelul Curții practica judiciară în materie este unitară, în sensul primei orientări jurisprudențiale. VI. Raportul asupra recursului în interesul legii 13. Judecătorii-raportori, constatând, mai întâi, admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și de procurorul general, față de împrejurarea că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
de întreținere datorată de către părinte copilului. VII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizările cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: A. Asupra admisibilității recursurilor în interesul legii 14. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătorești

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: A. Asupra admisibilității recursurilor în interesul legii 14. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătorești anexate sesizărilor conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și procurorul general, reiese existența unei practici neunitare la nivelul mai multor curți

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și procurorul general, reiese existența unei practici neunitare la nivelul mai multor curți de apel din țară asupra problemei de drept ce face obiectul sesizărilor. 15. În contextul verificării admisibilității este necesar a se clarifica și chestiunea raportului dintre aceste sesizări și Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept, prin prisma eventualei autorități de lucru

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
hotărârilor judecătorești atașate prezentelor sesizări), pe care completul învestit cu soluționarea chestiunii de drept nu și-a propus să o tranșeze, dimpotrivă, a respins sesizarea ca inadmisibilă și în considerarea practicii preexistente. 21. Această primă constatare este relevantă în aprecierea admisibilității sesizărilor de față, în sensul că mecanismul recursului în interesul legii este eficient și nu poate fi împiedicat să funcționeze ori de câte ori se constată existența unei practici neunitare asupra unei probleme de drept, independent de derularea celeilalte proceduri de unificare a

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
Corola-website/Law/268250_a_269579

procuror Marinela Mincă să expună punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept supusă dezlegării. Susținând că sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public a arătat că problema de drept supusă dezlegării vizează identificarea legii penale aplicabile tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, sub forma concursului de infracțiuni, atunci când această operațiune se

DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268250_a_269579]
aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul Codului penal anterior se determină legea penală mai favorabilă condamnatului în temeiul art. 5 din Codul penal. În argumentarea soluției propuse, constatând, prioritar, că sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, parchetul a susținut că, întrucât dispozițiile legale referitoare la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, reglementând răspunderea penală a inculpatului și stabilirea pedepsei, sunt norme de drept substanțial, natură pe care

DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268250_a_269579]
prin Încheierea din 22 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.137/122/2014 (2.787/2015), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A) Cu privire la admisibilitatea sesizării ... În cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea de Apel București este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, chestiunea de drept cu care a fost

DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268250_a_269579]
Dosarul nr. 2.137/122/2014 (2.787/2015), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A) Cu privire la admisibilitatea sesizării ... În cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea de Apel București este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit încă rezolvare

DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268250_a_269579]
rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, iar soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. B) Cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită ... Problema de drept are în vedere tratamentul sancționator aplicabil pluralității

DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268250_a_269579]
Corola-website/Law/268077_a_269406

de dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, recursul în interesul legii fiind exercitat de către colegiile de conducere ale Curții de Apel Constanța și Curții de Apel Suceava. Articolul 515 din Codul de procedură civilă, care reglementează condițiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii, statuează că acesta este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. Norma legală impune, astfel, trei condiții

DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268077_a_269406]
recursului în interesul legii, statuează că acesta este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. Norma legală impune, astfel, trei condiții de admisibilitate distincte, dar care nu se apreciază gradual, ci cumulativ, respectiv: - problema de drept vizată să facă obiectul judecății; - problema de drept să fi fost soluționată diferit de instanțe diferite, prin hotărâri judecătorești definitive; - hotărârile judecătorești definitive de soluționare diferită a

DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268077_a_269406]
Corola-website/Law/266485_a_267814

solicitat doamnei procuror Daniela Maftei să expună punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept supusă dezlegării. Susținând, în preambulul concluziilor, că sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public a arătat că soluția ce se impune a fi dată chestiunii de drept supuse dezlegării este aceea că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
art. 2 lit. h) în vederea desfășurării de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Instanța de apel a analizat motivele care susțin admisibilitatea sesizării, prezentând totodată opiniile diferite ale membrilor completului de judecată asupra problemei de drept în discuție. S-a arătat în acest sens că unul dintre membrii completului de judecată apreciază că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi orice persoană fizică sau juridică. În argumentarea soluției propuse, constatând, prioritar, că sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, parchetul a reținut că din expunerea de motive și art. 1 ale Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
cauze cu minori prin Încheierea din 8 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.747/40/2014, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A. Cu privire la admisibilitatea sesizării Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat prin art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, inclusiv a

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
din 8 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.747/40/2014, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A. Cu privire la admisibilitatea sesizării Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat prin art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, inclusiv a curții de apel, învestită cu

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotăr��ri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: - instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; - soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
ce face obiectul sesizării; - chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. Examinând admisibilitatea sesizării prin prisma criteriilor sus-menționate, Înalta Curte constată următoarele: Prima condiție analizată, referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, este îndeplinită, Curtea de Apel Suceava fiind învestită, în Dosarul nr. 2.747/40

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]
se constată a fi îndeplinită în cauză și cerința referitoare la aptitudinea dezlegării date chestiunii de drept de a avea consecințe juridice directe asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Deopotrivă, este îndeplinită și cea de-a treia condiție de admisibilitate întrucât chestiunea de drept cu a cărei dezlegare a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs. În consecință

DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266485_a_267814]