11,054 matches
-
de lichidarea sursei de finanțare statală instituite prin lege, iar un decret din 1938 punea capăt regimului pe care îl instituise. Criza economică a pus așadar capăt industriei construcțiilor. Locuința socială nu și-a făcut decât o scurtă apariție pe agenda politică a guvernului, dar episodul a oferit ocazia de a crea o nouă categorie de locuințe sprijinite de stat, și anume "locuințele cu chirie moderată" (HLM). În ceea ce privește legea "Sarraut", promulgată tot în 1928, aceasta viza să regleze definitiv scandalul parcelărilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
investi în instalațiile capabile să crească rapid și masiv Produsul Național Brut. Această orientare nu lua în considerare însă locurile plecând de la care avea să se producă creșterea. Planul pornea de la rațiuni economice, nu de la regiuni. Activitatea industrială scotea în afara agendei politice corectarea disparităților dintre regiuni. Astfel, Claudius-Petit nu omitea să insereze în comunicarea sa că acest Plan economic "a neglijat să caute condițiile cele mai bune în care să se facă localizarea industriilor și activităților economice, riscând astfel să mărească
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe an, SCIC a stat la baza edificării multor așezări și orașe noi148. Din moment ce oferta de imobile și nivelul dotărilor urbane dau măsura progresului social, preocupările pentru amenajarea urbană, ca rezultantă a acestora, determină înscrierea problemelor stăpânirii spațiului urban pe agenda politică a națiunii: voluntarismul statului în materie de urban devine evident. Începând cu anii 1950, nevoia crescândă de terenuri de construcție a stimulat o creștere semnificativă a prețurilor acestora. În această ambianță speculativă, majorarea costurilor locuințelor indusă de creșterea prețului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ei despre trecutul orașului și despre care credeau că servește legitimării durabilității sale. Temându-se să nu fie dați la o parte de noile grupuri sociale, pe care expansiunea teritoriului le favoriza, notabilii refuzau pur și simplu să pună pe agenda publică problemele, de exemplu, problemele demografice. Iată cum operațiunile de urbanism au ajuns să modifice corpul electoral, generând o neîncredere paralizantă în el. Dacă amenajarea teritorială și planificarea urbană cereau orașului să facă alegeri în privința viitorului, atunci aceste proceduri au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
competențelor; ele au înglodat în datorii în loc să aducă sperata simplificare a sistemului politico-administrativ; să semnalăm însă că numeroase colectivități locale mai active nu au ezitat să abordeze probleme care depășeau cu mult cadrul formal al atribuțiilor lor, înscriindu-le pe agenda politică 299. Identificarea orașului cu un actor politic ridică obiecții teoretice. Obiecția principală ține, fără îndoială, de analogia pe care o induce între oraș și municipalitate, între autonomia orașelor și autonomia colectivităților locale. Într-adevăr, procesul de metropolizare 300 face
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unui oraș comunicarea poate suscita ironia sau sarcasmul unora dintre locuitorii săi, rareori se întâmplă ca ea să declanșeze o adevărată opoziție activă. "Aici e paradoxul: marea vizibilitate a acestor acțiuni nu înseamnă neapărat și punerea lor în discuție pe agenda politică"486. În anumite circumstanțe, formula consiliilor de cartier poate să blocheze înscrierea pe agenda politică a unei probleme care suscită dezbateri și mobilizări. Astfel, în timp ce presa locală reflectă neliniștea diferitelor asociații și locuitorilor pricinuită de proiectul de a înălța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca ea să declanșeze o adevărată opoziție activă. "Aici e paradoxul: marea vizibilitate a acestor acțiuni nu înseamnă neapărat și punerea lor în discuție pe agenda politică"486. În anumite circumstanțe, formula consiliilor de cartier poate să blocheze înscrierea pe agenda politică a unei probleme care suscită dezbateri și mobilizări. Astfel, în timp ce presa locală reflectă neliniștea diferitelor asociații și locuitorilor pricinuită de proiectul de a înălța un obelisc într-o piață importantă din Bordeaux, primarul s-a mulțumit să reamintească ferm
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comportamentului uman devine un imperativ. Dovada simbolică în acest sens o constituie inscripția de pe frontispiciul noului departament de științe sociale al Universității Chicago, departament inaugurat în 1929: „Dacă nu poți măsura, cunoașterea la care ai ajuns este superficială și irelevantă”. Agenda de cercetare a câmpului social a fost creată și, în același timp, limitată, de perspectiva behavioristă, orientată pe cercetarea cantitativă a efectelor, a influențelor pe care factorii externi le exercită asupra opiniilor, atitudinilor, credințelor și comportamentelor. Metodele de cercetare predominante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
social a fost creată și, în același timp, limitată, de perspectiva behavioristă, orientată pe cercetarea cantitativă a efectelor, a influențelor pe care factorii externi le exercită asupra opiniilor, atitudinilor, credințelor și comportamentelor. Metodele de cercetare predominante pentru a susține această agendă de cercetare erau: interviul, ancheta, experimentul de laborator, cercetarea de teren, sondajele de opinie publică (pe eșantioane reprezentative), toate susținute de utilizarea, prelucrarea și interpretarea datelor statistice. Spiritul empiric - polenul intelectual al comunicării Este știut faptul că, în perioada dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de media, problema cenzurii a fost pe prima pagină a ziarelor centrale, s-au ținut conferințe de presă despre amestecul puterii politice în spațiul editorial, iar demonstrațiile din fața Parlamentului au adunat ONG-uri, asociații profesionale și jurnaliști deopotrivă. Și totuși, agenda media și agenda politicului nu au influențat semnificativ agenda publicului lor - sau cel puțin cu această impresie rămânem după parcurgerea lucrării Televizorul în „micul infern” (Editura Tritonic, 2005), coordonată de profesorul Zoltan Rostas și asistentul său, Sorin Stoica. Cartea prezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cenzurii a fost pe prima pagină a ziarelor centrale, s-au ținut conferințe de presă despre amestecul puterii politice în spațiul editorial, iar demonstrațiile din fața Parlamentului au adunat ONG-uri, asociații profesionale și jurnaliști deopotrivă. Și totuși, agenda media și agenda politicului nu au influențat semnificativ agenda publicului lor - sau cel puțin cu această impresie rămânem după parcurgerea lucrării Televizorul în „micul infern” (Editura Tritonic, 2005), coordonată de profesorul Zoltan Rostas și asistentul său, Sorin Stoica. Cartea prezintă mai curând „micul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a ziarelor centrale, s-au ținut conferințe de presă despre amestecul puterii politice în spațiul editorial, iar demonstrațiile din fața Parlamentului au adunat ONG-uri, asociații profesionale și jurnaliști deopotrivă. Și totuși, agenda media și agenda politicului nu au influențat semnificativ agenda publicului lor - sau cel puțin cu această impresie rămânem după parcurgerea lucrării Televizorul în „micul infern” (Editura Tritonic, 2005), coordonată de profesorul Zoltan Rostas și asistentul său, Sorin Stoica. Cartea prezintă mai curând „micul infern” (metaforă cu care este descris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
parcurgerea lucrării Televizorul în „micul infern” (Editura Tritonic, 2005), coordonată de profesorul Zoltan Rostas și asistentul său, Sorin Stoica. Cartea prezintă mai curând „micul infern” (metaforă cu care este descris spațiul vieții private) în etape diferite ale raportului său cu agenda media. O primă fotografiere a „micului infern” este de dată recentă, din 2004. A doua presupune o întoarcere în anii 1993-1994. Familia, celălalt, „micul infern” sau raporturile de putere din grupul primar sunt surprinse în fața „micului ecran”, mai întâi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
studenții au avut această sarcină pentru vacanță. Studenții fac parte din două generații separate la o distanță de un deceniu. De aceea, și viața publică cu împlinirile sau neajunsurile ei este atât de diferită. Ca să dăm numai un exemplu din agenda politică: 2004 este anul în care România a încheiat negocierea celor 31 de capitole cu Uniunea Europeană și este deja membră a NATO. În decembrie 1994, Consiliul European de la Essen adopta strategia de preaderare, al cărei scop era pregătirea economiei candidaților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nici teoria „stimul-răspuns” fondată pe credința în uniformitatea reacțiilor umane la aceiași stimuli. (Modelul hegemonic a fost schițat de Antonio Gramsci și reluat de reprezentanții Școlii de la Frankfurt: Adorno și Habermas.) Efectele sunt recunoscute ca subtile, deși limitate. Modelul este agenda setting (Shaw și McCombs) sau uses and gratifications. Mass-media nu ne determină să gândim într-un fel anume, dar ne determină să ne gândim la ceva anume: „Știu că atunci când a fost prima dată «Basic Instinct» (mama) nu m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
conducerea intelectuală Schimbarea de succes Programabilă Poate fi descoperită Bazată pe anticipare și experiment Așteptări față de cei de la nivelurile inferioare Să fie angajați față de proiecte și să implementeze planul strategic Să exprime diversitate, diferențe și spontaneitate Să-și aibă propriile agende, însă acestea să poată fi circumscrise Atitudine față de planificare Planificarea este activitatea de bază Planificarea proactivă este imposibilă Planificarea este emergentă Atitudine față de evenimente întâmplătoare Flexibilitatea trebuie planificată Solicită acțiunea haotică drept răspuns Evenimentele întâmplătoare pot reprezenta oportunități Cerințe organizaționale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dactilografă, domiciliată în Buc. Bul. 1 Mai nr. 201, raionul Grivița Roșie. În urma percheziției s-au ridicat următoarele: 1. 1 (unu) buletin de identitate seria SC nr. 1041876 2. 1 (unu) livret militar seria R.G.R. nr. 0130092 3. 9 (nouă) agende diferite, însemnări și adrese telefonice 4. 1 (una) mapă cu facturi de vamă (primiri pachete) 5. 1 (unu) caiet mare dictando cu diferite adrese, numere de telefoane și diferite însemnări 6. Diferite scrisori din străinătate și din țară, având destinatar
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în cadrul spațiului public / 40 4. Efectele media: deschiderea cutiei negre / 47 4.1. Curentele fondatoare în cercetarea efectelor media / 47 4.1.1. Fluxul comunicării în două trepte / 49 4.1.2. Utilizări și recompense / 53 4.1.3. Teoria agenda setting / 56 4.1.4. Dezvoltări ale teoriei agenda setting / 60 4.1.5. Efectele cadrajelor din știri / 65 5. Media: realități și practici multiple / 73 5.1. Jurnalismul și politica: o relație de putere / 73 5.2. Perspective diferite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
negre / 47 4.1. Curentele fondatoare în cercetarea efectelor media / 47 4.1.1. Fluxul comunicării în două trepte / 49 4.1.2. Utilizări și recompense / 53 4.1.3. Teoria agenda setting / 56 4.1.4. Dezvoltări ale teoriei agenda setting / 60 4.1.5. Efectele cadrajelor din știri / 65 5. Media: realități și practici multiple / 73 5.1. Jurnalismul și politica: o relație de putere / 73 5.2. Perspective diferite asupra media / 78 5.2.1. Perspectiva sociologică / 78
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
O nouă tendință în materie de știri: faptul divers / 101 6. Caracteristicile comunicării politice actuale / 105 6.1. Reconfigurarea comunicării politice actuale / 108 6.2. Comunicarea de campanie / 113 6.3. Impactul media asupra campaniilor electorale / 115 6.3.1. Agenda control / 119 6.3.2. Modelul rezonanței / 121 7. Agenda setting și implicațiile sale politice / 125 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii / 129 7.2. Efectele cadrajelor din media / 135 7.3. Cadraje diferite: efecte diferite / 139 8
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
6. Caracteristicile comunicării politice actuale / 105 6.1. Reconfigurarea comunicării politice actuale / 108 6.2. Comunicarea de campanie / 113 6.3. Impactul media asupra campaniilor electorale / 115 6.3.1. Agenda control / 119 6.3.2. Modelul rezonanței / 121 7. Agenda setting și implicațiile sale politice / 125 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii / 129 7.2. Efectele cadrajelor din media / 135 7.3. Cadraje diferite: efecte diferite / 139 8. Noi direcții în cercetarea efectelor media / 145 8.1. Legătura
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1; ** p<0,5; *** p<0,01) / 196 Tabelul 13: Diferențe între grupurile experimentale pentru variabila activism (* p<0,1; ** p<0,5) / 198 Lista figurilor Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media / 55 Figura 2: Modelul "agenda setting" / 58 Figura 3: Interacțiunile dintre cele trei tipuri de agendă / 64 Figura 4: Evoluția studiilor dedicate "agenda setting", "priming" și "framing"/ 66 Figura 5: Modelul de tip "activare în cascadă"/ 69 Figura 6: Actorii spațiului public / 83 Figura 7
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
între grupurile experimentale pentru variabila activism (* p<0,1; ** p<0,5) / 198 Lista figurilor Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media / 55 Figura 2: Modelul "agenda setting" / 58 Figura 3: Interacțiunile dintre cele trei tipuri de agendă / 64 Figura 4: Evoluția studiilor dedicate "agenda setting", "priming" și "framing"/ 66 Figura 5: Modelul de tip "activare în cascadă"/ 69 Figura 6: Actorii spațiului public / 83 Figura 7: Mass-media și rolul acesteia ca mediator politic / 86 Cuvânt-înainte Cartea de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
0,1; ** p<0,5) / 198 Lista figurilor Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media / 55 Figura 2: Modelul "agenda setting" / 58 Figura 3: Interacțiunile dintre cele trei tipuri de agendă / 64 Figura 4: Evoluția studiilor dedicate "agenda setting", "priming" și "framing"/ 66 Figura 5: Modelul de tip "activare în cascadă"/ 69 Figura 6: Actorii spațiului public / 83 Figura 7: Mass-media și rolul acesteia ca mediator politic / 86 Cuvânt-înainte Cartea de față reprezintă o îmbinare fericită între teoria
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a pierdut valoarea practică și morală, dat fiind că reprezentarea socială este prea instituționalizată (politică, birocrație, tehnocrație), în timp ce participarea socială este din ce în ce mai restrânsă. Discursul pragmatic susține, dimpotrivă, că noile practici mediatice lărgesc spațiul public, și, implicit, participarea socială la dezbaterea agendei publice. Din acest punct de vedere, putem vorbi de funcția democratică a spațiului public mediatic. Noțiunea de "spațiu public" a fost propusă de mai mulți autori în secolul al XX-lea, precum Walter Lippmann (1922/2009), Hannah Arendt (1972) și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]