8,212 matches
-
Threat Image Projection Definiție: TIP - Program informatic prin care se realizează proiecția aleatorie pe monitor a imaginilor obiectelor interzise la transportul aerian, în scopul testării abilităților operatorului TIP - Threat Image Projection Definiție: TIP - Program informatic prin care se realizează proiecția aleatorie pe monitor a imaginilor obiectelor interzise la transportul aerian, în scopul testării abilităților operatorului 2.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193712_a_195041]
-
din fonduri nerambursabile, inclusiv cele obținute din aplicarea tarifelor de racordare a noilor consumatori și producători, nu se include în costurile justificate ce stau la baza stabilirii tarifului de transport. Articolul 38 Cheltuielile speciale determinate de cauze extraordinare sau evenimente aleatorii (care nu se realizează repetitiv) pot fi amânate și amortizate pe perioada în care aceste cheltuieli își produc efectele. Costurile de achiziție a energiei electrice aferente consumului propriu tehnologic Articolul 39 (1) Pentru fiecare perioadă de reglementare, cantitatea de energie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193904_a_195233]
-
se efectuează în baza unei evaluări a probabilității de risc și a impactului acestuia în cazul în care s-ar produce efectiv. Procesul de selecție a expedierilor sau declarațiilor care se supun controalelor vamale trebuie să conțină și un element aleatoriu. ... (3) În aplicarea prevederilor art. 40 alin. (2) din Codul vamal, gestiunea riscurilor se efectuează în conformitate cu normele emise de autoritatea vamală. Titlul ÎI INFORMAȚII OBLIGATORII Capitolul I Definiții Articolul 11 În sensul prezentului titlu, prin termenii de mai jos se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
paradigmatic încadrată. Așadar, cel puțin în plan conceptual (nu contingent), teoria și practica sunt legate. În baza acestor cadre teoretice, practicienii pot desprinde un sens al acțiunii lor (adică o pot caracteriza și evalua), altfel putem vorbi doar despre comportamente aleatorii. Teoria generează deci practică (fiind prezentă în orice practică), dar este generată, la rândul ei, de aceasta. Nu este o relație cauzală între ele, ci mai degrabă unainteractivă. D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de timp pe care o avem în vedere. Avantajele oricărei activități care este supusă unui proces de planificare constau în: economie de timp, canalizarea eforturilor spre realizarea unor obiective clar stipulate, organizarea mai bună a activității, lăsând mai puțin loc aleatoriului și improvizației. Dar ce înseamnă mai exact proiectarea activităților de formare? În literatura anglo-saxonă am întâlnit termeni precum planning și programming, iar în cea franceză sintagma ingénierie de formation/ingénierie pédagogique pentru a desemna activitatea de proiectare. Ingineria formării este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite, lăsați-i să aleagă ei sarcina la care să lucreze; - nu vă limitați doar la prezentarea orală, pregătiți și textul tipărit al sarcinii; - gândiți-vă la diferite modalități de a forma grupul - în funcție de scopul pe care-l urmăriți: împărțire aleatorie/în ordine alfabetică/după aceleași interese/dupăpreferințe (prieteni, cunoscuți)/după reguli precise (eterogenitatea background-urilor, schimb de experiență, grad de omogenitate ca întreg) etc.; - gândiți-vă la mărimea optimă a grupurilor, în funcție de sarcina de realizat (de la doi la patru, maximum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulți, care va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
paradigmatic încadrată. Așadar, cel puțin în plan conceptual (nu contingent), teoria și practica sunt legate. În baza acestor cadre teoretice, practicienii pot desprinde un sens al acțiunii lor (adică o pot caracteriza și evalua), altfel putem vorbi doar despre comportamente aleatorii. Teoria generează deci practică (fiind prezentă în orice practică), dar este generată, la rândul ei, de aceasta. Nu este o relație cauzală între ele, ci mai degrabă unainteractivă. D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de timp pe care o avem în vedere. Avantajele oricărei activități care este supusă unui proces de planificare constau în: economie de timp, canalizarea eforturilor spre realizarea unor obiective clar stipulate, organizarea mai bună a activității, lăsând mai puțin loc aleatoriului și improvizației. Dar ce înseamnă mai exact proiectarea activităților de formare? În literatura anglo-saxonă am întâlnit termeni precum planning și programming, iar în cea franceză sintagma ingénierie de formation/ingénierie pédagogique pentru a desemna activitatea de proiectare. Ingineria formării este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite, lăsați-i să aleagă ei sarcina la care să lucreze; - nu vă limitați doar la prezentarea orală, pregătiți și textul tipărit al sarcinii; - gândiți-vă la diferite modalități de a forma grupul - în funcție de scopul pe care-l urmăriți: împărțire aleatorie/în ordine alfabetică/după aceleași interese/dupăpreferințe (prieteni, cunoscuți)/după reguli precise (eterogenitatea background-urilor, schimb de experiență, grad de omogenitate ca întreg) etc.; - gândiți-vă la mărimea optimă a grupurilor, în funcție de sarcina de realizat (de la doi la patru, maximum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulți, care va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și așa le conduce regizorul privirea spectatorilor și-i convinge să-l urmeze în explorarea nebănuitelor cărări ale minții și sufletului omenesc (care conțin bidimensionalitatea și-o fac să pălească). Lumina și muzicalitatea spectacolului, pauzele, accentele marcate prin obiecte aparent aleatorii, dar încarcate aici cu sensuri noi și variate, diversitatea nuanțelor jocului actoricesc, umbra candelabrului mereu nobil pe perete, sunetul ploii, alunecarea ușoară a zăpezii, pașii fetelor, treptele scării și gongul care sună a neliniște, toate creează atmosfera unui spațiu care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
justificarea violenței în cuplu, ca o ilustrație adecvată pentru procentul de toleranță față de violența domestică găsit de CURS, în 2008: „Nu cred că este o situație care merită atenție și oricum nu se va face nimic.”( răspunsul unui bărbat, intervievat aleatoriu, pe stradă) „Există situații când bătaia este bună.”(răspunsul unui student) „Femeia trebuie să se teamă de bărbat.”(răspunsul unui student) „Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare.”(răspunsul unui bărbat cu studii superioare) „Poate că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare.”(răspunsul unui bărbat cu studii superioare) „Poate că unele femei merită bătaie. Poate nu este cea mai bună metodă, dar este cea mai la îndemână.”( răspunsul unui bărbat, intervievat aleatoriu, pe stradă) „Femeia trebuie să fie un ajutor pentru om. Dumnezeu trebuie să mențină dragostea dintre ei.” Considerăm că în cercetarea din urmă cu 14 ani, răspunsurile studenților erau cele mai îngrijorătoare. Femeia era exclusă din conceptul de om (ultimul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sondajului este următoarea: Eșantion: 998 de subiecți. Univers de eșantionare: persoane cu vârste de peste 18 ani, care au beneficiat În ultimele 12 luni de o consultație, de un tratament medical, de o intervenție chirurgicală la medic. Tipul eșantionului: probabilistic, selecție aleatorie a punctelor de eșantionare și a subiecților. Eroarea maximă: ±3,1%, cu o probabilitate de 0,95. Interviuri desfășurate față În față la domiciliul subiecților. Durata interviurilor: 45 de minute. Perioada: 9-16 mai 2005. Sondajul efectuat este reprezentativ pentru persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
compar] cu Kant; vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iluț (2004:16-17): a) faptul că "între sistemul valoric al unei societăți și celelalte componente subzistă un circuit cauzal" teza weberiană; b) faptul că "în ciuda diversității sistemelor de valori în timp și spațiu, transformarea la scară socială nu se face aleatoriu", ci omenirea tinde către un anumit nucleu valoric teza ireversibilității axiologice a lui Boudon; c) schimbările valorice nu înseamnă atât de mult inovații axiologice, cât o reierarhizare a orientărilor valorice individuale și de grup. Acest tip de schimbări are loc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de Centrul de Studii și Diagnoză Socială al ULBS23 în orașul Sibiu și în 24 de localități rurale 24 din județul Sibiu (16 localități) și Brașov (8 localități). Eșantionul 25 din mediul urban este reprezentativ, fiind construit prin metoda simplă aleatorie sistematică. Eșantionul 26 din mediul rural este construit pe cote (localitate, vârstă, sex)27. Rezultatele ce vor fi prezentate în continuare nu pot fi extrapolate dincolo de universul populației din cele 25 de localități. Mai mult decât atât, precizăm că analizele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
artiști curioși, mai nimeni nu calcă dalele respectivelor săli. Dar... dar... există, realmente, un interes acut, cel puțin la nivel conceptual, pentru ce se face în Estul pînă acum cvasinecunoscut. Și e bine. Cîndva, într-o bună zi, din aceste aleatorii tentative... de imagine colectivă va țîșni personalitatea marcantă, carismatică. În ultimă instanță, doar ea contează. Bilanțul pe națiuni, ca în sport, nu e relevant aici, în această lume a tuturor evanescențelor. E de așteptat deci, n-avem încotro, momentul apariției
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă pentru a... Pentru ce? Pentru a dezvălui, cu mai multă sau mai puțină spontaneitate, ce se petrece, oră de oră, în viața cîte unei familii oarecare. Pe rînd, aleatoriu (oare?), o familie din milioanele continentului american se supune unei radiografieri permanente, zi și noapte, în care viața se consumă, firesc (un firesc filmat!), în datele ei cele mai anodine. Protagoniștii devin astfel eroi de-o zi ai planetei. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decît a spațiului, căci nu pămîntul este domeniul ei de predilecție. În toate astea se apropie mai curînd de muzică în vreme ce vinul de Bordeaux ar fi pictură, iar cel de Bourgogne sculptură". Despre bășicuțele din băutura vie: "În cea mai aleatorie evoluție, ele au niște explozii mici, seci, fine, pocnesc, foșnesc, bucură urechea". Dar și sofisticata formulă de învechire a elixirului: "... spumarea, punerea pe pupitre, pritocirea, desfundarea, egalizarea, dozarea pentru a produce vinul extra-sec, sec, demi-dulce sau dulce". "Mică teorie a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu note. Ci conceptuale, să le zic, fără a le și acoperi, prin denominație, întregul sens: Școala venețiană, Școala de la Tîrgoviște, Școala ieșeană de pictură: cam genul ăsta de școală, dacă e să fac o primă circumscriere, una cu totul aleatorie, cum se vede. Dar pregătind astfel tonul sub care vor sta considerațiile. Unul lejer. Dacă nu chiar facil. Prin voluptuosul lor diletantism, deja asumat. Ba, mai mult, unul insolent, atîta vreme cît diletantul nu e diletant autentic, dacă nu produce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai întîlni niciodată. E de parcurs, evident, întregul volum dintr-o suflare, dar pentru acum, frugal, de reținut, la întîmplare, mostre ale unui scris paralizant. Prin luciditate. Prin... plasticitate (nepoata lui Picasso, nu?). Iată-le într-o spicuire cu totul aleatorie. Și pe cele care condamnă... cruzimea granperului, dar și, compensatoriu, pe celelalte, de amară devoțiune. "Picasso, acest bunic interzis, pe care l-am văzut întotdeauna în espadrile, îmbrăcat cu un șorț vechi și cu un maieu de corp găurit, acest
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unități luate dintr-un singur loc al lotului. Este de preferat ca locul din care se prelevează o probă primară din lot să fie ales prin sondaj, dar dacă acest lucru nu este practic posibil, acesta se alege în mod aleatoriu din părțile accesibile ale lotului. Numărul de unități necesare pentru a constitui o probă primară depinde de mărimea și de numărul probelor de laborator cerute. Dacă se prelevează din lot mai mult de o probă primară, fiecare probă primară trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154520_a_155849]
-
în vrac. Dacă unitățile sunt de dimensiuni medii sau mari, iar amestecarea probei în vrac nu ar permite obținerea de probe de laborator reprezentative sau dacă unitățile (de exemplu, fructe moi) pot fi afectate prin amestecare, acestea pot fi împărțite aleatoriu, în momentul prelevării probelor primare, în probe de laborator duplicat. Dacă probele primare sunt prelevate la diferite intervale de timp în timpul încărcării sau descărcării unui lot, "poziția" de prelevare este de fapt un anumit moment din perioada în care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154520_a_155849]