10,371 matches
-
Beraru (născut în 1906) își amintește că deși preotul le-a atras atenția meșterilor zidari și zugravi să nu fumeze în biserică, unul dintre aceștia cu numele de Petre Cobzaru nu l-a ascultat. ""Într-una din zile, stătea în fața altarului și, fumând, mesteca în var. Cerul era senin, era soare, când, dintr-o dată, pe cer au apărut doi nori. Nu a plouat, nu a fost furtună. S-a auzit (sic!) doar două trăsnete. Al doilea fulger a trecut prin geamul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
construirea de case. Ulterior, s-a construit un gard nou, metalic. În prezent, biserica se află într-o stare de degradare. Acoperișul are fisuri, cauzate de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie, tencuiala din interiorul bisericii se macină. S-a înaintat un memoriu la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava prin care s-a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
întărite cu beton, montându-se o centrală termică. Comunitatea locală este mică, în sat locuind în jurul a 120 de familii, dintre care trei sferturi sunt bătrâni, iar 50 de persoane sunt singure. În partea de est a bisericii, lângă peretele altarului, se află mormântul modest al boierului Gheorghe Sterea (1853-1940), considerat ctitor al bisericii. Biserica este construită din piatră nefasonată, cu intervenții din piatră fasonată și cărămidă fasonată plină. Pereții exteriori sunt tencuiți, având profile și muluri în manieră neogreacă. Edificiul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță și turla trei pentru amplificarea pe verticală a volumului naosului (având un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
s-a întors în Anglia, în 1948, a predat timp de 10 ani la Slade School of Art. În afara artei franceze, Freud și-a găsit inspirația în pictura germană și în cea flamandă. A plecat la Colmar pentru a vedea "Altarul din Isenheim" al lui Matthias Grünewald și la Haarlem pentru a admira operele lui Frans Hals. Împreună cu pictorii londonezi Francis Bacon, Frank Auerbach, Leon Kossof și Michael Andrews a discutat despre problemele artei și literaturii și au lucrat, pozându-și
Lucian Freud () [Corola-website/Science/309620_a_310949]
-
de sud ce adăpostește pictura murală exterioară, ștearsă aproape în întregime. Prispa este bine legată cu butea bisericii și de aceea poate data monumentul în secolul 18, când prispa aproape că se generalizează în zona Sălajului. Cele două uși la altar nu pot fi atribuite numai secolului 17 deoarece această trăsătură s-a păstrat în mod particular în Sălaj până târziu, chiar până la începutul secolului 19. Portița de lemn pe patru stâlpi de la intrarea în cimitir poate fi datată stilistic din
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
întâlnim o micuță cruce unde în fiecare an cu prilejul sărbătorii creștine Sfinții Apostoli Petru și Pavel, se fac slujbe. Dacă vom continua drumul, vom ajunge în satul Geogel (comuna Ponor), unde admirăm biserica principală. O biserică din lemn cu altarul de piatră, construită în secolul al XVI-lea, care mai păstrează vechile picturi de o frumusețe rară. Întorcându-ne în Mogoș, mai facem cunoștință cu vârful Poienița cum este numit de către localnici. În unele hărți Poienița apare ca fiind cel
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
-lea - sau se datorează unui zugrav a cărui formație a avut loc în avea vreme. Biserica are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată (cu o ușoară tendință spre trapez). Tavanul este drept peste pronaos și boltit peste naos și altar. Intrările, spre naos și absidă, sunt marcate prin pilaștrii crestați, într-o suprapunere de forme geometrice; pentru decorul sculptat merită a fi menționate și consolele pereților exteriori. Acoperișul are o învelitoare de șiță, iar clopotnița de peste pronaos, cu foișor în
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
de meșterul Ioan Ghiran din Nadăș și este clădită cu bârne de brad, îmbinată atât în cheotori drepte, cât și în cheotori nemțești. Ea are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos și naos, la corpul central al construcției adăugându-se altarul poligonal, bine proporționat și simetric situat, cu unghi în axă. Pronaosul este tăvănit, cu grinzile bine îmbinate, peste care se ridică stâlpii de susținere ai sveltului și elegantului turn clopotniță, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară și meșterii lui
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
caracteristice zonei de proveniență. Naosul are peretii supraînălțați prin bolta sau cerimea semicirculară, împodobită la mijloc de un arc dublou, decorat prin încrestături asemănătoare cu ale celor întâlnite în Nadășu sau Aghireșu. Iconostasul se înalță până sub cerime, separând bolta altarului, de aceeași înălțime pe porțiunea pereților paraleli, dar continuată apoi prin obișnuitele triunghiuri sferice. Descrisă prima dată de harnicul cercetător Atanasie Popa, în 1931, biserica adăpostea vechi icoane datând din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
cu hramul Sfântul Nicolae datează din 1725 sau 1744-1748. A fost renovată în anii 1760, 1857, 1957, 1982. În altar se află picturi de factură populară și icoane pe tâmplă din 1857. Are 15 metri lungime, 6 metri lățime și 14 metri înălțime. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Legenda spune că ar fi
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
monumentului înscriu tipul de plan trilobat cu abside poligonale, fiind prima mărturie a pătrunderii, din Moldova, a acestei forme tipologice. Structura acoperirii interioare respectă tradiția. În navă o boltă, semicilindrică, retrasă de la linia pereților pe bârne, rezemate pe console; bolta altarului este racordată la traseul pereților prin fâșii curbe; absidele laterale sunt acoperite cu câte o boltă tronconică. Execuția consolelor, crestate în linii drepre și curbe a rămas neîntrecută, aspectul lor plastic fiind desăvârșit. Capetele bârnelor de sus intersectate o dată la
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
sculptată cu motive geometrice, frânghie, rozete, dar și cu câte un balaur cu trup spiralat, ale căror capete sunt aidoma celor ce împodobeau cupa de argint, din 1496 a preotesei Teodora. Câte un balaur, încoronat urcă pe pervazul ferestrei de la altar și al celei din absida de sud. Motivul decorativ al balaurului este, și la noi, de veche tradiție. Îl găsim la bisericuțele rupestre de la Basarabi, dar și împodobind literele inițiale în manuscrisele medievale. Pictura s-a păstrat numai în absida
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
și al celei din absida de sud. Motivul decorativ al balaurului este, și la noi, de veche tradiție. Îl găsim la bisericuțele rupestre de la Basarabi, dar și împodobind literele inițiale în manuscrisele medievale. Pictura s-a păstrat numai în absida altarului. Ea reprezintă Sfânta Troiță, Sfântul Emanoil, Maica Domnlului miluitoarea, ținând pruncul pe genunchi, cu ambele mâini, cete îngerești, Sfântul Antonie, Sfântul Teodosie, sfinți părinți, viziunea patriarhului Petru, jertfa lui Avram. Pe o grindă a peretelui de vest se află semnătura
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
care prin demersurile sale susținute și atragerea de sponsori a salvat-o de la dispariție. Principala urgență este acum salvarea picturii. Pictura cade de pe pereți, iar preotul Ilie Damian face eforturi disperate ca să o salveze. Rroblemele cele mai mari sunt în altar, unde sunt ex-fo-li-eri, cauzate de in-fil-tra-ți-i-le de umiditate apărute în special în timpul comunismului, când biserica a fost părăsită. A fost protejată temporar prin acoperirea cu foiță japoneză însă costurile unei restaurări sunt prohibitive pentru posibilitățile locale, iar Ministerul Culturii se
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută cu o galerie, decorată în partea inferioară cu un motiv de romburi traforate. În biserică se găsesc mai multe icoane: Arhanghelul Mihail și Sfântul Nicolae, icoană ce poate fi atribuită lui Nechita Zugravu
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
Maramureșul istoric. Prețiosul monument istoric a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De dimensiuni apreciabile (lungimea 18 m, lățimea 8 m, înălțimea turnului 26 m), biserica din Josani are cele trei încăperi tradiționale, respectiv spre răsărit absida poligonală a altarului, naosul și pronaosul, de plan rectangular. Spațiul destinat altarului este acoperit cu o semicalotă (element preluat din arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De dimensiuni apreciabile (lungimea 18 m, lățimea 8 m, înălțimea turnului 26 m), biserica din Josani are cele trei încăperi tradiționale, respectiv spre răsărit absida poligonală a altarului, naosul și pronaosul, de plan rectangular. Spațiul destinat altarului este acoperit cu o semicalotă (element preluat din arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele trei încăperi ale bisericii au un
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
este o remarcabilă personalitate artistică din Maramureșul secolului al XVIII-lea, fiind atașat stilistic și din punctul de vedere al programului iconografic abordat tradiției postbizantine. Aceluiași pictor îi datorăm și fragmentele păstrate în naos și pronaos. În schimb, pictura absidei altarului, din 1812, aparține lui Ianoș Opriș, ce semnează acest ansamblu mural de factură baroc, concomitent cu icoana „Încoronarea Mariei”, de pe masa altarului. În biserică se păstrează, de asemenea, un mare număr de icoane pe lemn datând din sec. XVII-XVIII, și
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
abordat tradiției postbizantine. Aceluiași pictor îi datorăm și fragmentele păstrate în naos și pronaos. În schimb, pictura absidei altarului, din 1812, aparține lui Ianoș Opriș, ce semnează acest ansamblu mural de factură baroc, concomitent cu icoana „Încoronarea Mariei”, de pe masa altarului. În biserică se păstrează, de asemenea, un mare număr de icoane pe lemn datând din sec. XVII-XVIII, și se pare chiar mai vechi, precum și o valoroasă colecție de icoane pe sticlă. Printre icoanele cele mai interesante este aceea a Sf.
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
de către un zugrav localnic. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost adăugat pridvorul, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în retragere. Este luminată de ferestre pe două niveluri și are acoperiș cu dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. De remarcat că în vârf, imediat
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
în 1364, și cea din Poienile Izei, protejată de semiluna islamică. Este una din cele mai frumoase și bine conservate biserici de lemn din Maramureș, ce ilustrează evoluția în timp a tipului de biserică de lemn maramureșeană. Planul cu absida altarului rectangulară aparține secolului al XVII-lea, fiind una din puținele biserici de lemn care mai păstrează acest tip de absidă, iar pereții supraînălțați ca și acoperișul cu dublă poală, sunt frecvente în secolul al XVIII-lea. Prezența hramului „Sf. Cuvioasă
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
sânge răsticnindu-mă. Eu sîntu pînea vieței, ușa pocăinței.” Următoarea scenă este aceea a împărtășirii Sfântului Onofrie, care în pocăință, post și rugăciune, viețuind în pustie, a fost cuminecat de îngeri. O scenă deosebită este aceea de pe peretele de răsărit, în interiorul altarului, reprezentând în stil renascentist, occidental, încoronarea Maicii Domnului, care are în dreptul capului Soarele și stelele, iar la picioare Luna și Pământul înconjurat de șarpe. Cu ocazia restaurării făcute de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1962-1964 s-au descoperit în piciorul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]