24,313 matches
-
o manieră diferită, Moldovan Își formula susținerile de pe o poziție mai moderată și mai prudentă decât cea a contemporanilor săi, rămânând, În același timp, fidel ideii de stat biopolitic. Intervențiile sale nu conțin nici o referință directă la purificări etnice sau amenințări biologice, din interior sau din exterior. Formularea care se apropie cel mai mult de posibila susținere a unor măsuri negative este și aceasta lipsită de indicii explicite: „Trebuie să menținem o distanță sigură față de orice și oricine ar putea compromite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
personale. Este posibil ca Moldovan, pur și simplu, să se fi temut că ar putea fi considerat un dușman al legionarilor, așa cum se Întâmplase În cazul lui Nicolae Iorga 89. Cu toate acestea, alți intelectuali proeminenți au luat poziție Împotriva amenințării legionare și a rasismului, În general, printre aceștia numărându-se Eugen Lovinescu, P.P. Negulescu, Garabet Ibrăileanu și Constantin Rădulescu-Motru90. Mai mult, destul de multe indicii sugerează că Făcăoaru mai degrabă s-ar fi supus opiniei mentorului său, pe care Îl considera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
multe indicii sugerează că Făcăoaru mai degrabă s-ar fi supus opiniei mentorului său, pe care Îl considera „un sfânt canonizat ș...ț, o icoană În lista de aur a celor mai mari binefăcători ai națiunii”, decât să Îl expună amenințării Gărzii de Fier91. În relația cu Făcăoaru și ideile sale extremiste, Moldovan s-a dovedit Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politice. Într-o oarecare măsură, studiul Împlinește dezideratele autorului. Acesta oferă, de exemplu, argumente pro și contra sterilizării, concepând cadrul discuției În termeni de eficiență și probabilitate a unei implementări corecte, și nu În termeni de identificare și izolare a amenințărilor fatale la adresa sănătății națiunii. În același timp, el consideră și că sterilizarea este justificată de „argumente de natură biologică șștiințificăț”106. Banu prezenta o interpretare aparent nepartizană a teoriilor rasiale, respingând argumentele unor autori precum Chamberlain și Rosenberg, pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau de etnie română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii erau asimilați etniilor maghiară sau germană și Încetau să mai fie români. Astfel, argumentele eugeniste concluzionau că straturile sociale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etnică a clasei de mijloc, care conferea acesteia o identitate disgenică. Numeroși birocrați, Întreprinzători și liber-profesioniști din București erau români. Cei mai mulți membri de altă etnie ai clasei de mijloc erau evrei, pe care eugeniștii nu i-au considerat Însă o amenințare până În a doua jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc erau dominate de o cu totul altă problemă, cea a atitudinii iresponsabile a familiilor burgheze În deciziile legate de numărul de copii. În această problemă, femeile erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor măsuri, deoarece clasa intelectualilor șomeri apăruse ca o consecință directă a democratizării sistemului de educație 28. Este remarcabil faptul că Banu considera acest spirit de revoltă și intoleranță ca pe o amenințare la adresa intereselor României. Analiza sa este un exemplu relevant pentru felul În care eugeniștii se autodefineau ca promotori ai unei soluții moderate și orientate către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului și a pluralismului parlamentar și potențialele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să găsească metode de a garanta sănătatea În viitor a națiunii, dacă Înseși pietrele de temelie ale continuității sociale păreau să se cutremure? Familia reprezenta o victimă a procesului de modernizare, Însă eugeniștii nu condamnau Întregul proces ca fiind o amenințare pentru sănătatea națiunii. Mai degrabă, ei Își selectaseră inamici specifici. Țapul ispășitor favorit al eugeniștilor erau feministele și, În general, femeile care folosiseră oportunitățile create de modernizare pentru a evada din responsabilitățile lor eugenice, materne și domestice 43. De vină
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau din străinătate 45. Criticile puternic antifeministe ale eugeniștilor păreau uneori inadecvate contextului românesc. În Statele Unite și Europa de Vest, unde femeile avuseseră În deceniile anterioare experiența unui veritabil asalt al vieții economice și politice și unde, aparent, această mișcare era o amenințare reală la adresa ordinii sociale și a rolurilor de gen, atitudinea negativă a eugeniștilor față de organizațiile de femei era parte a discursului anxios care domina viața publică. În România Însă, grupările feministe se afirmaseră abia către sfârșitul secolului al XIX-lea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
inculcarea unor noțiuni eugeniste de ierarhie socială și condiție biologică 53. Un alt aspect al relațiilor de gen care a preocupat constant imaginația eugenistă a noii ierarhii sociale era cel al alegerilor conjugale. Numeroși autori au descris mariajele interetnice ca amenințări cu două tăișuri la adresa țesăturii relațiilor sociale sănătoase. Mai Întâi, astfel de căsătorii Însemnau o descreștere a bazei capitalului uman eugenic, pentru că, având un partener care nu era de etnie română, femeile urmau să dea naștere unor copii cu o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o opinie diferită În privința evreilor. Deși era și el În favoarea unui control mai strict al acestei populații de către guvern, Manuilă considera că, prin natura tradițiilor lor culturale și sociale, evreii se autosegregaseră deja și, de aceea, nu mai reprezentau nici o amenințare la adresa populației românești, În special nu un pericol de „infectare a sângelui”, așa cum susținea Făcăoaru 64. În general, evreii luau În căsătorie evrei și rareori pretindeau că sunt români „autentici” ca să obțină o poziție mai bine integrată În societatea românească
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a prezenta noțiunile de ereditate biologică a fost Iordache Făcăoaru 87. În analiza diferitelor probleme pe care le observau la sate, studenții erau solicitați să investigheze gravitatea unor maladii sociale, precum alcoolismul, și să descrie aceste probleme ca fiind amenințări potențiale la adresa integrității biologice a sătenilor, nu doar În momentul În care maladia se manifesta, ci și Într-un viitor de lungă durată 88. În plus, În cadrul muncii de teren, echipele stabileau dosare genealogico-biologice pentru fiecare locuitor al satului, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
element central pentru definirea românității. Sursa de inspirație a legislației se găsea mai degrabă În Legile de la Nürnberg 80. Cu toate acestea, putem afirma că discursul eugenist despre necesitatea de a controla sănătatea națiunii și de a o curăța de amenințările potențial disgenice din partea minorităților etnice a pavat drumul către o astfel de legislație radicală. O altă lege importantă adoptată În aceeași perioadă le interzicea tuturor medicilor, farmaciștilor și personalului auxiliar de etnie iudaică să devină sau să Își păstreze calitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
zeci de mii de deportați evrei din Transnistria, după septembrie 1941 și până În 194395. Este clar că autoritățile militare din Transnistria nu au inițiat nici o acțiune În ajutorul evreilor, ci pur și simplu i-au tratat pe cei infectați ca amenințări pentru sănătatea restului populației din Transnistria. Izolarea, nu tratamentul era politica generală. Nu au fost depuse eforturi nici măcar În direcția purificării surselor de apă sau a creării altor schimbări În mediul Înconjurător, care ar fi putut reduce incidența febrei tifoide
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuie să fie întrunite condițiile ce permit confruntarea deschisă a punctelor de vedere. Opoziția internă trebuie considerată ca fiind legitimă și nu trebuie să se poată refugia în formarea unor clici care să manevreze în culise. În sfârșit, trebuie ca amenințările externe ce plantează asupra organizației să fie slabe (ibidem, pp. 465-469). Să remarcăm totuși că, în special, este vorba despre condiții care pot atenua caracterul oligarhic al conducerii sau care pot întârzia procesul de oligarhizare, dar nu garantează în nici un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
stat. În această privință, un anumit număr de țări din America Latină sunt sau au fost cazuri-școală. De asemenea, putem considera ca fiind instabile regimurile în care posibilitatea unei lovituri de stat este apreciată ca fiind plauzibilă și planează ca o amenințare reală asupra instituțiilor. Regimurile politice în care acest gen de eveniment nu este considerat posibil pot fi socotite drept regimuri stabile. Totuși, putem distinge două tipuri de regimuri stabile: regimurile stabile reprezentative și regimurile stabile nereprezentative. Regimurile stabile reprezentative sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pro și contra. -/ - „Toate lucrurile depind de ideea pe care ne-o facem despre ele.” (L.A. Seneca) Exemplul pe care ni-l dă În continuare filosoful Senaca este convingător: „Boala se poate suporta dacă disprețuiești ce e mai greu În amenințarea ei. Nu-ți spori chinurile și nu-ți Îngreuna starea de bocete. Durerea este ușoară dacă ideea pe care ți-o faci despre ea n-o mărește. Dimpotrivă, dacă vei Începe să te Încurajezi, spunîndu-ți: «Nu-i nimic, să răbdăm
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
putred strică pe celelalte”. * „Cei răi cred că-ți fac mult bine, atunci cînd nu-ți fac rău.” (F. Esop) Însă dacă pentru cel care este rău, abținerea, de moment, În a face rău altuia reprezintă o performanță, În schimb, amenințarea „răului” din ei constituie pentru ceilalți o continuă posibilitate. * „CÎnd un rege Înalță pe unul necinstit, parcă-l arată poporului spre a-l Îndemna să-i semene.” (Charles Montesquieu) De aceea se și spune că starea morală a unei națiuni
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
monoteistă a liberului arbitru îl poate face pe om responsabil, deci vinovat de a fi preferat un anume lucru contrariului său. Până una alta, panteismul împiedică deriva într-o desfășurare diabolică. Bentivenga propovăduiește absența remușcărilor, inocența devenirii, jubilația fără grija amenințărilor creștine. Ca argumentație, el avansează două teze esențiale. Prima proslăvește meritele apatiei: nu e nicio nevoie să participi la suferința lui Hristos ori la aceea a aproapelui tău; să preferăm exercițiul seninătății în înfăptuirea oarbă a voinței lui Dumnezeu sub
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dumnezeu, nebunie dorința de a-l imita pe Hristos, desigur, dar ce jubilare aduce această blândă nebunie! Cum poți cunoaște această plăcere în lumea de apoi? Citind și trăind pe pământ Evangheliile, practicând virtuțile teologale - credință, speranță, milostenie. Nu contează amenințările preoților; deciziile ierarhiei ecleziastice sunt nule; rugăciunea călugărilor are puțină valoare; edictele suveranului pontif nu au nicio absolut niciuna: nu contează decât existența trăită imitându-l pe Isus sărac, umil, blând, pașnic, generos. Recursul la sursă i-a supărat dintotdeauna
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care creștinismul trimitea femeile la rug sub pretextul ipocrit al conlucrării cu diavolul... Lucrul de care Montaigne se teme, din partea femeilor - dar el trebuie luat în considerație în orice tip de relație - este capacitatea lor de a diminua forța bărbaților, amenințarea pe care o reprezintă ele pentru libertate, autonomie, independență, bunurile cele mai prețioase ale filosofului. E conștient că, de regulă, căsătoria - la care consimte, desigur, dar în forme mai puțin obișnuite - duce la apariția copiilor și că timpul reflecției, atât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bazată pe egalitatea suveranității tuturor membrilor săi; toți membrii trebuie să indeplinească obligațiile stipulate de Cartă; membrii trebuie să soluționeze conflictele internaționale pe căi pașnice, fară periclitarea păcii, securității și justiției la nivel internațional; membrii trebuie să se abțină de la amenințarea sau folosirea forței împotriva unei alte țări; membrii trebuie să acorde asistență ONU în orice acțiune care se desfășoară în conformitate cu Carta și nu vor acorda asistență țărilor în care ONU ia măsuri preventive sau de constrângere; ONU trebuie să se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilizare abuzivă a unei metode ale cărei limite sunt evidente: - nu evidențiază clar elementele de importanță strategică; - nu ține seama de diversitatea stakeholders-ilor; - deși strategia se dezvoltă pe baza punctelor tari identificate/oportunităților și pe reducerea celor slabe și a amenințărilor, practic, modelul nu indică direcțiile strategice viabile. Tendința de a izola p.s. de funcțiile conducerii a determinat și renunțarea la procesul de planificare. Astfel, p.s. este percepută ca o activitate fără importanță, non-necesară, prioritară fiind implicarea în activitățile curente. Planificările
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
negociere/parteneriat. Inundații masive pun pe prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremure de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor factori cu efecte destructive importante - sărăcia și excluziunea socială, amenințarea războiului, mai ales a războiului nuclear, terorismul politic - face din acestea probleme manifeste, putând chiar ocupa poziții de centralitate. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce așadar la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din starea potențială în cea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Un exemplu este problema dramelor generate de nașterile nedorite. Soluționarea acesteia poate fi blocată de disputa dintre „pentru libertatea de alegere” vs „pentru viață”, referitoare la controlul nașterilor. Un alt exemplu este conflictul dintre presiunea adoptării unor măsuri severe împotriva amenințării terorismului și valoarea libertăților individuale. Din acest motiv, pentru ca o problemă să revină în atenția publică, este nevoie de acumulări de tensiuni și efecte adverse de natură a înfrânge rezistențele. d. Rezistențe provenite din costul excesiv al acțiunii de soluționare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]