12,966 matches
-
goes to school: teachers, students and discipline, http://www.ed.uiuc.edu/EPS/PES-Yearbook/93 docs/COVALESK.HTM 8. Foucault M., A supraveghea și a pedepsi, traducere și note de Bogdan Ghiu, Editura Humanitas, București, 1997. 9. Vlăduțescu Gh., Istoria filosofiei antice, Tipografia Universității din București, București, 1979. 10. Stan E., Spațiul public și educația la vechii greci, Editura Institutul European, Iași, 2003. 11. Bochenski J. M., Ce este autoritatea?, traducere de Thomas Kleininger, Editura Humanitas, București, 1992. 12. Geissler E., Didactica
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și a pedepsi, traducere și note de Bogdan Ghiu, Editura Humanitas, București, 1997, p. 284. 20 Ibidem, p. 285. 21 Ibidem, p. 286. 22 Ibidem, p. 285. 23 J. Covaleskie, op. cit. 24 Ibidem. 25 Ibidem. 26 Gh. Vlăduțescu, Istoria filosofiei antice, Tipografia Universității din București, București, 1979, p. 44. 27 E. Stan, Spațiul public și educația la vechii greci, Editura Institutul European, Iași, 2003, pp. 11-12. 28 M. Foucault, op. cit., p. 253. 29 Ibidem, pp. 256-257. 30 Ibidem, p. 261. 31
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
* Acul de siguranță a fost inventat, după cât se pare, de americanul Walter Hunt, În 1849. Pentru invenția sa a primit 100 dolari. S-a inspirat de la broșele și fibulele antice cretane. * Ascensorul. Despre prima lui utilizare avem date certe Încă din epoca romanilor. Un ascensor era instalat la Colosseum-ul Roma și avea un mecanism simplu, alcătuit dintr-un sistem de scripeți și contragreutăți lucrate din piatră cioplită. Energia necesară era
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
lui Nero, care agrea "zăpada dulce". În secolul al XVIlea, la Toscana, Bernardo Bontanelli fabrică prima casetă. Odată cu venirea În Franța a Caterinei de Medici, Înghețata a trecut Alpii, spre a se răspândi În toată lumea. * Încălzirea centrală este o invenție antică. Băile romane erau prevăzute cu sisteme ingenioase de distribuire a căldurii. Astfel, termele imperiale din Trier erau Încălzite din pardoseală, prin radiație. Pereții dubli, cu strat de aer, izolau atât de bine Încât se puteau menține o temperatură și o
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
cu apă și baterii de amestec pentru apa caldă și rece. Până și cenușa cuptoarelor era Îndepărtată mecanizat și spălată de un curent de apa. * Lama de ras are o existență milenară. În cursul săpăturilor făcute În ruinele unei cetăți antice din Mesopotamia s-au găsit cele mai vechi lame de ras. Sunt lame de piatră, foarte ascuțite și care În partea de sus au o gaură prin care trecea degetul celui care voia se bărbierească. Unul dintre arheologi s-a
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
a ochiului omenesc, a remarcat ca obiectele privite prin lentile biconvexe par mult mai mari, dară observația a trebuit sa aștepte trei secole până ce italianul Salvio Amati din Florența a fabricat primii ochelari. * Oglinda a fost cunoscută Încă din Egiptul antic. Era de fapt o plăcuță de metal lustruita. Primele oglinzi de sticlă le-au făcut vestiții sticlari din Murano, prin secolul al XII-lea. Încă În secolul al XVI-lea, la Veneția, erau pasibili să fie condamnați la moarte toți
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
cunoșteau săpunul, obținându-1 din cenușa unor plante și grăsimi animale, dar Îl Întrebuințau numai pentru Îngrijirea părului. Fabricarea săpunului a Început abia În secolul al IX-lea, la Marsilia. * Scobitorile există de mult. Scriitorii romani amintesc folosirea lor. Frumoasele Romei antice, după ce-și curățau dinții cu praf de marmură, treceau printre ei o scobitoare de metal. Oamenii modești foloseau, În același scop, țepi de arici sau așchii de lemn. * Telefonul a fost descoperit În 1876 de americanul Alexander Graham Bell
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
care l-a inspirat În această descoperire i-a devenit soție. * Umbrela a fost Întrebuințată din timpuri străvechi de popoarele din Extremul Orient, fiind purtată de personalități de prim rang. Cu timpul a fost preluată de egipteni, apoi de grecii antici, apoi de romani. La curtea regilor Franței apare pe la jumătatea secolului al XVIlea, fiind Întrebuințată pentru apărarea capului de razele fierbinți ale soarelui. Astăzi se folosește În Întreaga lume. * Vagoanele Pullmann, care semnifică vagoane de dormit, au apărut pentru prima
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
funcție de ghid simbolic. În concluzie, schimbarea este transcendere de condiție, iar aceasta se realizează prin izolarea întregitoare și prin "inactivarea" vechii condiții, demers efectuat de conștiința de sine ca activitate a minții. Ea inversează o ordine cauzală pe care înțelepciunea antică greacă o plasa la nivelul alchimiei sufletului omenesc ("Empedocle spune doar că mintea omului se schimbă după cum se schimbă și starea lui"41), indicând o modificare de stare generată de intervenția conștiinței, adică subordonând dinamica interioară factorului decizional suprastructural. Ea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
muncească trei luni în Maroc și să-i dea lichidarea doar jumătate din promisiune; un cântăreț în cinci limbi din București, strângea câte 18 19 euro pe zi într-o pălărie, în fața Academiei... Turismul excepțional organizat cu valorizarea monumentelor istorice. Anticii au făcut, cu adevărat ceva (din ce-au acumulat): monumente impunătoare, de regulă din marmură, și... legendele Olimpului. Cu astea au asigurat existența unui popor... cât va exista această manifestare omenească numită turism. Cine nu vrea să vadă Partenonul, Colosseum
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
dar se întoarce mereu la dorința unei vieți ce nu e plasată într-o dispută atît de grea și la hotărîrea de a nu uita caracterul mărginit al muritorilor. Și acest mod de a gîndi exprimă principiul însuși al concepției antice despre viață. Platon știa desigur cu claritate că viața este în aceeași măsură comedie și tragedie și că acestea sînt legate între ele într-un mod firesc. Dar ideea n-a căpătat totuși la el o însemnătate hotărîtoare. Poate că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru o strădanie mereu reînnoită. Sufletul eroic preferă să cadă în luptă, ori măcar să-și simtă deficiența și imperfecțiunea în fața unui mare țel, decît să cîștige perfecțiunea, propunîndu-și unul inferior. Comparația cu Banchetul lui Platon ne arată deosebirea dintre gîndirea antică și cea modernă. Platon vrea să ne conducă dincolo de aspirația continuă, dincolo de lumea schimbării, în care poate fi vorba doar de străduință. Afectele trebuie înlocuite cu claritatea intelectuală și starea sufletească să-și găsească liniștea în invariabilitate. Pentru Bruno însă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acest sentiment totalca o dispoziție sufletească de bază. Cocepția pe care o avea antichitatea despre caractere și destine era mai simplă. Cei de atunci erau atașați de niște linii mari și pure și nu reprezentau personalități ori evenimente foarte complicate. Anticii posedau cu siguranță un viu sentiment pentru acea lege a mărginirii căreia i se supune tot ce-i omenesc, ba chiar totul în lume. Datorită unei "divine invidii" care corespunde fenomenul numit de romantismul modern "ironia universală" marea fericire și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fel cu marele sau maestru. Psihologia lui nu a putut descrie starea totală aflată în spatele eficacității vieții acestuia și care constiutie tocmai cel mai mare exemplu de mare humor. Faptul acesta nu contrazice afirmația că într-adevîr ironia este un sentiment antic, iar humorul unul modern. Fiindcă Socrate se află exact la momentul unei breșe, cînd antichitatea trimite dincolo de ea însăși și tocmai de aceea el poate trece drept un reprezentant nu doar al unei singure perioade, ci în general, al oricărei
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la el încît bogata sa experiență ca om nu putea avea înrîurire totală asupra sufletuluzi său în orice caz, nu o înrîurire pe care s-o poată recunoaște și exprima cu gîndirea lui. Pentru el, la fel ca pentru gîndirea antică în general, invariabilul și variabilul treceau drept contradicții maxime, ireconciliabile, între care trebuia să ăzbutești, pînă la urmă, o alegere. Iar pentru Platon nu exista nici un dubiu de care parte se afla adevarata valoare. Sentimentul său total era un entuziasm
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
imaginată de Kierkegaard l-a ajutat să iasă din această nedumerire; după ce pendulase el însuși între cele chemări, Kierkegaard hotărîse că se poate trăi spiritualicește numai prin "unitate și concentrare". Höffding și-a susținut doctoratul cu o teză privind " Concepția antică despre voința umană": voința a continuat să dețină și mai tîrziu un loc eminent în gîndirea sa. Au urmat patru decenii de intensă efervescență creatoare lunga perioadă fiind divizată de Höffding însuși la trei etape: prima (1875-1887), a dedicat-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
momentul în care au început să se dezvolte structurile instituționale prin care democrația reprezentativă își găsește locul în structura organizațională a statului modern. Aceasta a însemnat o ruptură a continuității care, în mod ideal, ne conduce de la libertatea politică a anticilor, exercitată în interiorul agorei, până la libertatea politică modernă (Constant, 1818), exercitată prin instituția votului și prin instrumentele de control utilizate în poliarhii pentru monitorizarea sau corectarea acțiunii coercitive a statului (Dahl, 1971). De la libertatea înțeleasă ca o posibilitate de exercitare a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
să îndeplinească acțiuni de influențare a proceselor politice prin intermediul reprezentanților lor4. Dezbaterea și schimbul de informații se petrec, așadar, într-un context din care lipsește posibilitatea de interacțiune directă, frontală, între membrii comunității politice 5. Diferența care apare între democrația antică și cea modernă 6 este legată de bogata diversitate de mecanisme care pot fi activate în spațiul public și în funcție de care acționează fie primul, fie celălalt tip de context democratic. În democrația ateniană, era garantată o interacțiune sine medium între
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
o analiză critică, vezi Cohen, Arato (1992). 5 Faptul că democrațiile directe sunt de preferat celor care se folosesc de instituții de reprezentare și de delegare este argumentat de Cohen, Sabel (1997). 6 Pentru o reflecție asupra diferenței dintre constituționalismul antic și cel modern, vezi McIlwain (1940). 7 Acesta este cu adevărat independent de faptul că reprezentanții aparțin unor partide politice sau sunt reprezentanți ai societății civile organizate. Din acest punct de vedere, cele două forme de democrație, ceea reprezentativă și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
mit viu. II. La originea civilizațiilor Specialiștii în mitologie și filologii cad de acord când afirmă că vinul se află la originea civilizațiilor. Pe lângă rădăcina sanscrită vêna (iubit), prezentă în etimologia cuvântului "vin" în diferite limbi de origine indo-europeană, societățile antice considerau fructul viței de vie ca fiind o băutură civilizatoare. Asemenea religiilor păgâne din jur, tradiția biblică a sacralizat vinul și a făcut din el un dar al lui Dumnezeu (Geneza, 27: 28). Scriptura ne învață că utilizarea vinului nu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
acest zeu străin ajuns târziu pe pământul grecesc ar fi fost în Caucaz, apoi ar fi săvârșit o călătorie lungă și misterioasă în India, până la malurile Gangelui, într-un car tras de pantere și, de acolo, ar fi parcurs lumea antică, transmițând cultura viței de vie. Această zeu grec al vinului și al beției se înrudește cu zeul Osiris egiptean, Ut-Napishtin mesopotamian, Ammon libanez, Moloc sirian, Spendaramet armean, Sabayios trac și frigian, cu zeii Liber Pater și Bachus latini, precum și cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ilustrează importanța căutării unității pierdute și a încercărilor care duc la Cunoaștere. Acest caracter inițiatic este foarte prezent în Grecia, în orașul Eleusis, la nord-vest de Atena, unde erau celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prezent în Grecia, în orașul Eleusis, la nord-vest de Atena, unde erau celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără îndoială secretul vieții. De
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără îndoială secretul vieții. De aceea, atât oamenii liberi cât și sclavii, cetățeni greci sau barbari 18
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
căderea Imperiului Roman, viticultura a rezistat în urma distrugerii orașelor care au răspândit-o pe pământul Galiei, reușind să se mențină și să se dezvolte datorită faptului că a păstrat în Evul Mediu prestigiul de care s-a bucurat în societatea antică. Dincolo de rolul pe care i-l atribuie religia, această ocupație rămâne o podoabă indispensabilă pentru cei de rang înalt, și prin aceasta, o formă de distincție socială (...). După cum o arată și în zilele noastre obiceiul "vinului de onoare"20, aparținem
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]