8,716 matches
-
sau ,,religiei lui Zamolxe” cum a mai apărut la Celsus care a fost text canonic și pentru mozaici pînă în anul 90 al erei noastre. Iar dacă acest pîrlit ivrit le considera începătoare, nu avea cum o mare parte din antichitate să-și găsească umbra de speranță în ele după cum s-au răspîndit în imperiul roman. La religia geților au trecut zeci de popoare fără ca cineva să-i îndemne cu vorba sau bani. Pe cînd în mozaism și mai tîrziu în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Epistola lui Pavel către romani, scrisă de ivritul răspîndac; venită peste neamul dac, unde la 15,19 avem: Așa că de la Ierusalim și țările de primprejur, pînă la Iliric, am răspîndit cu prisosință evanghelia lui Cristos.” Făcătura a fost demascată din antichitate și unul dintre cei care le-au pus jar sub tălpi liftelor iudeo-creștine, a fost filozoful platonician Celsus ce a trăit la Roma în secolul ll al erei creștine. Opera lui s-a pierdut la fel ca a tuturor criticilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
esenilor de la Qumran sau de la Vatican se spune același lucru despre că-petenia frăției lui Israel. Osenii, amintiți mai sus erau de fapt esenii pe care iudeii s-au chinuit în draci să-i facă dispăruți din istorie iar informațiile din antichitate spun că trăiau în regiu-nea Mării Moarte, însă prin minciună se poate născoci orice istorie. Amintirea înțelepților geți -eseni sau aseni - o găsim și la slavii de răsărit prin ovseni și useni, cuvinte care aduc turbarea în mințile întunecaților. Origene
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
iar falsificatorul a fost un ivrit mare iubitor de năprasnică apologie și alegorie iudaică și mozaică. Falsul este făcut înainte de anul 90 al erei noastre pentru că al doilea mare conspirator și colportor al iudaismului turbat, J. Flavius, redă scrisoarea în Antichități iudaice Xll dar și această informație este un fals făcut mai tîrziu de către liota iudeo-creștină. Făcătura provine din cercul lui Filon și a urmașilor lui întru plăsmuiri care au născocit cu nerușinare că filozofia greacă își are rădăcinile conceptuale în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
grecilor și romanilor și care urmărea să pregătească drumul pentru stăpînirea lumii prin fariseism și din greșeală a ieșit iudeo-creștinismul, dar tot un cult satanist. Dar și unul de-al lor le demască făcătura, cum găsim la J. Flavius în Antichități iudaice scriind că regele Ptolomeu Filadelful le-a cerut rabinilor să trimită pentru biblioteca din Alexandria, codul lor de legi după care își guvernează statul teocratic. În cuvîntul înainte scris chiar de către autor, avem pentru înțelegerea mai depli- nă chestiunii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu vadă strălucind lumina evangheliei slavei lui Cristos care este chipul lui Iahwe.” Că minte șăgalnicul ivrit cînd pretinde că Iisus Cristos este turbarea, ura, fanatismul și lăcomia lui Iahwe, o dovedește fără putință de tăgadă atît textele venite din antichitate cît și tăblițele de plumb ale geților. În Faptele apostolilor, Saul ne spune la 24,22 că pe la anul 58 și procuratorul Iudeei, romanul Felix, știa destul de bine despre ,, Calea aceasta” care se propovă- duia în acele locuri, pe care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
piatra terestră - cremenea - poate genera scîntei și deci lumină, care se înalță către cer. Mitra, prin nașterea sa este le-gat mai mult de Mama Pămîntească și energiile ei creatoare de viață care era cele-brată încă din cea mai adîncă antichitate în peșteri precum cele de la Eleusis, Par-nes, Delos și altele, și cum apare în multe situri din bazinul inferior al Dunării. Chiar din ceruri, el este apărătorul adevărului și al dreptății, apărătorul sfințeniei și dușmanul neînfricat al fiilor întunericului. Acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
neînfricat al fiilor întunericului. Acest conflict între fiii luminii, ese-nii sau asenii geți și fiii întunericului, ceata ivrită a lui Belial/Satanei se găsește clar explicat în unele manuscrise descoperite la Qumran, dovedind că lucrurile se știau foarte bine în antichitate dar au fost bolmojite, ascunse și falsificate în totalitate. Ariminismul sau mitraismul credea în supraviețuirea conștientă a esenței divine care se află în noi, în izbăvire și mîntuire. El mai credea într-o judecată cerească a fiecăruia după faptele săvîrșite
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fac pomii; sau dacă Arkadia l-a născut pe Pelasgos, mai bătrîn decît Luna; sau Lemnos pe Kabeiros, prunc frumos al misterelor inefabile...”. Păi întunecaților, nici că este nevoie de altă mărturisire privind poziția uluitoare a religiei geților în cultura antichității, cînd chiar cei mai înverșunați dușmani vorbesc de neamul divin al cabirilor și pruncul născut ce avea misterele inefabile. Voi ați dat lumii doar urgiile și orgiile sataniste! Într-o legendă mioritică, veche de la începuturile lumii se spune că cei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această nevoință cumplită a aflării limbii de slujire în creștinismul arimin sau mitraism în imperiul roman, cult care a ajuns din arimi-nism, sub pana unor sataniști chiar arianism, să purcedem la cercetatul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și H.-R.Patapievici, "a fi modern înseamnă a fi mereu identic cu ultimul moment al timpului, a fi cel mai avansat, cel mai nou, cel mai recent" [p.455, 114]10. Chiar dacă dezbaterile despre invențio al poetului țin de Antichitate, doar epoca modernă reduce ființă la "novum", conform formulei reușite a lui Vattimo, doar tradiția modernă începe cu recunoașterea noului ca valoare fundamentală, cum constată Antoine Compagnon [p.9, 178]11. Analizând fenomenele literare complexe în filiația lor, cercetătorul Sergiu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
celui où ils étaient parmi leș Anciens" [Parallèle des Anciens et des Modernes]. 6 În funcție de domeniu, modernitatea prezintă datări diferite. Cât privește domeniul estetic, H.R.Jauss [1990, p.42] delimitează trei momente esențiale ale modernității literare: anii 1800, care resping Antichitatea, anii 1850, cu estetică lor înnoitoare și anii în jurul lui 1912 cu drumul lor spre viitor. 7 Cf. P. Robert, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Paris, 1951-1964, art. "modernité". 8 Modernitatea se caracterizează, conform lui Georges Balandier, printr-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
facile à juger en apparence, le plus difficile à juger en réalité" [p.32]. 151 Metaforă teatrului este foarte veche, ea își trage originea de la Platon [v.Curtius, cap.7]. De-a lungul secolelor, sensul metaforei s-a schimbat mult. Antichitatea instituie imaginea teatrului în sensul de teatrum mundi, considerând viața umană că o piesă de teatru pusă în scenă de către zei. Păstrând sensul teologic al imaginii, Evul Mediu introduce ideea de simulare, precizând că actorul nu joacă propriul său rol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lui S., Teoria imitațiunii și a clarului confuz în estetică (1925), reunește două studii. Unul trece în revistă, analitic, concepțiile despre natura artei, despre raporturile dintre frumosul artistic și cel natural, dintre etic și estetic, adevăr, bine și frumos, din Antichitate (Socrate și Platon, Aristotel și succesorii lui, Plotin), trecând prin epoca patristică și estetica medievală, Renaștere, Boileau, Descartes, până în secolul al XVIII-lea (Rousseau, Winckelmann, Lessing), ca și la Victor Cousin, spre a formula o concluzie ușor ambiguă: „«nu vom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
de către filozof a educației instituționalizate. Cristian Bădiliță, unul dintre emulii de după 1990 ai „modelului Păltiniș”, vede în școala lui Noica un echivalent contemporan (dar superior, pentru că evita greșelile trecutului, din vremuri imemoriale până la Kant și Heidegger) al grupurilor formative din Antichitate, cum ar fi școlile lui Platon, Aristotel sau Plotin; prezentarea hagiografică făcută de Bădiliță „școlii de la Păltiniș” amplifică transfigurarea operată de Liiceanu a experienței de la Păltiniș într-un scenariu atemporal ce nu poate fi maculat de politică sau de interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să aleagă Italia drept patria desăvârșirii sale spirituale. Străbate orașele lombarde, aflate sub stăpânire habsburgică, călătorește până la Neapole și la ruinele Pompeiului și face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului. La Roma aprofundează, între 1808 și 1812, studiul Antichității și al culturii neoclasice, cunoaște arheologia, arhitectura și istoria artelor, deprinde artele plastice în atelierele pictorului Michele Keck și ale sculptorului Antonio Canova, cercetează arhive și biblioteci (face excerpte la Vatican), se instruiește în arta poetică, cu abatele Tarengi. Pătrunde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Metastasio, Ugo Foscolo, Vittorio Alfieri, Vincenzo Monti. Motive și teme literare, simple influențe sau îndepărtate localizări, prelucrări apropiate originalului sau traduceri propriu-zise dezvăluie surse și filiere ale culturii scriitorului (completate de excerptele făcute de acesta și de lista bibliotecii sale): Antichitatea greacă (Anacreon, Moschos din Siracuza, Bion din Smirna) și latină (Horațiu, Catul, Properțiu), Renașterea italiană, clasicismul francez (Boileau, La Fontaine), preromantici (Ossian, Gray, Gessner, Florian), romantici (Goethe, Schiller, Byron, Lamartine, V. Hugo), scriitori din literatura slavă, apropiată formației galițiene a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de seamă, măcar o dată, surâsul. Avem de-a face cu primul produs al propagandei cinematografice adresat „păturii intelectuale”, echivalentul vizual al propoziției standard de lucru a activiștilor : „Înțelegem și problemele intelectualilor”. Iată schema : Caius Bengescu (nume mai „intelectual” de atât, antichitate romană plus Hortensia Papadat, era greu de dat personajului) este un fiu de boieri cu conac și stemă care, în adolescență, se dedică luptei comuniștilor, devenind un „poet al baricadei”, deoarece avea și talente literare. Suntem însă în anii ’60
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
medicului sau spitalului unde trebuie să primească și primește îngrijiri fără nici-un fel de discriminare. Nu este mai puțin adevărat că până a se ajunge la această abordare, istoria umanității a cunoscut atitudini care sunt de neînțeles astăzi. Astfel în antichitate atitudinea față de bolnav, ca și față de sclav, era una discriminatorie. Această atitudine s-a menținut până în era creștină când religia lui Hristos a venit să spună omului că „o ființă omenească care suferă este un frate ce trebuie alinat’. Din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
organizează și direcționează activitatea individului este sufletul. Printre aceștia se numără și Paulescu care, cu ajutorul analogiei și experimentului, reușește să demonstreze existența reală a sufletului ca o componentă imaterială a ființei viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viață și de moarte asupra supușilor. Deși societățile antice erau mai aproape de natură prin gradul redus de dezvoltare și civilizație, totuși viciile dominau viața socială și raporturile dintre oameni. Aceste aspecte erau vizibile chiar în civilizațiile cele mai avansate ale antichității cum era cea egipteană, chaldeo- asiriană și mai apoi civilizația greacă și romană. Unele dintre vicii erau chiar zeificate și consacrate prin zei protectori (Bachus, Venus, Mercur etc.). În aceste condiții proprietatea era dreptul celui mai tare, sclavia era considerată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instinctelor sociale Într-o incursiune istorică în domeniul filosofiei și științelor sociale Paulescu încearcă o retrospectivă asupra a ceea ce înțelepciunea umană a reușit să ofere omenirii în domeniul organizării sociale. Cum era și firesc începe cu cei doi titani ai antichității, Platon și Aristotel, comparându-le viziunile și soluțiile sociale pe care aceștia le propun. Astfel în viziunea lui Platon (Republica) statul se naște ca o necesitate, întrucât trebuințele individuale se rezolvă mai ușor în comun, în plus satisface sociabilitatea înnăscută
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
toate acestea și în pofida progreselor considerabile în cunoașterea umană ideile lui Platon aveau să fie reluate și dezvoltate până în epoca modernă, și chiar tradusă în plan social de ideologia marxistă. Aristotel - unul din cei mai mari oameni de știință ai antichității, cunoscând natura umană și în general natura ființelor vii, elaborează și el un sistem de organizare socială, incomparabil mai aproape de realitățile existențiale ale omului. Este primul care intuiește că structura de bază a societății este familia, că mai multe familii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
șeful statului avea putere absolută și discreționară. Întreaga structură legislativă oferea cadrul necesar pentru stimularea și întreținerea viciilor de proprietate, dominație și subordonare, de aici răfuielile sângeroase dintre familii și războaiele de jaf și cotropire care au zguduit omenirea în antichitate și epoca medievală. După revoluția franceză, legislația civilă adoptă principiile liberalismului și se structurează în trei părți; constituția care delimitează proprietatea teritorială, forma de organizare și structura statului, codul civil care reglementează organizarea familiei și proprietății private și codul penal
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Dumnezeu; și Hristos a pătimit pentru voi lăsânduvă pildă ca să umblați pe urmele lui’. Este o dovadă a dorinței de a ridica pe sclavi în ochii lumii, a le reda speranța, lăsând ca timpul să rezolve și această umilință a antichității asupra condiției umane. Cel mai emoționant pasaj al acestei epistole este cel cu privire la caritate, a cărui sorginte creștină o subliniază cu un har deosebit: „Faceți ca sufletele voastre să fie curate prin caritate, adică prin iubirea aproapelui’’; „Fiți toți uniți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]