12,241 matches
-
și, respectiv, genezei. Balansul între un lirism interiorizat, uneori remarcabil de profund, și unul exterior, ostentativ, este prezent la nivelul întregii creații și prin alternanța între confesiunea tensionată și patetismul diluat în convenții, alternanță ce se regăsește în prima lui antologie, Poezii (1968). Prin Spațiile somnului (1969), poetul revine la răvășitele lumi interioare, la introspecție, dar și la prospectare, la ceea ce el numește „adâncul obscur”, „izvoarele somnului”, visul „haotic și nemărginit”. Reapar motivul germinației secrete, „sfera născătoare”, metaforă care atestă faptul
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
versului, diversificând metrica, oscilând între dodecasilab și monosilab. În Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi (1985) revine motivul somnului, poetul retrăiește acel „dor de spații închise”, dar și fascinația lumilor celeste, evocând cu o naivitate bine simulată lumea copilăriei. Antologia Poeme (1986) e tipărită postum. Într-un ciclu de inedite, meditația asupra timpului necruțător se înfățișează ca o premoniție a trecerii în neființă. Ciclul 1907 - epopeea țărănească nu se înscrie, cum pare a anunța titlul, în lirica evenimentului, în prim-
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E. Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, 1943, 14-19, 22, 62-64, 128; Perpessicius, Opere, VIII, 77, X, 257-258; Corbea-Florescu, Biografii, 259; Scriitori bucovineni, Suceava, 1992, 51-52; Grigore Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1996, 84-85. G.B.
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
rămâne domol, tradițional, imaginile având oarecare noutate și prospețime. SCRIERI: Săbii și epave, Galați, 1935. Culegeri: Mureșule, apa ta... (în colaborare cu D. Boeriu și V. Bogdan), îngr. Andronie Vișan, pref. Vasile Netea, Târgu Mureș, 1971. Repere bibliografice: B. Jordan, Antologia învățătorilor în literatură, București, f.a., 241; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 110; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 146; Datcu, Dicț. etnolog., I, 318. A.B.
HONDRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
În domeniul traducerii, preferințele lui H. s-au îndreptat spre autori moderni, cum ar fi Ion Barbu, Eugen Jebeleanu, Alexandru Căprariu, Ana Blandiana, Adrian Popescu ș.a. Versiunile în germană din poezia lui Ion Barbu au apărut în 1975 în două antologii (la Cluj-Napoca și la Tübingen), intrând apoi în cuprinsul volumului Das dogmatische Ei (1981), ediție îngrijită împreună cu Hedi Hauser. Peter Motzan consideră tălmăcirile lui H. „de o exactitate cuceritoare și de o pregnanță adecvată originalului”. A transpus în limba germană
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
volumului Das dogmatische Ei (1981), ediție îngrijită împreună cu Hedi Hauser. Peter Motzan consideră tălmăcirile lui H. „de o exactitate cuceritoare și de o pregnanță adecvată originalului”. A transpus în limba germană și numeroase texte de proză românească, apărute în diferite antologii, la Cluj-Napoca și la Berlin. Traduceri: Aurel Rău, Auf diese Weise schlaf ich eigentlich weniger [În felul acesta dorm mai puțin], București, 1980; Ion Barbu, Das dogmatische Ei [Oul dogmatic], București, 1981 (în colaborare cu Hedi Hauser); Eugen Jebeleanu, Dem
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian Păunescu, Amza Pellea, Ilie Purcaru, D. R. Popescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, iar în 2001 îngrijește, în ciclul „Memorialul Brâncuși”, o antologie de documente și scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul. SCRIERI: Cântec tânăr, Craiova, 1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977; Călăreț stingher, București
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
București, 1987; Bolta cuvintelor, Craiova, 1994; Versuri rebele, Craiova, 1999; Comoara de la Ostroveni și „brâncușii” Craiovei, Craiova, 2002; Terori sfidate, pref. Const. M. Popa, Craiova, 2003; Din lumea umbrelor, pref. D.R. Popescu, Craiova, 2003; Odobleja, pref. Al. Surdu, Craiova, 2003. Antologii: Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Poeții cântă patria, GL, 1968, 34; Doinaș, Diogene, 172; Firan, Macedonski - Arghezi, 235-237; Piru, Poezia, II, 146-147; Popa, Dicț. lit. (1977), 261; Marin Beșteliu, O
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
1934). A mai semnat cu pseudonimele T. Iuzbași, T. Sutașu ș.a. În 1919 a debutat editorial cu un „studiu istorico-filologic”, Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid. Propunându-și un scop didactic bine precizat, a întocmit, alături de I. Negrescu, o antologie din literatura română, cu un glosar în limbile rusă și germană (Chișinău, 1921). Singura carte de beletristică a lui H., Vrăbioiul alb... și alte păsări, apărută în 1936, a fost reeditată, cu unele modificări, la Chișinău (1943) și la Iași
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
operele lui Pușkin, Cehov, Strindberg ș.a. SCRIERI: Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid, Iași, 1919; Câteva nume topice românești de origine cumană, Iași, [1934]; Vrăbioiul alb...și alte păsări, Iași, 1936; ed. 2, Chișinău, 1943; ed. 3, Iași, 1972. Antologii: Antologie română, Chișinău, 1921. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 349-353; Const. Ciopraga, Titus Hotnog, IL, 1957, 6; Gh. Agavriloaie, Titus Hotnog, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Leon, Umbre, I, 124-126; Leon Baconsky, Titus Hotnog, ST, 1971, 7
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
lui Pușkin, Cehov, Strindberg ș.a. SCRIERI: Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid, Iași, 1919; Câteva nume topice românești de origine cumană, Iași, [1934]; Vrăbioiul alb...și alte păsări, Iași, 1936; ed. 2, Chișinău, 1943; ed. 3, Iași, 1972. Antologii: Antologie română, Chișinău, 1921. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 349-353; Const. Ciopraga, Titus Hotnog, IL, 1957, 6; Gh. Agavriloaie, Titus Hotnog, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Leon, Umbre, I, 124-126; Leon Baconsky, Titus Hotnog, ST, 1971, 7; Ion
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
necunoscut (1961), și autor al unei dramatizări după romanul Omul invizibil al lui H. G. Wells (1974). A tradus mai ales opere cu specific fantastic de Jules Verne, Cyrano de Bergerac, J. H. Rosny-Aîné, Maurice Renard, André Maurois ș.a., a alcătuit antologii de gen: Fantascienza (în colaborare cu Gianfranco de Turris, 1972), O falie în timp (1975) ș.a., a prefațat ediții din Mark Twain, Villiers de l’Isle Adam, R.L. Stevenson, H. G. Wells, Stanislaw Lem, Vladimir Colin ș.a. Pentru întreaga activitate pe
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
integrală a bibliografiei de specialitate românești și internaționale, el recuperând, prin propriile cercetări de istorie literară, pentru literatura noastră fantastică nume precum Costache Conachi, Enacachi Gane, V. Rugină, Ion Ghica, I. Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Victor Anestin ș.a. H. a alcătuit antologii ale genului SF din literatura română și străină, a redactat studii, prefețe, prezentări, eseuri, a susținut la radio și televiziune emisiuni care, prin nivelul de competență și stilul captivant, au provocat o emulație a genului și o înțelegere adecvată, superioară
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
1983; Un fel de spațiu, București, 1988; Călătorie întreruptă, București, 1989; Triumful visătorilor (în colaborare cu Julien Weverberg), București, 1991; Jules Verne în România?, București, 1992; Enigme pe cerul istoriei, București, 1992; Misterul Roswell după cincizeci de ani, București, 1997. Antologii: Viitorul a început ieri. Retrospectiva anticipației franceze, București, 1966; Viitorul?Atenție!, București, 1969; Vârsta de aur a anticipației românești, București, 1969; Fantascienza (în colaborare cu Gianfranco De Turris), pref. trad., București, 1972; Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice, București, 1975; O
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
târziu îi apare prima proză în revista „Vatra”, cu o prezentare de Dan Culcer. Editorial, figurează mai întâi în volumul colectiv Debut ’86, prima carte, Iubita mea, e ora indexării, apărându-i în 1994. Este prezent, de asemenea, în numeroase antologii de proză umoristică. Colaborează cu versuri, proză și publicistică la „Ateneu”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Urzica”, „Al cincilea anotimp”, „Orient latin” (Timișoara), „Moftul român”, „Cuvântul liber” (Târgu Mureș), „Adevărul Harghitei”, „Mesagerul transilvan” (Cluj-Napoca) ș.a. Deși prozele lui
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
pseudonimele Iuliu Horațiu, Onih. Prima carte de versuri a lui H., Noaptea Pandorei, apare în 1969, fiind urmată de Ornicul trecerii (1971), Poemia (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și April (1986). Volumul Poemia și alte poeme (1995) este o antologie de autor, care, pe lângă piesele cele mai semnificative din cărțile anterioare, cuprinde și un număr important de inedite, reunite sub titlul Ortopoeme. Același caracter îl are ediția bilingvă, româno-engleză, Recurs la Poemia (2003), care adună poezii incluse în Poemia și
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
fondul documentar disponibil și ierarhia autorilor și operelor. Literatura cu caracter biografic (jurnale intime, memorii) a devenit un gen dominant, În pofida statutului său literar bastard. Modificarea clasamentelor și recunoașterea unor foști autori marginali au fost posibile datorită publicării mai multor antologii. Dar examinarea raporturilor dintre literatura și politica rămâne foarte lacunara, În afară cazurilor când este vorba de statutul de victimă al cutărui autor sau de denunțarea unora din cei compromiși. Trecuturile de extremă dreaptă sunt mult mai discret tratate, când
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea Marin, 2003-2004). Este În mod special cazul avangardei, a cărei tradiție fusese celebrata de pe la sfârșitul anilor ’60, prin mai multe studii și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională care Îi consacrase pe acesti autori (Irina Livezeanu...). Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar moderniste, prezența de asemenea avantajul de a nu se Îndepărta prea mult de paradigmă ideologică a unui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al literaturii pentru copii: de la Cuore de Edmondo de Amicis până la Bertoldo și Bertoldino, cele mai cunoscute cărți italiene pentru cei mici au făcut obiectul unor transpuneri și prelucrări inspirate, iar basmele populare italiene și-au găsit loc în diferite antologii. O serie de dicționare, ghiduri de conversație și compendii de gramatică stau și ele mărturie pasiunii sale pentru limba și cultura italiană. Traduceri: Carlo Montella, Cu limuzina în paradis, București, 1962; Alberto Moravia, Povestiri din Roma, București, 1962 (în colaborare
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
Lörinc, Garai Gábor, Nemes Nagy Ágnes, Juhász Ferenc. Din literatura română traduce în egală măsură proză și poezie. Poezia lui Anghel Dumbrăveanu, Mircea Ciobanu și a Anei Blandiana este inclusă în câte un volum de transpuneri în limba maghiară. În antologiile Kutak (1981) și Házinapló (1990) își adună tălmăciri din poezia română clasică și contemporană. Două romane ale Hortensiei Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns, apar în limba maghiară tot în transpunerea ei (1964), ca și romanele Rămas
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
descifreze mesajul profund uman al unei opere-efigie pentru noua sensibilitate născută în Roma secolului I d.Hr. și îl invită pe cititor să participe la lectura poeziei lui Ovidiu. Confirmând interesul pentru cunoașterea și buna receptare a elegiacului latin, L. realizează antologia de evocări literare ale poetului antic în spațiul românesc intitulată Lui Ovidiu (1977), mergând de la piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
apartenenței la spațiul istoric și cultural al Romei. SCRIERI: Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și poetul, Cluj, 1971; Ovidiu, poetul exilat la Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători și exploratori în Antichitate, București, 1986. Antologii: Lui Ovidiu, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Roberto Paribeni, Traian, preabunul împărat, Sibiu, 1943; Tacit, Opere, vol. II: Istorii, introd. trad., București, 1963; Raymond Bloch, Etruscii, București, 1966; Salustiu, Opere, introd. trad., București, 1969. Repere bibliografice: Hadrian Daicoviciu, „Cum trăiau romanii”, TR
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
și calitatea definițiilor. SCRIERI: Discurs la deschiderea cursului de filosofie în Colegiul Național de la Sf. Sava din București, septembrie 1842, în Ilie Popescu-Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt academic. Filosofia (1845), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 404-407; Cuvântare la deschiderea anului școlar (1846), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 408-409. Ediții: Cronicarii Țării Românești, I-II, București, 1846-1847; Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Sf. Sava din București, septembrie 1842, în Ilie Popescu-Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt academic. Filosofia (1845), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 404-407; Cuvântare la deschiderea anului școlar (1846), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 408-409. Ediții: Cronicarii Țării Românești, I-II, București, 1846-1847; Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași, 1853-1854 (în colaborare cu A. Panu și M. Kogălniceanu). Traduceri: A. Delavigne, Manual de
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
din folclor, tinzând spre stilizare și imagine plastică, Adrian Maniu nu a renunțat la experiența dobândită în contactul cu realizările formale ale unor curente ca simbolismul sau expresionismul. În colaborare, L. a întocmit numeroase manuale de limba și literatura română, antologii de texte comentate, culegeri de noțiuni de stilistică, de compoziție și de termeni literari. A tradus, în colaborare cu Maria Brăescu, Catherine-Paris de Martha Bibescu (1996) și corespondența scriitoarei cu Paul Claudel (1992). A transpus, de asemenea, piesele Trei femei
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]