11,066 matches
-
adunau În cercul ud de pe masă. În fine, fără să bea Încă, a scos pachetul cu țigări din ranița pe care o pusese pe jos, lângă scaun, și a aprins una. Briza mării ducea fumul dintre degetele lui când, Încă aplecat peste flăcăruia chibritului, pe care o ferea cu podul palmelor, s-a uitat la Faulques. - Credeam că ți-e sete, a spus acesta. A aruncat chibritul stins, s-a uitat iar la halba cu bere și, la urmă, a luat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de ani. Oricine poate să afle, numai să fie atent. Omul torturează și ucide fiindcă așa e el. Îi place. - E lup față de om, cum zic filosofii? - Nu-i insulta pe lupi. Sunt asasini cinstiți: omoară ca să trăiască. Markovic a aplecat capul, parcă analizând profund. Apoi s-a uitat iar la pictorul de război. - Și care-i, după dumneata, rațiunea pentru care omul torturează și ucide de pomană? - Inteligența, presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ca să respire aerul gros și cald ce mirosea ca apa murdară din râu și ca trupurile nemișcate de pe mal. Carne crudă. Niciodată nu i se păruse, ca În acea zi, că duhoarea trupurilor africane era aidoma cu a cărnii crude. Aplecându-se asupra unuia dintre ele - carne pe butucul măcelarului, gata de devorat - și apropiind obiectivul aparatului de el, rănitul ridicase mâinile legate ca să se acopere pe jumătate, Înspăimântat, pe când corneele albe Îi ieșeau și mai abitir din orbite. Atunci Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
decât protagonist. Ori, ca să epuizăm chestiunea, ambele lucruri În același timp: era În egală măsură victimă și vinovat. Au stat și au privit fresca, În tăcere, nemișcați. Unul lângă altul. Apoi Markovic și-a scos țigara din gură. S-a aplecat nițel, ca să-i vadă mai bine pe cei doi bărbați ce se băteau În cuțite, Îmbrățișați În prim-plan, În partea de jos a picturii. - E adevărat că unii fotografi plătesc ca să fie omorâți oameni În fața camerelor lor foto? Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
văzut În genunchi În șanțul de scurgere al șoselei ce ducea spre Borovo Naselje. Cel puțin, până În clipa când ai pus mâna pe camera foto și ai pozat-o pe femeie. Faulques n-a răspuns. Se dusese la perete și, aplecându-se nițel spre scena pictată, o studia de aproape. Era atât de evident, că s-a blestemat fiindcă nu-și dăduse seama mai Înainte. A luat un burete verde de bucătărie și a frecat ușor și cu mare grijă chipul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ieri, despre tortură, a spus deodată Markovic. E ceva ce nu ți-am spus. Odată, am torturat pe cineva. Era tot lângă Faulques și Îl privea cum lucra. Răsucea penelul Între degete, Încercându-i moliciunea cu dosul mâinii. Pictorul se aplecase ca să-și ude pensula și, după ce o ștersese pe cârpă, aplica acum celălalt amestec, o umbră arsă cu albastru de Prusia, ca să marcheze fața, pomeții Înfundați, efectul de lumină pe capul Întors către privitor. O făcea cu o ușoară Îndrăzneală
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai fost și cu alte femei. Sunt bărbat, la urma urmelor. Dar sunt nopți când mă răsucesc În pat, amintndu-mi de ea. Avea pielea foarte albă, și carnea... Avea... Faulques stătea În ușă. A aruncat apa murdară și s-a aplecat să pună tinicheaua pe jos, lângă scurgerea pentru trotuar. Era gata s-o atingă, când și-a dat seama că furia Îi pierise. S-a ridicat pe Îndelete, cu mâinile goale. Markovic Îl studia curios, atent la fața lui. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe când răsucea cu o Îndemânare de invidiat pastele pe furculiță, se ștergea la gură cu șervetul ori Îl privea pe Faulques În ochi, cu toată lumina Renașterii reflectată În ai săi. În cinci minute, a adăugat imediat, coborând tonul (se aplecase nițel spre el, cu coatele pe masă și degetele Împletite, privindu-l dezinvolt), vreau să mergem la hotel, să mă iubești și să mă faci curvă. Capisci? Stau aici, cu tine, și mănânc spaghete exact la optzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nu i se localizeze poziția cu ajutorul cadrajului. Sporovăiseră În nemțește cât durase pânda, pe când Faulques se juca cu camerele foto, ca să-l deprindă pe celălalt cu ele, iar interlocutorul lui, ascuns Între doi saci cu pământ, fuma țigară după țigară, aplecându-se din când În când ca să arunce o privire atentă În lungul țevii unei puști SVD Dragunov, pe care, lipită de un telescop puternic, o ținea ațintiță spre stradă printr-o ambrazură practicată În zid. Fără complexe, sârbul admisese că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-i nimerești, fiindcă nu stăteau niciodată locului. Erau la fel ca șoferii de automobil În mers: uneori se mișcau prea repede. Pe neașteptate, În toiul explicației, franctirorul se Încordase, trăsăturile păruseră să i se estompeze, pupilele i se contractaseră, se aplecase peste pușcă, Își potrivise chiulasa pe umăr, Își lipise ochiul drept de vizor și-și potrivise delicat degetul pe trăgaci. Jagerei, șoptise În germana lui de doi bani, printre dinți, ca și cum putea fi auzit de jos. Vânătoare la vedere. În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
crezi că nu există nici o scăpare? a Întrebat croatul de jos. Că pe noi ne guvernează aceste legi inevitabile? Regulile oculte ale universului? - Spus așa, sună exagerat. Dar asta cred. - Inclusiv urmele care Îi servesc de indicii vânătorului? - Cu siguranță. Aplecat peste balustradă, Faulques i-a arătat lui Markovic o cutie cu sardele și un pachet cu pâine coaptă pe vatră, iar celălalt a Încuviințat din cap. După ce a mai luat o cutie, două farfurii și tacâmuri, pictorul de război a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu vremea, am ajuns să-i Înțeleg. - Pictori vestiți? - Maeștri vechi și moderni. Se numeau Piero della Francesca, Paolo Uccello, ca și Picasso, Braque, Gris, Boccioni, Chagall, Léger... - A, desigur, Picasso. Markovic s-a apropiat ceva mai mult de pictură, aplecându-se să observe detaliile, cu țigara Într-o mână și ceașca cu cafea În cealaltă. — Mi se pare, a spus, că Picasso a pictat și el un tablou de război. Se cheamă Guernica. Deși, În realitate, nu s-ar zice
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acea ultimă poză. - Care poză? - Cea pe care i-ai făcut-o femeii moarte, pe șoseaua care duce la Borovo Naselje. Faulques l-a privit, impasibil. - Să terminăm cu toate astea, a spus. E timpul să pleci. Celălalt și-a aplecat ușor capul Într-o parte, parcă pentru a se asigura că auzise bine și totul era În regulă. Că totul era cum trebuia să fie. Apoi a Încuviințat alene, și-a scos ochelarii, și i-a șters cu poalele cămășii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
silă de străin și de venetic, pe care nu și-o acoperă. El are o vie aspirație eugenică de puritate a rasei. Opera lui Eminescu, lui Goga exprimă această stare de spirit. [...] Țăranul de la Dunăre e mai idilic și epicurean, aplecat spre grațios și diminutival. „Jalea” ardeleană a lui Goga nu se va găsi la Dunăre și nici ritualul milenar din poezia lui Coșbuc. Aici la Siret, ori pe Dâmbovița, oamenii sunt mai hârșiți cu imigranții și se lasă cuceriți de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi, lacomi, trădători, șireți, tâlhari, se lasă pe tânjală, delăsători, învață repede orice limbă (secolul al XVI-lea); făceau uneltiri, duceau o viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul lor, erau leneși, nepăsători, așteptau totul de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
te ajutăm la nevoie Tanaka: Mulțumesc Pat: okay CHIUVETA Discuție la Primărie. A: reclamant (m, bătrân, englez). B: funcționar la primărie (f, tânără, de origine asiatică, vorbește fluent engleza). A: l-am căutat pe instalator pe șantier B (cu capul aplecat în jos, apoi privește spre A) daaa A: în afara orașului... acum am venit la dumneavoastră B (se apleacă spre A) A: am luat număr de audiență... aveți pe listă. 76. B: da A: pentru... pentru reparația la chiuvetă, da? B
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
funcționar la primărie (f, tânără, de origine asiatică, vorbește fluent engleza). A: l-am căutat pe instalator pe șantier B (cu capul aplecat în jos, apoi privește spre A) daaa A: în afara orașului... acum am venit la dumneavoastră B (se apleacă spre A) A: am luat număr de audiență... aveți pe listă. 76. B: da A: pentru... pentru reparația la chiuvetă, da? B (dă ușor din cap fără a spune nimic) A (în mod evident, A așteaptă ceva în plus):... și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ar fi întrerupt) au venit și s-au uitat și nu au făcut nimic B (se uită în jos căutând ceva într-un registru, fără a se uita la A) A: și ne-au lăsat cu chiuveta aia găurită (se apleacă spre B, își sprijină bărbia în palme) n-au lipit-o (se îndreaptă) au lăsat-o așa (arată cu degetul spre B) și i-am anunțat din ianuarie că e găurită, din prima săptămână a lui ianuarie (vădit iritat) e
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pacientului „dificil”. Inițial au avut loc ședințe de informare despre tipurile de personalitate, normale, accentuate și patologice, caracteristicile acestor tipuri și modalități „eficiente” de abordare. De asemenea medicii solicitau modificări în organizare, programe, circuitul documentelor și mai puțin s-au aplecat asupra a ceea ce ar fi de dorit să modifice sau să amelioreze în propriul comportament sau înțelegere a propriilor emoții, așteptări în raport cu sine și cu pacienții. Testul pentru inteligența emoțională (pentru adulți, adaptat de M. Roco după Bar-On și D.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
gaură (2); gol (2); ia 2); intrare (2); introduc (2); introdus (2); încredere (2); îndeasă (2); mare (2); mîncare (2); monedă (2); muncă (2); nas (2); strînge (2); varză (2); viață (2); abilitate; acțiune; acul; adunare; ajutor; alergare; amesteca; aparate; apleca; arid; aruncă; ascunde; ascuns; ascunse; atenție; bani la loto; băgăcios; bălării; băț; bățul; benzină; bijuterii; bogăție; buni; în buzunar; calul; candela; la cap; capul; cardul; carte; cartea; cec; cheltuială; ciudat; coada; combustibil; crăpătură; critic; cu; cunoștințe; în cuptor; curaj; curiozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regres (2); rostogoli (2); scădea (2); scapă (2); seară (2); sus (2); treaptă (2); tren (2); urcat (2); urci (2); ușor (2); ușurare (2); valea (2); a veni (2); abis; adînc; afară; afunde; a ajunge; alerga; alunecare; amețeală; a se apleca; apune; ascensor; atent; aval; avansa; avion; din avion; bea; bloc; bogăție; brațe; cal; cărare; căzînd; coborî; a coborî; a da jos; din deal; dealuri; decade; a decădea; decăzut; declin; dedesubt; degaja; des; descăleca; descentra; descinde; a descrește; descreștere; dezamăgire; dîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); blînd (2); blîndețe (2); fericire (2); finuț (2); flori (2); floricică (2); iarna (2); iarnă (2); inocență (2); mărțișor (2); minunat (2); natură (2); pădure (2); sensibilitate (2); soare (2); tandru (2); verde (2); viață (2); admirație; amestecat; apă; aplecat; aur; brîndușă; bucurie; copii; copil; culoare; curajosul; delicat; faună; fin; firavitate; fragilitate; găină; ger; gogonel; grădină; greutate; hîrtie; inocent; inocentă; îndrăzneală; îndrăzneț; întinerire; lumină; mamă; meșter; naturalețe; nevinovăție; nou; parfum; perfecțiune; prinț; rupt; rușinos; sensibil; stînjenei; subțire; topirea zăpezii; trandafiri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vorba; vorbă; zi (1); 772/216/72/144/0 închina: rugăciune (77); icoană (60); biserică (59); credință (48); Dumnezeu (37); ruga (35); respect (22); rugă (21); paharul (16); pahar (15); religie (15); plecăciune (14); credincios (13); cinsti (10); cruce (9); apleca (8); icoane (7); îngenunchea (6); a ruga (6); rege (6); ciocni (5); un pahar (5); a se ruga (5); bea (4); colaci (4); genunchi (4); la icoane (4); mătănii (4); preot (4); sfînt (4); bani (3); cinste (3); crede (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); înțelepciune (2); jertfă (2); lăuda (2); mama (2); nuntă (2); obicei (2); pahare (2); paharele (2); pioșenie (2); religios (2); roagă (2); semn (2); supus (2); ție (2); umilință (2); zei (2); adevăr; admirație; adresează; la altar; amin; animal; apleacă; aplecat; aprecia; aproape; asculta; a se așeza; atrăgător; băutură; a bea; bine; casă; chin; cinstește; a cinsti; cinstit; ciocnește; cînta; cîntec; colac; a crede; da; a da; dar; a dărui; dăruia; dăruiește; a dedica; dedicat; demnitate; dimineață; divin; diviniza; Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
început (2); mai jos (2); josnic (2); mizerie (2); moarte (2); nivel (2); parchet (2); pălărie (2); pivniță (2); la podea (2); pe podea (2); rău (2); scund (2); sol (2); urît (2); la vale (2); acolo; afară; aici; apă; aplecat; aproape; așezat; atenție; aval; la bază; Băsescu; burtă; calcul; cald; capul; cădea; a căzut; cenzură; Cerneți; chirie; coadă; coborîș; comuniștii; copac; copil; creștere; cui; curiozitate; dărîmat; depresie; deține; devale; direcție; doborît; down; dracul; film; final; fiu; frunze; fund; furnică; fustă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]