8,259 matches
-
credea că primele nu pot fi despărțite de ultimele. Spera că editorul va remarca apropierea de Kraus. Ceea ce nu s-a întâmplat. Din noiembrie 1918, Wittgenstein este prizonier de război în Italia. A fost internat într-un lagăr pentru ofițeri austrieci în sudul Italiei, la Montecassino. Unul dintre camarazii de care s-a apropiat aici, Franz Parak, povestește că Wittgenstein i-a dat să citească un text bătut la mașină, de aproximativ cincizeci de pagini, într-o învelitoare de pânză. Potrivit lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Gespräche, ed. cit., pp. 175-176. 84 În viață și în artă, Wittgenstein aprecia cel mai mult simplitatea și naturalețea. Camaradului său din prizonierat, Frank Parak, i-a descris reacția lui față de citirea cu emfază a unei poezii de către un ofițer austriac din lagăr drept cea pe care i-ar produce-o un șoc electric. Wittgenstein împărtășea părerea lui Kraus că un om instruit își trădează defectele caracterului fie și doar prin câteva propoziții pe care le pronunță sau le scrie. Prietenii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
reacțiile la Tractatus ale lui Russell și ale unor membri influenți ai Cercului de la Viena, se sprijină, de fapt, pe o legendă. Este o legendă care îl integrează pe autorul Tractatus-ului în curentul principal a ceea ce Rudolf Haller numește „filozofie austriacă“, o tradiție de gândire ale cărei caracteristici distinctive sunt empirismul, adoptarea idealurilor de excelență ale științelor naturii și atitudinea critică față de limbaj, care favorizează un demers de factură analitică.80 Dintr-o asemenea perspectivă se pierde tocmai ceea ce conferă în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
expresiile limbajului este specifică filozofiei. Iar identificarea unor modalități și metode potrivite pentru înfăptuirea acestui obiectiv reprezintă adevăratele realizări în filozofie. Opera timpurie și cea târzie exprimă, în egală măsură, acest crez fundamental.9a Rudolf Haller, cel mai important interpret austriac al lui Wittgenstein, afirmă și el unitatea și dezvoltarea progresivă a gândirii acestuia. Motivele ei fundamentale ar fi rămas aceleași. Filozofia a fost concepută și practicată în mod constant de către Wittgenstein drept critică a limbajului. Mai mult, distincția dintre ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
elaborat o filozofie net distinctă în raport cu cea din tinerețe. Dacă acordăm atenție verigilor intermediare, vom putea vedea Cercetările drept rezultatul unei evoluții progresive, al cărei punct de plecare l-a constituit Tractatus-ul. Mottoul ales de Wittgenstein pentru Cercetări, sentința dramaturgului austriac Johann Nepomuk Nestroy - „Ceea ce este propriu progresului este că, în genere, el pare mult mai mare decât este în realitate“ -, s-ar referi, după Haller, la ceea ce reprezintă contribuțiile filozofice din această scriere în raport cu cele ale Tractatus-ului. Ele ar reprezenta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
limbaj este greu de făcut. Atunci când semnificația unei entități lingvistice poate fi determinată În două sau mai multe jocuri de limbaj, apare ambiguitatea, incertitudinea (cazul verbului a vedea, din exemplul de mai sus). Răspunsul pe care ni-l oferă filosoful austriac la această, aparentă, problemă de comunicare este În perfectă consonanță cu abordarile actuale În care ambiguitatea, vagul sunt caracteristici normale ale comunicării: „Nu este oare neclarul adesea tocmai lucrul de care avem nevoie?” <ref id=”50”>Ibid., p. 135referință </ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Berlin și Viena. Pentru taxele vamale belgiene a se adresa la Leg. sau Cons. belgian - București. Pentru durată și prețul transportului a se adresa la Dir. C.F.R. Pentru reducerile de preț la transport urmează a negocia mai ales cu D.C.F. austriece și germane"26. Dacă problema legată de afacerea comercială a lui Petre Zlătescu părea că și-a găsit un raspuns rapid, nu același lucru se putea spune despre celelalte două chestiuni evocate în epistola din 6 / 19 noiembrie 1900. Să
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bârlad, strada C. Hamangiu 402 Editura “Sfera” din Bârlad, coordonat de Costin Clit și Mihai Rotariu, redacția publicând și coperta de început a lucrării. Că la Huși se face, într-adevăr, istorie stau mărturie și alte documentare, în diversitate: Documente austriece din anii 1821-1822, în septembrie 2003; Înalți demnitari români uciși în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Economiei și Muncii, care asigură o țintire adecvată a instrumentelor active pe piața muncii pe grupuri specifice. Serviciul public de ocupare din Austria (AMS) are sarcina de a implementa obiectivele politicii pieței muncii și de a asigura veniturile șomerilor. Politica austriacă pe piața muncii este fundamentată pe orientările politice generale ale Strategiei Europene de Ocupare și pe prioritățile definite de Fondul Social European (FSE). Obiectivele generale sunt: să atingă și să mențină ocuparea deplină, să mențină în activitate mai mulți lucrători
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
muncii, medierea între cerere și ofertă pe piața muncii în cazul în care are sens și produce rezultate sustenabile, furnizarea de lucrători întreprinderilor și sprijin bănesc șomerilor. DPM joacă un rol important în sprijinirea Ministerului Federal pentru administrarea obiectivelor serviciului austriac de ocupare (AMS). Prin politica de ocupare a guvernului austriac, DPM furnizează input-ul pentru elaborarea țintelor politicii pieței muncii ce trebuie atinse de către AMS pe baza liniilor directoare și a recomandărilor adoptate de Consiliul European. Aceste ținte definesc prioritățile
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cazul în care are sens și produce rezultate sustenabile, furnizarea de lucrători întreprinderilor și sprijin bănesc șomerilor. DPM joacă un rol important în sprijinirea Ministerului Federal pentru administrarea obiectivelor serviciului austriac de ocupare (AMS). Prin politica de ocupare a guvernului austriac, DPM furnizează input-ul pentru elaborarea țintelor politicii pieței muncii ce trebuie atinse de către AMS pe baza liniilor directoare și a recomandărilor adoptate de Consiliul European. Aceste ținte definesc prioritățile pe care AMS trebuie să le urmărească pentru a îndeplini
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dominat), voința de cunoaștere a realității, deci infantilizarea, cu atitudinea sugerată de Robert Musil prin personajul Ulrich, dublul său, "omul fără însușiri"188? În momentul în care scriu însă aceste pagini ezit, nemaiștiind cît se datorează personajului inventat de autorul austriac și cît propriei teorii construite. Nemaiștiind unde se află granița, voi vorbi mai bine de atitudine U. Dacă soarta lumii se joacă undeva, atunci e în conversațiile zilnice spontane, unde vorbim despre toate și despre nimic. Cînd e vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
imaginativ", și Austin, "cu picioarele pe pămînt", există multe puncte de contact în ceea ce privește interpretarea limbii. Există chiar, crede acest analist, elemente care dovedesc o filiație între opiniile despre limbă ale gînditorilor englezi (între care și Bertrand Russell) și aserțiunile filozofului austriac, îndeosebi din Tractatus logico-philosophicus145. Ludwig Wittgenstein 146 respinge, la fel ca Moore, opini-ile carteziene despre cunoaștere și îndoială, dar crede că atît Moore, cît și Descartes greșesc, fiindcă este lipsit de sens să ai pretenții de cunoaștere acolo unde îndoiala
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu numeroase cuvinte a limbilor comunităților care au cunoscut asemenea fenomene. Prin urmare, avînd un nume și deosebindu-le prin denumirile lor, omul are conștiința cunoașterii obiectelor, pe care astfel nu le poate confunda și, din constatarea acestei situații, lingvistul austriac Hugo S c h u c h a r t a propus, la începutul secolului al XX-lea, metoda de cercetare "cuvinte și lucruri" (Wörter und Sachen), destinată aflării modului în care limbile detaliază, prin denumirile lor, componentele realității. Această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
începutul lui 1896, cu ajutorul lui C. Mille, intră în redacția ziarului „Adevărul”, din 1899, în unele perioade semnătura sa putând fi întâlnită aici, aproape zi de zi, până în 1947. În februarie 1899, a fost expulzat din țară și, ca cetățean austriac, a locuit, câțiva ani, la Budapesta și Viena. Întors în țară, a solicitat și a obținut cetățenia română. A fost și prim-redactor al „Adevărului”, apoi codirector, alături de Em. D. Fagure, Const. Graur, Mihail Sadoveanu și T. Teodorescu-Braniște; din 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
justificate cărți cu titluri ca Viața și opera lui Kant, mi se pare că același lucru este valabil, astăzi, pentru Wittgenstein. Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul este o prezentare a stilului gândirii filozofului austriac, a locului ei în peisajul filozofic de ansamblu. O prezentare ce se dorește a fi accesibilă pentru cititorul cu pregătire filozofică, dispus să o parcurgă cu atenție și să o confrunte tot timpul cu texte scrise de Wittgenstein. Al doilea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
capătă pentru prima dată cu adevărat o țintă și un sens. Încrederea i-a fost întărită de discuțiile pe care le avea aproape zilnic cu Russell. Acesta era tot mai convins că dintre toți oamenii pe care îi cunoștea tânărul austriac este singurul capabil să-i continue cu succes opera logico-filozofică. Există numeroase mărturii în această privință. Când sora lui Ludwig, Hermine, a făcut o vizită la Cambridge, în vara anului 1912, Russell a invitat-o la ceai. Hermine își amintește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că, de fapt, Wittgenstein era mai mult tutorele lui decât el tutorele lui Wittgenstein. Așa stând lucrurile, Johnson a refuzat să-l îndrume pe Wittgenstein. Russell însuși se simțea copleșit nu numai de pasiunea intelectuală, ci și de radicalitatea tânărului austriac, care declarase într-un spirit strict weiningerian că lui nimic nu i se pare acceptabil în viață în afara producerii unei mari opere sau a delectării cu cele pe care le datorăm celor mai geniale minți ale omenirii. Wittgenstein respingea orice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
credea că primele nu pot fi despărțite de ultimele. Spera că editorul va remarca apropierea de Kraus. Ceea ce nu s-a întâmplat. Din noiembrie 1918, Wittgenstein este prizonier de război în Italia. A fost internat într-un lagăr pentru ofițeri austrieci în sudul Italiei, la Montecassino. Unul dintre camarazii de care s-a apropiat aici, Franz Parak, povestește că Wittgenstein i-a dat să citească un text bătut la mașină, de aproximativ cincizeci de pagini, într-o învelitoare de pânză. Potrivit lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Gespräche, ed. cit., pp. 175-176. 84 În viață și în artă, Wittgenstein aprecia cel mai mult simplitatea și naturalețea. Camaradului său din prizonierat, Frank Parak, i-a descris reacția lui față de citirea cu emfază a unei poezii de către un ofițer austriac din lagăr drept cea pe care i-ar produce-o un șoc electric. Wittgenstein împărtășea părerea lui Kraus că un om instruit își trădează defectele caracterului fie și doar prin câteva propoziții pe care le pronunță sau le scrie. Prietenii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
reacțiile la Tractatus ale lui Russell și ale unor membri influenți ai Cercului de la Viena, se sprijină, de fapt, pe o legendă. Este o legendă care îl integrează pe autorul Tractatus-ului în curentul principal a ceea ce Rudolf Haller numește „filozofie austriacă“, o TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 175 tradiție de gândire ale cărei caracteristici distinctive sunt empirismul, adoptarea idealurilor de excelență ale științelor naturii și atitudinea critică față de limbaj, care favorizează un demers de factură analitică.80 Dintr-o asemenea perspectivă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că analiza este importantă pentru că ea este calea pe care atingem ceea ce este mai cert în cunoaștere.“ (J. Griffin, op. cit., p. 4.) 80 Vezi R. Haller, op. cit., pp. 38-39. Într-un alt pasaj, Haller găsește identitatea a ceea ce numește „filozofia austriacă“ în „sublinierea metodei logice de critică a limbajului și postularea unei baze empirice a cunoașterii, o filozofie care este caracterizată negativ prin respingerea sinteticului a priori și a metafizicii speculative a idealismului german“ (op. cit., p. 22). Încadrarea Tractatus-ului în această
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiile limbajului este specifică filozofiei. Iar identificarea unor modalități și metode potrivite pentru înfăptuirea acestui obiectiv reprezintă adevăratele realizări în filozofie. Opera timpurie și cea târzie exprimă, în egală măsură, acest crez fundamental.9a Rudolf Haller, cel mai important interpret austriac al lui Wittgenstein, afirmă și el unitatea și dezvoltarea progresivă a gândirii acestuia. Motivele ei fundamentale ar fi rămas aceleași. Filozofia a fost concepută și practicată în mod constant de către Wittgenstein drept critică a limbajului. Mai mult, distincția dintre ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
elaborat o filozofie net distinctă în raport cu cea din tinerețe. Dacă acordăm atenție verigilor intermediare, vom putea vedea Cercetările drept rezultatul unei evoluții progresive, al cărei punct de plecare l-a constituit Tractatus-ul. Mottoul ales de Wittgenstein pentru Cercetări, sentința dramaturgului austriac Johann Nepomuk Nestroy - „Ceea ce este propriu progresului este că, în genere, el pare mult mai mare decât este în realitate“ -, s-ar referi, după Haller, la ceea ce reprezintă contribuțiile filozofice din această scriere în raport cu cele ale Tractatus-ului. Ele ar reprezenta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
căile tradiționale ale filozofării.“ (H. Feigl, „The Origin and Spirit of Logical Positivism“, în (eds.) P. Achinstein, St. P. Barker, The Legacy of Logical Positivism, The John Hopkins Press, Baltimore, 1969, p. 3.) 74 Identificând drept trăsături distinctive ale „filozofiei austriece“ cerința caracterului științific și acceptarea idealurilor științelor naturii, empirismul și atitudinea critică față de limbaj, Rudolf Haller lasă să se înțeleagă că ele pot fi regăsite în gândirea tânărului Wittgenstein. (Vezi R. Haller, Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze zur österreichischen Philosophie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]