10,518 matches
-
decizie nu pot avea certitudini cu privire la interesele ce vor fi slujite de acești "investitori strategici". De aceea, ar fi necesar, ca cel puțin în ramurile de însemnătate strategică pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei românești, să fie menținută preponderența capitalului autohton. Valorificarea posibilităților prezentate (care ar putea fi întregite cu altele) ar asigura realizarea corelației necesare între interesele economice ale României și cele ale capitalului străin atras și utilizat în economia noastră. Prin acesta, statul național unitar ar avea un suport
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
puțin dezvoltată decât orașele Suceava, Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Iași, Cernăuți. La scurt timp după răpirea Basarabiei în 1812, autoritățile țariste au dezvoltat economia orașului și au impulsionat viața culturală și religioasă, în scopul accelerării procesului de deznaționalizare a populației autohtone. După Unirea Basarabiei cu patria mamă, în 1918, viața națională s-a dezvoltat în chip firesc, în armonie cu evoluția celorlalte provincii românești. Trecutul istoric al Basarabiei a însuflețit populația autohtonă și multe simboluri ale trecutului înfățișau momente de glorie
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
religioasă, în scopul accelerării procesului de deznaționalizare a populației autohtone. După Unirea Basarabiei cu patria mamă, în 1918, viața națională s-a dezvoltat în chip firesc, în armonie cu evoluția celorlalte provincii românești. Trecutul istoric al Basarabiei a însuflețit populația autohtonă și multe simboluri ale trecutului înfățișau momente de glorie, prin evocarea unor luptători pentru apărarea neamului, glorificarea unor fapte și evenimente de rezonanță patriotică. În spiritul învierii istoriei naționale, Ștefan cel Mare a fost un simbol și în perioada interbelică
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
ș c o l a r 1931/32, p r i n revenirea l a școlarizarea cu 8 clase, numărul elevilor a crescut la 473, iar în 1932/33 la 489. În perioada românească, datorită calității corpului didactic (majoritatea profesorilor autohtoni aveau pregătire în universitățile rusești și europene, mulți dintre ei doctori în specialitate), învățământul a fost de o înaltă calitate. Absolvenții intrau de prima dată în învățământul superior. Liceele din Bolgrad au dat României oameni de știință prestigioși, precum prof.dr.doc.
Școala centrală din Bolgrad. In: Curierul „Ginta latină” by Feodor M. Nenov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2329]
-
descindă spre mine... Noaptea cealaltă, deși frânt de oboseală, nu puteam să adorm. Un insomniac inveterat are strategiile lui. Mă gândeam la caprele americanului, le număram în gând, dacă sunt perechi, neperechi, cum veneau la vale... Le comparam cu caprele autohtone, românești - cu zicerea națională, să moară a vecinului, capra - pe care le văzusem astăvară la Bughea de jos de lângă Văleni, capre rele, râioase, behăind îngrozitor. Somnul nu se lipea de mine. Atunci, mi-am spus că cel mai bun remediu
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]
-
pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem poporul primordial. De ce ne este frică de ceea ce am fost? Descoperirile din perioada 1960-2000 în arhive și biblioteci din țară și din străinătate a sute de cuvinte românești, provenite din fondul autohton geto-dac în vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoașterea istoriografiei românești. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Dunăre într-o carte. A dispărut. Opera marelui Ovidiu, exilat la Tomis, a rămas aproape intactă, cu excepția poeziilor scrise în limba geților. Care au dispărut! Să mai spună cineva că toate acestea nu fac parte dintr-o "conspirație" împotriva contemporanilor autohtoni. Pentru a nu cunoaște istoria strămoșilor noștri! Lista nu se oprește aici. Martin Opitz, reprezentant al literaturii germane, numit de către Mihai Ibașcu „cel mai de seamă poet al veacului său", a sosit în Transilvania la invitația principelui Gabriel Bethlen. Timp
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem poporul primordial. De ce ne este frică de ceea ce am fost?Descoperirile din perioada 1960-2000 în arhive și biblioteci din țară și din străinătate a sute de cuvinte românești, provenite din fondul autohton geto-dac în vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoașterea istoriografiei românești. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
le trece la capitolul "conspirații": de-a lungul timpului, numeroase documente istorice cu privire la strămoșii noștri s-au pierdut într-un mod cu totul straniu. Astfel:Să mai spună cineva că toate acestea nu fac parte dintr-o "conspirație" împotriva contemporanilor autohtoni. Pentru a nu cunoaște istoria strămoșilor noștri! Lista nu se oprește aici. Martin Opitz, reprezentant al literaturii germane, numit de către Mihai Ibașcu „cel mai de seamă poet al veacului său", a sosit în Transilvania la invitația principelui Gabriel Bethlen. Timp
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
române din Basarabia. De altfel, el însuși mărturisește cu onestitate raportarea sa la marele model:” Nu sunt decât o lacrimă de-a lui Eminescu.” Conceptul lui de poeticitate are ca model etalonul romantic eminescian, la care a adăugat un filon autohton specific, străbătut de simboluri și motive, miteme tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Grecea, cel care l-a amenințat pe Viorel Cataramă că îi va scoate la vînzare și cavoul pentru a lua înapoi banii pe care proprietarul Elvilei îi datorează Bancorexului. Faptul în sine spune multe despre lipsa de capital a partidelor autohtone și despre compromisurile pe care acestea le pot face din acest motiv.
Capitalul politic si capitalul pentru politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17635_a_18960]
-
și altele... E drept unii scriitori români au fost admiși, mai demult, în arealul (e curioasă această vocabula anglo-saxonă când vorbim de litere galice!) literaturii franceze. În anii mai apropiați, imaginile altora s-au perindat în fugă, în rând cu autohtoni literări tot atât de trecători. GD: În ce măsură va mai simțiți scriitor român? După 1990, scrierile dumneavoastră au cunoscut o rapidă întoarcere în spațiul literaturii române. Lectorii specializați și-au adus rapid aminte de Dvs. și v-au preluat cu entuziasm. Ați simțit
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
o interpretare glumeața, mai curînd admirativa a bătăii (operație reușită, semn de sănătate și forță fizică). Interesant și adesea productiv în literatura, acest mod de tratare e totuși distonant în relatarea presupus neutră a știrii; adoptarea lui reflectă tendința jurnalismului autohton de a transforma totul într-o comedie. Intenția ironică este uneori prea vizibilă, într-o notă forțată, de pildă în descrierea ironică a bătăii că ocupație serioasă, activitate pozitivă și productivă: "Vasile... și-a lovit conștiincios și sistematic prietenul peste
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
ideile din cartea mea Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor. Se pun întrebări. Explic structura cărții și în cuvinte simple țesătura de idei. Grupul auditor este foarte interesat de temele dezvoltate. Punctez cu claritate aspectul de renaștere spirituală pe baze autohtone, faptul că avem nevoie de o centralitate proprie în arcul carpatin. Aceasta va vindeca sufletul rănit al neamului românesc, care nu are nici o legătură spirituală cu centralitatea iudeo-creștină, din Orientul Apropiat, care aparține altor popoare. Totodată punctez faptul că treptat
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
moral pe care în provoacă. El e chiar mai îndelungat decît epidemia propriu-zisă, deoarece lasă sechele chiar și după încetarea acesteia. E drept că epidemia la care trimite Camus e una morală. Însă ar fi de văzut în ce măsură această epidemie autohtonă care ține și de precaritatea igienei personale a unora dintre noi nu are și cîteva trăsături morale. Cît e de puternică presiunea colectivității asupra individului care îi pune în primejdie sănătatea, fiindcă el nu se are bine cu apă și
Între epidemie si haos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17653_a_18978]
-
prozator satiric. Să fi uitat Cornel Nistorescu în ce călimara își înmoaie pixul de jurnalist? Nu ne vine a crede. Mai curînd poate, plictisit de gîlcevile politice mici din ultima vreme, editorialistul care nu poate intra în grevă spre deosebire de parlamentarul autohton, îi transformă pe politicieni în ficțiuni. În spatele acestei operațiuni e posibil să se afle exasperarea editorialistului de a tot lua în serios oameni politici care nu-și iau în serios rolul sau dacă o fac produc umor involuntar. Dar pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
Cristian Teodorescu Cred că dacă vom cerceta viața literară autohtonă a ultimilor trei, patru decenii vom observa că periodic ea a fost agitată de dispute provocate de încercarea de a se impune noilor valuri de scriitori. Din acest punct de vedere mi se pare cât se poate de normală agitația
Valurile noului val by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17671_a_18996]
-
publicat prin celelalte țări ce au suferit sub jugul comunismului sovietic (este drept, au fost scutite de ceausism!). Se va vedea atunci cît de mare, de neînchipuit de cruntă a fost opresiunea comunistă în țara noastră - comunism sovietic plus comunism autohton, "daco-roman", naționalist și balcanic (vorba poetului Radu Poenaru, el însuși victima a comunismului: într-o țară turcita). Cît de grele au fost pătimirile românești. Nu au fost, însă, illo tempore, auzite și înțelese durerile noastre. Exilul românesc și-a făcut
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
1997, 8; în urma unei bătăi); "gînduri neortodoxe le treceau prin minte la amîndoi" (EZ 2137, 1999, 4; e vorba de autorii unui adulter). În limbajul curent, oscilația cuvîntului între sensul calchiat și sensul lărgit de presiunea contextului cultural și religios autohton, între 'nonconformist' și 'necrestinesc', poate fi folosită inteligent, dar poate deveni și sursa de confuzii ori chiar de efecte involuntar comice.
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
Acordarea minelor exploatatorilor străini, chemarea capitaliștilor străini în România. Dvs deschideți granițele tuturor invaziilor străine". Este aceasta, se cere notat, un punct de vedere retrograd față de nevoile, reale, de dezvoltare industrială a țării, în condițiile, repet, cînd nu există capital autohton, fiind obligatoriu apelul la cel străin. E probabil că, peste cîțiva ani, în 1898, cînd Delavrancea a devenit membru al Partidului Conservator își va fi schimbat opinia. Avataruri știute ale unui om politic! Editoarei nonagenare i s-a asociat, pentru
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
rîndul cărora se numără Atac la persoană, le pot reprezenta prin simpla lor existența. E adevărat însă că, în timp ce revista noastră previne asupra pericolelor extremismului în presă și pune la punct xenofobia, antisemitismul și incitarea la violență din diverse publicații autohtone, România literară însăși e considerată o revistă antisemita și naționalistă din direcții care par să ignore și direcția și idealul democratic al acestei reviste.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
invocă identitatea etnică țigăneasca; o sugerează cel mult, prin cele cîteva nume mai stranii ale vrăjitoarelor sau ale strămoașelor acestora, sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori chiar în costum popular). Oricum, afirmate explicit sînt alte identități etnice: maghiară - doamna Dafina din Ploiești, nepoata Frunsolenei "este unguroaica de origine din Budapesta"; o femeie recunoscătoare mulțumește "Anei Maria, unguroaica, că m-a rezolvat" - și, desigur
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
compatrioți se desfășoară la nivelul derizoriului absolut, evidențiat de comportamentul mamei și al mătușii față de cei sosiți din țară: românii săraci trebuie evitați, sunt țigani; bogătașii trebuie și ei ocoliți, au venit goi pușcă și acum se dau mari iar autohtonii (elvețienii, n.n.) - de asemenea, căci sunt străini". După descrierea acestui sindrom al inadaptabilității, în textul romanului sunt menționate cîteva din cadourile aduse de cei "de-acasă": cărți poștale cu atracțiile turistice ale țării, aceeași carte întotdeauna: poeziile lui Eminescu. Dar
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
ale cuvintelor firma (în italiană: "semnătură", "marcă celebră") și firmă (în română: "societate comercială", "întreprindere"), ba poate chiar printr-o remotivare semantică, un fel de etimologie populară: hainele produse de firme occidentale se opun celor produse de fabrici și întreprinderi autohtone. Că sursa ar putea fi italiana o confirmă, cred, chiar apariția într-un text publicistic a adjectivului firmat, a cărui formare independentă în română, de la firmă, e mai greu de presupus (chiar dacă nu total imposibilă): "nu mai îmbracă haine de la
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
suspensie la pagina 352, îl integrează pe Mircea Constantinescu în această mică tradiție. Cartea se prezintă plăcut și într-un mod corect pe ultima copertă: "STAND-BY reprezintă cel mai lung, mai truculent și mai profund monolog interior din literatura contemporană autohtonă. O spovedanie fără frontiere, singură tolerându-și frontierele. O mărturie mazochistă. O carte care scoate în evidență pornografia din politică și o anumită politică a pornografiei din România actuală. Rolul presei scrise și, îndeosebi, audiovizuale, în acest context - permanent depoetizat
Un document "mazochist" by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14373_a_15698]