10,418 matches
-
din liniști sfărâmate. Voințele imposibilului au obosit și au rămas în iluzia arsă a primăverilor. Nmic nu poate fi mai trist decât această avalanșă de suflete plecate. Mă simt o fărâmă ucisă de oase și nu am decât tăcerile lumilor blânde în care am văzut spânzurat blestemul răului și scufundat într-o haotică fântână de urlet... Am văzut și ritualurile nebunilor cum își căutau prin așternutul de umbre acel pătul de aer unde veșnicia stă la sfat cu nopțile de cuvinte
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în ispită, În amiezi despletite de vieți Părăsea o eternă iubită. Ele se duc și se vor Nisipul de lună zglobie Cu îngerii demoni la sfatul de dor, Cu îngerii lună pe-o ardere vie. Să plângem în taină Sufletul blând ce-a plecat În țărâna de stele C-un veșnic înnoptat. Să plângem noi oamenii, să plângem În glasul înghețat de erori, Sunt semenii lunii cu aripi de îngeri Uciși în epave de zori. Să plângem în tăcerea de noapte
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
venea nu știu de unde și care m-a purtat cu ea. Și m-a dus, plutind, până departe. Ușor, ca un fulg, am ajuns într un grajd, lângă o iesle. Din iesle mă privea un copilaș cu ochi mari și blânzi, din privirea căruia izvora, în valuri, acea lumină. Înmărmurit de uimire m-am simțit învăluit de razele strălucitoare. Spre cer se înălța o muzică pe care nu o auzisem vreodată. Eram mirat dar nu mă înfricoșam. Am întins mâna să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
o auzisem vreodată. Eram mirat dar nu mă înfricoșam. Am întins mâna să-l mângâi. El m-a oprit ridicând din sprâncenele ce abia se vedeau și din degetul arătător al mâinii drepte. Și mi-a vorbit cu o voce blândă pe care parcă o știam de demult, de când eu m-am născut: Să nu fii supărat pe părinții tăi! Și să nu-i mai superi de aici înainte! Ei te iubesc pe tine chiar când greșești și te ceartă, dar
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
fremătânduși trupul, semn că-i răspunde băiatului ori că nu mai suporta muștele de pe spinarea sa. Apoi, după câteva secunde, a împins copilul cu botul, atentă, să nu-l trântească de pe picioare și, privindu-l cu ochii ei mari și blânzi, i-a vorbit: Este destul de târziu. Bunicul te va certa. Este și el îngrijorat... Da! Ai dreptate, căluțul meu drag. Să mergem! a zis Tudorel și a apucat hotărât de belciugul din capul lanțului, trăgând de căpăstrul Bătrânei. Să stai
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Rutland Centre și celor care au fost „pacienți“ în perioada în care am fost acolo. Le mulțumesc tuturor oamenilor extraordinari pe care i-am întâlnit în camerele de la Alcoolicii Anonimi. În final, îi mulțumesc iubitului meu Tony, tipicarul meu cel blând. Pentru admirația lui, pentru faptul că m-a obligat să muncesc atunci când nu voiam, pentru sfaturile lui practice, pentru că a râs atunci când am scris ceva haios și pentru că mă face așa de fericită. Pentru mama și tata Prologtc "Prolog" Cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
n-am mai putut să beau nimic. Dar nu de asta sunt așa de disperată să mă îmbăt, i-am explicat. —A? m-a întrebat ea fără cuvinte. Așa că i-am povestit de James. Iar Anna a fost așa de blândă, de înțelegătoare, nu m-a judecat absolut deloc și, în stilul ei aerian, așa de înțeleaptă încât încet-încet am început să mă simt mai bine. Și un pic mai calmă. Și un pic mai puțin sfârșită. Și am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Ce dracu’ vrei? —I s-a întâmplat ceva lui Kate? am întrebat-o cu răsuflarea tăiată. —Claire! Încetează! Kate e foarte bine. —Sincer? am întrebat-o nevenindu-mi să cred. —Sincer, mi-a răspuns mama cu o voce ceva mai blândă. Să știi că mai târziu o să-ți fie mai ușor. Prima dată e cel mai rău. Acum du-te și distrează-te și-ți promit că, dacă se întâmplă ceva, o să te sun. —Mersi, mamă, i-am spus simțindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în mod cert, la modă.) Kate a tras un pui de somn. Era o fetiță așa de cuminte. Într-un final, am fost chemată și amândouă am intrat în cabinet. Doctorul era un moșuleț simpatic. Costum gri, păr grizonat, gesturi blânde. —Bună, a, da, Claire, da, Claire și copilul... ăăăă... Catherine, a zis el citind din notițele de pe birou. Intră și ia loc. După câteva clipe, a ridicat ochii spre scaunul din fața lui și cum eu nu eram acolo, privirea i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
A, am spus eu. Am încercat să fiu curajoasă și să râd, cu toate că încă plângeam. Și de ce îți e așa de frică, de trebuie să fii rea cu mine? m-a întrebat el. De data asta vocea îi devenise aproape blândă. —Ei, de ce ți-e frică în mod normal, am răspuns încercând să mă adun. —De exemplu? a insistat el. —Să ții la oameni și apoi să-i pierzi, să mă fac de râs, să sufăr, să sperii oamenii și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
chestia asta, m-am gândit înnebunită, dar nu mă opresc. Când fața lui Adam s-a apropiat de a mea, i-am inhalat parfumul pielii. Am așteptat să mă sărute. Iar atunci când sărutul a venit, a fost superb. Dulce și blând și ferm. Genul de sărut din care îți dai seama că persoana care sărută se pricepe, dar simți că n-a devenit așa de priceput exersând cu alte mii de persoane. Adam s-a oprit din sărutat, iar eu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nimic. Am crezut că-ți plăcea spontaneitatea mea, am zis timidă. Am crezut chiar c-o încurajai. Păi, da, tu așa ai văzut lucrurile, mi-a replicat el rânjind. Presupun că așa vrei să vezi lucrurile, a continuat ceva mai blând. Un chelner zâmbăreț s-a apropiat de masa noastră cu pas țanțoș. Dar s-a oprit, după care a făcut scurt stânga-mprejur, îndreptându-se spre o altă masă când a văzut ce privire amenințătoare i-a aruncat James. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mine și m-a anunțat că fusese numai vina mea că mă părăsise. Dar că încă mă mai iubea și că voia să încerce din nou. Era ăsta comportament de om rațional? —Claire, mi-a spus el redevenind James cel blând și drăguț. Îmi dau seama acum cât ești de copleșită de toate astea. E de înțeles. Ai crezut că ești singură. Iar acum realizezi că ți-ai primit înapoi vechea viață, viața cea fericită. Probabil că e dificil să digeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cel mai bine că mariajul nostru se încheiase în sfârșit. Nu era vorba decât de faptul că mereu mai rămâne nițel loc pentru dubii. Știți, mă întrebam: dacă aș fi fost mai drăguță, dacă aș fi fost mai puternică, mai blândă, mai hotărâtă, mai răbdătoare, mai dulce, mai bună, mai rea, mai crudă, dacă mi-aș fi impus mai des punctul de vedere, dacă mi-aș fi ținut gura mai des, oare mi-aș fi salvat căsnicia? Mă torturam singură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Claire? — Da! a sărit Helen pusă pe harță. Mă deranjează. A urmat o pauză pe parcursul căreia Helen s-a luptat cu curiozitatea care-o măcina. După care a întrebat: —De ce? Îți explic mai târziu, a spus Adam cu o privire blândă. Helen a rămas lângă ușă. Pe fețișoara ei superbă se citeau suspiciunea și gelozia. — Cinci minute, a zis ea aruncându-mi o privire otrăvită, după care a ieșit din cameră. —Of, Doamne, am exclamat eu. Ar fi mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să nu mă mai poată ajunge. După cîțiva ani-ture de stadion cameral, am căpătat o culoare pămîntie. Și, prin ’84, Sorin Sergentu, un foarte bun prieten arhitect acum plecat și el În Italia să construiască vile pe-un deal, om blînd, nobil și de o extraordinară tandrețe, al cărui unchi stă sub formă de bust În holul de la intrare al Facultății de Arhitectură, m-a Întrebat dacă n-aș fi de acord să arăt totuși ce scriu și unui om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
opt specialiști, par vii. O actriță principală a declarat cu satisfacție că, la o vizionare, lumea s-a speriat. Adică acea magică, fulgurantă comuniune cu publicul, cu gîndacul. Un al treilea film va fi cu Stallone În rolul unui polițist blînd, cauză pentru care-a fost nevoit să se-ngrașe cu 20 de kilograme. Tragediile lipidice ale meseriei. Identificarea prin confuzie a lui Silvester cu De Niro, din The Ragging Bull. Iar În al patrulea, un celuloid inspirat de-o sclipitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
surîs echivoc, ce se clarifică, rar, În tristețe, Într-un cuvînt, o figură comună ca a mai tuturor eșuaților. La ora prînzului, În micul restaurant al hotelului, Pascal Întîlnește o femeie ce stă singură la o masă, cu o mină blînd stranie, o prostituată ce pare În evidentă criză financiară (Arielle Dombasle). Cere o sticlă de șampanie și o cameră. În ciuda Împotrivirii proprietăresei, Pascal aduce șampania, schimbă cîteva vorbe cu Arielle și pleacă să-și Întîlnească amantul. Scena erotică dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
n-ar reuși să-i imprime intensitatea palpabilă, marca Robert, pe care o insuflă Satanei. CÎt despre Rourke, Înainte de a fi marcat și el de film, de droguri, de whisky, a jucat În Johnny Handsome (1988). Interpreta rolul unui bandit blînd și de-o urîțenie dincolo de desfigurare de unde și porecla , căruia i se face o operație estetică, operația reușește și monstrul, ce fusese identic cu broscoiul din povestea cu fata de-mpărat ce scapă mingea de aur În fîntînă, se transformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Aici vom intra fluierînd pe teritoriul, oricum mai inofensiv decît cel marcat de sniper, al mitului eroului pozitiv pînă la sincopă În parametri clasici (el singur, ceilalți mai mulți, el slăbuț Înarmat, ceilalți foarte bine, el cinstit și viteaz și blînd și categoric, ceilalți mai nehotărîți, fură, ucid copii, violează mame, surori și bunicuțe care se mențin vioaie prin operații estetice și uite ce li se-ntîmplă, sparg bănci de fier, federale, În funcție de vîrstă și tonus muscular, sînt lași, urîți la chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pentru că dacă tot ținea morțiș să aducă fericire, putea alege altă formă de filantropie, nu o carte (a scris 723). A trăit 98 de ani. Cu frecvența de un cotor pe săptămînă. Cadrul celor 723: exotic, istoric, frisonant. Eroinele: fecioare blînde. De origine umilă dar mîndre, ele se Îndrăgostesc În șir indian de bărbați palizi. În ultimul capitol izbucnește nunta. (Căci mireasa e aproape virgină.) Cititorii se bucură și deschid televizorul: „Filmul este o invenție mai mare decît tiparul, pentru că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Pintilie atacă un subiect universal, m-am gîndit, nu unul exclusiv românesc. Ce urmează după parastas ar trebui să concorde cu rezumatul din libret, iată Însă ce vedem: Flo Își convinge fiul și nora să emigreze În America, În ciuda opoziției blînde a colonelului, tinerii pleacă cu tot cu copilul Încă nenăscut al Dorinei care joacă bine și, În plus, e așezată goală pușcă de regizor Într-o scenă renascentistă cu instalația pelviană Îndreptată spre cameră, adică spre noi, spectatorii, care avem un fior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sînteți oropsiți, of, of, of...” Așa oftează din rinichii lui românești Teodoru, confundă balaurul cu șarpele, nu i-a venit „șarpe” cînd a scris, că scrie mult, de enervare, se mai Întîmplă și, ca un om minunat al acestui popor blînd, zice cu gura strîmbată de furie, de balaur: „Recunoașteți că-n regimul trecut nu se Întîmplau astfel de nenorociri”. Recunoaștem. Toate textele-s pe aceeași temă. SÎnt redescrise masacrele din ’40, George Poenaru vrea să deschidă un serial, iar George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
libertatea de a vorbi fără menajamente. E mare păcat că cei șase detracați care i-au atacat pe colegii noștri polițiști nu au fost Împușcați pe loc și că au fost supuși la niște violențe pe care eu le consider blînde. Dar, În paranteză fie spus, polițiștii care nu-s În stare să-și Înfrîneze pornirile nu prea au ce să mai caute printre noi, iar faptele reprobabile comise de cei de afară au făcut Departamentul Poliției din Los Angeles de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
sub acuzare... așa că roșcata de vreo patruzeci de ani i se părea cam tot ce-și va putea permite vreodată. Își luă paharul și se așeză lîngă ea. Femeia Îi zîmbi. Nu era o roșcată veritabilă, dar avea o față blîndă. Bud Îi răspunse la zîmbet. — Bei o chestie bătrînească sau mi se pare? — Așa e. Mă numesc Angela. — Eu mă numesc Bud. — Nimeni nu se naște cu numele de Bud. — CÎnd ai tăi te-au pricopsit cu un nume ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]