10,875 matches
-
să știți când să vă depărtați de ceea ce ați planificat și să intrați într-o conversație liberă care va surprinde chiar mai mult decât vrea persoana să vă spună. Un interviu nu e o conversație Un interviu nu este o conversație, deși e asemănător. Interviul trebuie să fie informal și liber, asemenea unei conversații, însă numai povestitorul trebuie să vorbească. Dumneavoastră sunteți cel care ascultă. Cunoștințele și vocea dumneavoastră trebuie să rămână în fundal, furnizând doar sprijin și încurajând povestitorul. Interviul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
într-o conversație liberă care va surprinde chiar mai mult decât vrea persoana să vă spună. Un interviu nu e o conversație Un interviu nu este o conversație, deși e asemănător. Interviul trebuie să fie informal și liber, asemenea unei conversații, însă numai povestitorul trebuie să vorbească. Dumneavoastră sunteți cel care ascultă. Cunoștințele și vocea dumneavoastră trebuie să rămână în fundal, furnizând doar sprijin și încurajând povestitorul. Interviul ar trebui să aibă un început precis, asemenea ritualurilor care separă timpul sacru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
trebuie să rămână în fundal, furnizând doar sprijin și încurajând povestitorul. Interviul ar trebui să aibă un început precis, asemenea ritualurilor care separă timpul sacru de cel profan. Interviul vă permite și să puneți întrebări mai detaliate decât într-o conversație obișnuită. Un interviu este conceput de o manieră specifică ce-i permite, pe de o parte, o mai mare profunzime și, pe de altă parte, explicarea lucrurilor evidente. Fiți sensibil și flexibil Cea mai bună tehnică este a fi cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de a oferi amănunte. Alte povești ale vieții s-ar putea să fie mai extinse și chiar să includă referințe la problematici mai variate. Toate ar trebui să poată fi ușor de citit, cursive și, dacă este posibil, să includă conversații sau dialoguri. Această poveste debutează cu o scurtă prezentare a situației sale curente, se întoarce spre trecut și apoi revine în prezent; alte persoane pot să înceapă cu trecutul și să evolueze spre prezent ori să folosească orice altă ordine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
era ca o trâmbiță, lucru cel mai apropiat de Dumnezeu pe care-l puteau simți când acesta atingerea tonalități înalte. Iar tata voia foarte mult să-l audă, ca multe alte persoane care nu au putut intra. Am auzit această conversație între el și mama pentru că ne aflam în spatele magazinului. M-am gândit: „Oare nu aș putea face ceva?”. Și am mers până la Academie. La vremea aceea, eram destul de cunoscut. Am intrat, am mers la ghișeu și tipul din spatele gemulețului mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
dar ulterior a renunțat la asemenea clasificări, pentru a analiza actele de vorbire din perspectivă pragmatică. Actele de vorbire se concretizează ca elemente ale enunțurilor de tipul frazelor, însă caracterul pragmatic (performativ) poate caracteriza întregul discurs sau text, iar, în cadrul conversației, ele pot reprezenta reacții la ceea ce au enunțat alții. Din perspectiva expresiei, se poate constata că același act de vorbire poate avea realizări deosebite, iar, uneori, aceeași structură poate reda valori ilocuționare diverse. Există, de asemenea, redări indirecte (sau aluzive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nivelului pragmatic al comunicării, termenii de adresare au, în opinia lui D. B. Parkinson, trei funcții pragmatice esențiale: în raport cu actul de vorbire pe care îl însoțesc (folosiri impuse, uzuale sau facultative - în cazul salutului, mulțumirilor etc.); în raport cu așa-numita,,mecanică a conversației" (rol important, cu precădere în cazul schimbării rolurilor); în raport cu nivelul,,relațional" al interacțiunilor (rol fundamental în negocierea identităților și a relației interpersonale; acești termeni pot exprima deferența, distanța sau intimitatea, tandrețea sau injuria, flatarea, tachinarea, sarcasmul etc.) - de unde posibila funcție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcția de încheiere a unui mesaj și de transferare a rolului de emițător interlocutorului), de instaurare a unui anumit tip de relație și a unui anumit registru comunicativ într-o anumită situație de comunicare (funcția socială) etc. V. act, analiza conversației, deictic, politețe. KERBRAT-ORECCHIONI 1979; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. AH AGRAMATICALITATE. Conceptul marchează, pentru cel puțin două elemente din planul sintactic, o relație de imposibilitate și de incompatibilitate de a fi integrate într-o unitate ierarhic superioară. Acest tip de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu sensul de metodologie cantitativă și comparativă. Analiza conținutului interesează și ca tehnică sociologică sau psihologică, alături de cea lingvistică. V. conținut, analiză a discursului. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE-BARBERA 2004; ROVENȚA- FRUMUȘANI 2004; VARO - LINARES 2004. DH ANALIZĂ A CONVERSAȚIEI. Numită și analiză conversațională, noțiunea a fost definită și descrisă în cadrul etnometodologiei, curent de gîndire promovat în cercetarea americană a științelor sociale, după 1970, prin contribuția lui H. Sacks, E. Schlegloff, G. Jefferson ș. a. Deși nu este întotdeauna admisă ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
definită și descrisă în cadrul etnometodologiei, curent de gîndire promovat în cercetarea americană a științelor sociale, după 1970, prin contribuția lui H. Sacks, E. Schlegloff, G. Jefferson ș. a. Deși nu este întotdeauna admisă ca fiind o componentă a analizei discursului, analiza conversației nu se poate realiza decît din perspectivă discursivă, căci altfel ar rămîne la nivelul analizei sintactice clasice. Ceea ce este specific în raport cu a n a l i z a d i s c u r s u l u i este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realiza decît din perspectivă discursivă, căci altfel ar rămîne la nivelul analizei sintactice clasice. Ceea ce este specific în raport cu a n a l i z a d i s c u r s u l u i este, în cazul analizei conversației (sau conversaționale), atenția care trebuie acordată faptului că enunțurile conexate ale discursului reprezintă rezultate ale unor acte de vorbire realizate de mai mulți participanți (cel puțin doi). În acest mod, discursul este creat prin interacțiune, prin alternare de enunțuri ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doi). În acest mod, discursul este creat prin interacțiune, prin alternare de enunțuri ale unor locutori diferiți, și devine numai parțial omogen, prin tematică și prin eventualele elemente de legătură, exprimate sau subînțelese, dintre enunțuri. Metoda inductivă utilizată în analiza conversației se aplică unor interacțiuni naturale, înregistrate în situații și contexte variate, ceea ce conduce la realizarea unor corpusuri de limbă vorbită, transcrise după norme bine stabilite. De altfel, în ultimele decenii se poate constata o amplificare a preocupărilor de a înregistra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înregistrate în situații și contexte variate, ceea ce conduce la realizarea unor corpusuri de limbă vorbită, transcrise după norme bine stabilite. De altfel, în ultimele decenii se poate constata o amplificare a preocupărilor de a înregistra și a studia fragmente de conversație, o ramură nouă impunîndu-se deja printre celelalte discipline lingvistice: lingvistica de corpus. Cele mai multe contribuții aparțin, în acest domeniu, specialiștilor străini, dar există și în spațiul românesc lingviști ale căror lucrări sînt consacrate analizei de corpus: Luminița Cărăușu, Liliana Ionescu Ruxăndoiu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
străini, dar există și în spațiul românesc lingviști ale căror lucrări sînt consacrate analizei de corpus: Luminița Cărăușu, Liliana Ionescu Ruxăndoiu etc. D. Maingueneau observă că, prin cele două postulate metodologice, abordarea inductivă și preeminența acordată secvențialității în descriere, analiza conversației se distinge atît de analiza discursului, cît și de abordările interacționiste inspirate de E. Goffman. V. alteritate, conversație, corpus, discurs, enunț. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005; BUSSMANN 2008. RN ANALIZĂ A DISCURSULUI. Sintagma analiza discursului, devenită denumire de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Liliana Ionescu Ruxăndoiu etc. D. Maingueneau observă că, prin cele două postulate metodologice, abordarea inductivă și preeminența acordată secvențialității în descriere, analiza conversației se distinge atît de analiza discursului, cît și de abordările interacționiste inspirate de E. Goffman. V. alteritate, conversație, corpus, discurs, enunț. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005; BUSSMANN 2008. RN ANALIZĂ A DISCURSULUI. Sintagma analiza discursului, devenită denumire de disciplină relativ recent în istoria de aproape un secol și jumătate a științelor limbii, înglobează o varietate de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate fi definită ca studiu al discursului (pentru Teun van Dijk, D. Schiffrin, John J. Gumperz ș. a.), ca studiu al conversației în cadrul analizei conversaționale (la S. C. Levinson, J. Moeschler, A. Reboul ș. a.) sau ca punct de vedere specific asupra discursului (la M. A. K. Halliday, J.-M. Adam etc.). Din această ultimă definiție, extragem precizări legate de obiectul analizei discursului care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ipoteze din interiorul analizei discursului: prima postulează că sensul în discurs poate fi construit sau produs; a doua postulează că, dimpotrivă, sensul e doar construit. În fața acestei alternative, analiza discursului rămîne într-o continuă stare de insatisfacție. V. analiză a conversației, discurs, tipologie, text. HARRIS 1951; BOUACHA 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. SA ANALIZĂ TEXTUALĂ. Vizează explicarea proceselor și funcțiilor pe care elementele lingvistice le cunosc în cadrul textelor orale sau scrise. O astfel de analiză are o tradiție îndelungată prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apărut în 1957, Eugeniu Coșeriu a folosit acest cuvînt pentru a denumi oricare dintre cele patru circumstanțe ale activității lingvistice: situația, spațiul, contextul și universul. Prin urmare, cadrul este situația spațio-temporală, suportul fizic, în care se realizează enunțarea. În analiza conversației, se folosește sintagma cadru participativ pentru a denumi ansamblul parametrilor care caracterizează situația de comunicare: participanții, numărul lor, calitatea lor și relațiile care-i unesc într-un schimb comunicativ, în care, așa cum a arătat E. Goffmann, se reflectă comportamentele conversaționale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contextuale care sînt, pe de o parte, prestabilite și, pe de altă parte, realizate pe măsura desfășurării interacțiunii; dacă numărul participanților este una dintre datele constitutive ale cadrului interacțional, acesta nu este un garant al numărului locutorilor angajați efectiv în conversație. La fel, dacă rolurile interacționale (sociale) pot fi definite ca un ansamblu, pornind de la tipologia interacțiunilor, ipoteza principală a analizei interacțiunilor presupune că rolurile sînt obiectul unei realizări comune constante pe parcursul întîlnirii, în funcție de acțiunile săvîrșite și de imaginile proiectate în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conclusive (pe scurt, de fapt, pînă la urmă, în fond, finalmente, în rezumat, în concluzie, după toate calculele, pentru a spune totul, în realitate, în fapt, în fine, la urma urmei, în orice caz, oricum); c) mărcile de structurare a conversației (bun, bine, păi, atunci etc.) și mărcile fatice (știi, vezi tu, ăă etc.) care, punctîndu-le, joacă un rol important în structurarea textelor orale. Prin aceasta, ele se apropie de organizatorii textuali, dar oralitatea le conferă o tonalitate enunțiativă și interactivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la nivelul conținuturilor date, prezența unui termen presupune absența altuia. În cazul unei structuri conversaționale specifice discursului dialogic, apariția unei astfel de relații marchează o ruptură cauzată de diferența de opinii, o divergență care poate fi sau nu tematizată în cadrul conversației. Episoadele de contradicție conversațională sînt de obicei neplanificate sau slab planificate și, de aceea, argumentarea este de obicei parțială, în unele cazuri producîndu-se atenuarea ei, prin negociere, iar în altele intensificarea. Din perspectiva a n a l i z a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectivă integrală a modului de organizare și a capacității de informare la nivel discursiv și textual. V. analiză a discursului, etos. HJELMSLEV 1943; DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CONVERSAȚIE. În sens generic, prin "conversație" se înțelege orice tip de schimb verbal cu doi sau mai mulți participanți; în sfera analizei discursului, conversația este definită ca un tip particular de interacțiune verbală. Conversația se definește de obicei în opoziție cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizare și a capacității de informare la nivel discursiv și textual. V. analiză a discursului, etos. HJELMSLEV 1943; DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CONVERSAȚIE. În sens generic, prin "conversație" se înțelege orice tip de schimb verbal cu doi sau mai mulți participanți; în sfera analizei discursului, conversația este definită ca un tip particular de interacțiune verbală. Conversația se definește de obicei în opoziție cu discuția, care se caracterizează prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CONVERSAȚIE. În sens generic, prin "conversație" se înțelege orice tip de schimb verbal cu doi sau mai mulți participanți; în sfera analizei discursului, conversația este definită ca un tip particular de interacțiune verbală. Conversația se definește de obicei în opoziție cu discuția, care se caracterizează prin restricții precise privind cadrul, tematica și alocarea rolului de emițător, participanții manifestîndu-se prin prisma rolului lor social. În ce privește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CONVERSAȚIE. În sens generic, prin "conversație" se înțelege orice tip de schimb verbal cu doi sau mai mulți participanți; în sfera analizei discursului, conversația este definită ca un tip particular de interacțiune verbală. Conversația se definește de obicei în opoziție cu discuția, care se caracterizează prin restricții precise privind cadrul, tematica și alocarea rolului de emițător, participanții manifestîndu-se prin prisma rolului lor social. În ce privește conversația, aceasta nu implică limitări în privința temelor abordate și nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]