KorAP: Find »[drukola/base=cotidian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...317 318 319 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

pe de altă parte s-a evidențiat dorința de "comunicare" cu statul român și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe întreaga perioadă a apariției sale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a Statului Papal, însă perioada scurtă de timp în care a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în urma vizitei la București, prin contribuția nunțiului)875. Cele relatate de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau importanța majoră a acesteia, erau de acord în privința necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți de necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar de două sau de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
asigurării unui statut detaliat și socotea oportună participarea unor catolici din Iași; ca responsabil, dorea să fie numit un teolog de prim rang și l-a sugerat pe dr. Alexandru Rusu din Blaj. În ceea ce privea conferința cu tema înființării cotidianului, el o considera istorică și menționa că trebuia să fie mediatizată și să i se acorde o atenție sporită, deoarece participau toți episcopii. Recomanda să fie prezente delegații din București, Blaj, Oradea, Gherla, Lugoș și Iași; astfel, această întâlnire ar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ar fi adus în jur de 754.000 lei anual; în total, ar fi rezultat un venit de 1.674.000 lei pe an, iar după scăderea cheltuielilor tot ar fi rămas, așa cum prevedea proiectul, aproximativ 72.400 lei881. Rolul cotidianului era și acela de a înlocui celelalte buletine ale diecezei, care necesitau sume mari de bani. În același timp, publicația urma să fie un ziar de informare pentru întreaga populație catolică a țării, care se considera că putea renunța la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și acela de a înlocui celelalte buletine ale diecezei, care necesitau sume mari de bani. În același timp, publicația urma să fie un ziar de informare pentru întreaga populație catolică a țării, care se considera că putea renunța la alte cotidiene precum Universul, Dimineața, Dacia etc. Se dorea ca ziarul să fie redactat într-un mod în care să intereseze și restul populației, pentru că astfel s-ar fi putut obține o publicitate mare, ce ar fi dus la creșterea tirajului și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a forțelor implicate și a lipsei de acțiune a ierarhilor catolici în domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar 884, a demonstrat importanța problemei presei catolice și totodată necesitatea existenței unui cotidian catolic la București, însă aceste proiecte și idei nu au fost puse în practică; au rămas doar la stadiul de discuții 885. Au existat mai multe proiecte care vizau în esență realizarea a două deziderate majore: primul, apariția unei publicații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București se aduce la îndeplinire un vis de mult așteptat, anume înființarea unui periodic săptămânal românesc"888. Papa Pius

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de a împrumuta pentru "Presa Bună" fondurile colectate la București, pentru proiectul privitor la apariția unui cotidian 893. Gabor îi solicita arhiepiscopului permisiunea de a folosi într-o lucrare dedicată Bisericii Catolice din România hărțile pe care acesta le întocmise, pentru a fi transmise la Vatican, papei Pius XI. Răspunsul dat de Cisar la 12 februarie 1929

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
contopirea revistei Sentinela catolică (de la Iași), cu ziarul Farul nou (de la București), responsabilii cu activitatea presei catolice din Moldova s-au consultat cu arhiepiscopul de București în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru continuarea dezvoltării ei și pentru apariția unui cotidian catolic în capitala țării. Până în anul 1934, când a fost posibilă fuziunea celor două publicații deja amintite, a existat o bogată corespondență între Anton Gabor și arhiepiscopul Alex. Th. Cisar, referitoare la apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ei și pentru apariția unui cotidian catolic în capitala țării. Până în anul 1934, când a fost posibilă fuziunea celor două publicații deja amintite, a existat o bogată corespondență între Anton Gabor și arhiepiscopul Alex. Th. Cisar, referitoare la apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în mare parte erau constituite din catolici de o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la editarea unor "fițuici inutile și slabe". Această analiză nu a vizat însă întreaga presă catolică, a fost subiectivă și realizată într-un moment de supărare a ierarhului, care vedea că nici după atâta timp nu se putea realiza un cotidian catolic puternic și profesionist la București, deși s-a conștientizat nevoia existenței acestuia. Nivel calitativ redus al presei catolice de la începutul anilor '30, reclamat de arhiepiscopul de București, era explicabil prin multiple cauze, precum: situație economică precară, lipsa unor specialiști

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
inexistența unui plan bine întocmit și a unei viziuni unitare și planificate, dar și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate în realitatea imediată și conectate la pulsul și la politica națională. Proiectul de cotidian catolic, concret, aplicat și bine realizat, prin care s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate în realitatea imediată și conectate la pulsul și la politica națională. Proiectul de cotidian catolic, concret, aplicat și bine realizat, prin care s-a dorit coalizarea tuturor forțelor și instituțiilor catolice din România în vederea inițierii și dezvoltării unui ziar puternic și reprezentativ la București, a fost conceput de către reprezentanții AGRU abia la sfârșitul anului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu s-a concretizat, redactarea lui a oferit informații despre viziunea asupra presei catolice din România a responsabililor și a celor implicați direct în fenomen (dar care s-a dovedit lipsită de unitate). Proiectul a fost intitulat Memoriu în cauza cotidianului român catolic la București și a fost adresat episcopului de Iași de către Comitetul diecezan al AGR lui din Oradea (întrunit la Congresul general al AGRU-lui, ținut la 21-22 noiembrie 1931 la Oradea). Memoriul a fost semnat de întregul comitet, în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este o idee frumoasă și salvatoare, fiind zămislită în sufletele mirenilor noștri, iubitori de biserica lor și doritori ai prosperării ei în România pe veci întregită"912. Importanța acordată înființării unui cotidian catolic românesc în capitala

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este o idee frumoasă și salvatoare, fiind zămislită în sufletele mirenilor noștri, iubitori de biserica lor și doritori ai prosperării ei în România pe veci întregită"912. Importanța acordată înființării unui cotidian catolic românesc în capitala țării a fost una majoră, această soluție considerându-se ca "salvatoare" și reprezentând un mijloc și o cale pentru "prosperarea" Bisericii Catolice din România. Sintagma "pe veci întregită" arăta faptul că ideea unității naționale și propagarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au însoțit orice inițiativă și orice publicație catolică românească. Proiectul a exprimat și susținerea oferită statului român în privința realizării Marii Uniri, făcându-se referire în mod direct la politica de unificare dusă de România și sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
politica de unificare dusă de România și sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii documentului asupra catolicismului românesc și se referea la unitatea catolicismului românesc și la importanța laturii naționale a acestuia 916. Așadar, acest punct a exprimat concepția și viziunea clerului unit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de presă și de editură catolice românești. A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice românești. A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie cu o parte materială însemnată (sau chiar cu întregul lor capital) la înființarea și dezvoltarea acestui cotidian. Trebuiau mobilizate pentru a contribui la reușita planului și alte societăți culturale, cum ar fi AGRU și Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]