11,264 matches
-
Se întâmplă că suferă soarta culturii, adică devine o simplă imanență, o putere în captivitatea timpului și a spațiului. Ajunge în cazul acesta o simplă iluzie de religie. Singură concepția creștină pune în lumină justă raportul dintre religie și cultură. Creștinismul e religia de origine supranaturală. Ca revelație divină, obârșia lui e în transcendent. Revelația e ca o cascadă de lumină ce se varsă din nemărginire în spațiul terestru, din veșnicie în timpul terestru, nu pentru a încremeni aici în forme limitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ofrande. Cultul divin e sinteza superlativă a culturii. Din acest punct de vedere, el reprezintă prin excelență fuziunea istorică a spiritului transcendent cu geniul omenesc și ne ajută să înțelegem mai bine poziția religiei față de cultură. Se poate vorbi în creștinism de o divinizare a culturii? Aparențele ar putea să ne înșele, de vreme ce există o arhitectură sacră, o muzică sacră, o înțelepciune sacră, o știință sacră; și chiar vasele și odoarele cultice sunt sacre. Dar aceste multiple forme sacrale ale culturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodoxie. Dar atunci, materialitatea formelor ei nu e în contradicție cu spiritualitatea religiei ? Dacă am acorda gravitate acestei întrebări, ar trebui să mergem mai sus și să zicem: materialitatea euharistiei nu e în contradicție cu spiritul? Evident că nu. În creștinism însuși Dumnezeu s-a întrupat, iar omul, pe care își propune să-l îndumnezeiască religia noastră, nu e spirit pur ca îngerul, ci spirit și trup laolaltă, ca un întreg organic. Mișcările fimței lui angajate în actul religios sunt totdeodată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omenească, ajută în măsură considerabilă la înălțarea către Dumnezeu. Acum. ce nevoie să insistăm asupra acestor lucruri, care nouă ortodocșilor ne par de sine înțelese? Orice lămurire a concepției noastre ne întărește poziția față de concepțiile contrare. Există chiar în sânul creștinismului idei și curente deosebite de ale noastre. Protestantismul privește sub alt aspect raportul dintre religie și cultură. Așa-zisul purism calvinist, bunăoară, cu tendințele lui de simplificare, a redus în cea mai mare parte arta din funcția ei religioasă consacrată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cultului. În istoria ortodoxiei, atât cultura bisericească ori sacrală cât și cultura religioasă în sens mai larg se găsesc atât de strâns legate între ele încât cea din urmă pare o simplă prelungire în societate a celei dintâi. De la începuturile creștinismului până spre timpurile moderne, adică o perioadă de 1600 de ani, aproape întreaga cultură a Europei este o iradiație a Bisericii lui Hristos în spiritul creator. Această simplă constatare, care e o evidență ce ne scutește de demonstrații, ne face
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
melod și imnolog, călugărul e filolog, geograf și istoric, călugărul e chiar mare inventator și deschizător de drumuri în domeniul științei pozitive. În majoritatea lor, geniile care au zămislit această cultură sunt totodată sublime figuri contemplative ale Bisericii, sunt sfinții creștinismului. în Biserica lui Hristos, geniul, care reprezintă limita de sus a puterii omenești și sfințenia, care reprezintă consacrarea lui cu foc din cer, s-au unit în așa chip încât e foarte greu să distingem ce este omenesc și ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Biserica ortodoxă nu exclude sculptura. Dacă ea nu practică pe cea monumentală, cu destinație cultică, lucrul acesta îl înțelegem nu atât din interdicția, care vane din Vechiul Testament: „Să nu-ți faci ție chip cioplit!”cât din împrejurările istorice, în care creștinismul avea de luptat cu păgânismul Eladei, care diviniza statuile. Poporul grec, care deține în istoria lumii supremația geniului statuar, a renunțat la această glorie în momentul când a intrat în ortodoxie, fiindcă statuile lui, care au rămas până azi modele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sub aspecte creștine. În lupta cruntă împotriva statuilor, care e cu mult anterioară iconoclasmului, era același popor grec, care le adorase până ieri, iar astăzi le vedea deșertăciunea. Nu era un act de barbarie anticulturală, cum e acuzat cu superficialitate creștinismul, ci un act de supremă lepădare de minciuna religioasă reprezentată în marmură. Nu era o luptă împotriva artei, ci împotriva zeilor sculptați și a templelor unde se adăpostea deșertul lor cult. Totuși, nepracticând statuia monumentală, din aceste motive care au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
evident și indiscutabil și că în formele politeiste întâlnim fenomenul când cultura covârșește religia și-i ia locul, divinizându-se. Avem astfel cazuri de influență atât de puternică încât religia se modifică până la pierderea înțelesului propriu. Cazurile acestea, care sunt în afară de creștinism, nu ne interesează în acest capitol, care are în vedere influențele culturale, ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de influență atât de puternică încât religia se modifică până la pierderea înțelesului propriu. Cazurile acestea, care sunt în afară de creștinism, nu ne interesează în acest capitol, care are în vedere influențele culturale, ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
influențele culturale, ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate, se va lămuri și atitudinea actuală față de cultura modernă care. În unele privințe, e tot așa de streină de creștinism ca și cea veche. Nu e nevoie să pregetăm în constatarea că există unele influențe antice asupra artei și literaturii creștine, că există împrumuturi din gândirea păgână în cea creștină, că știința păgână a fost folosită în bună măsură de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
despre lume și destinul omului era puternic conturată în spirite. Încât împrumuturile nu constituiau nici o primejdie de a o desfigura. Cum se explică deci aceste împrumuturi ? Am putea zice că e o chestiune de oameni care, convertiți de la păgânism la creștinism, aduceau cu ei, poate fără să vrea, idei de care nu se lepădaseră cu totul. Și lucrul acesta e adevărat. Filosoful Nikolai Berdiaev e un convertit de la marxism la ortodoxie și în cărțile lui creștine stăruie obsedant ideile socialiste. El
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
claselor ca structură a societății, permanentă în istoric, cum o imaginează Karl Marx, și totuși Berdiaev, în latura socială a gândirii sale, vorbește necontenit de clase. Același fenomen de infiltrație se poate constata când un popor întreg se convertește la creștinism. Geniul etnic aduce elemente noi în sfera culturii creștine. Rusia pravoslavnică s-a proclamat moștenitoarea Bizanțului imperial și Moscova a fost ridicată la prestigiul de a treia Romă, și totuși cultura ei ortodoxă se resimte de specificul etnic în arhitectura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care ne-a dat-o. În ciuda catolicismului care e universalist și uniformizant, negrii intrați în Biserica romană nu și pot închipui pe Maica Domnului decât după idealul lor de frumusețe, adică în chip de Madonă neagră. Germanii intrați în creștinismul occidental au sfârșit prin a-i modifica doctrina, croind-o din nou după modul lor de înțelegere protestant. Influențe de asemenea natură variată sunt admisibile cu o condiție, ca ele să nu altereze puritatea dogmei și așezămintele de temelie ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
revelației naturale. Geniile lumii păgâne i-au dat un rost mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui Platon prin influența mozaismului și care descifrează din doctrina metafizică a marelui filosof grec însăși ideea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nouă culoare și un nou sens”(Friedrich. Ueberwegs: Grundriss der Geschichte der Philosophie, vol. Die patristische und scolastische Zeit, pag. 1.). CONFLICTELE Ideea revelației naturale, precum am văzut, explică și justifică împrumuturile din cultura păgână sau profană, folosite în subordinea creștinismului. Dar, bineînțeles, nu toate producțiile acestei culturi sunt expresii ale revelației naturale. Dacă avem în vedere gravele contradicții ale filosofilor și feluritele concepții ce vor să reprezinte adevărul anulându-se una pe alta și dacă le-am considera pe toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al științelor, fără să îmbrățișeze exclusiv și integral pe cutare sau pe cutare autor. în romano-catolicism, fenomenul acesta se petrece cu modificări, care îl diferențiază mult de ortodoxie, și duce în cele din urmă la consecințe extrem de dureroase în istoria creștinismului. Atâta vreme cât romano-catolicismul nu se desfăcuse de spiritul ecumenic, nu se poate vorbi în cultura apuseană de îmbrățișarea exclusivă a vreunui autor antic. Selecția elementelor asimilabile se face și în Apus după aceleași criterii al căror ton îl dă Răsăritul, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu se poate vorbi în cultura apuseană de îmbrățișarea exclusivă a vreunui autor antic. Selecția elementelor asimilabile se face și în Apus după aceleași criterii al căror ton îl dă Răsăritul, care e adevăratul centru de incomparabilă finețe intelectuală al creștinismului întreg. Apusul, în primele veacuri ale Evului Mediu, e mult înapoiat pe scara culturii. Expresia de „noapte medievală” privește tocmai starea culturală a Occidentului din acest timp. Oricum însă larga teorie, formulată de Justin Martirul și Filosoful, despre înrâurirea tainică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Toma de Aquino”(Etienne Gilson: Christianisme et Philosophie, p. 17). Dar Summa înseamnă baza teologiei catolice și atunci înțelegerea acestei teologii nu e posibilă fără cunoașterea temeinică a filosofului păgân! Afară de aceasta, a decreta pe un singur autor, anterior creștinismului, unica și suprema valoare a rațiunii omenești, faptul acesta implică negarea oricărei posibilități de a mai apărea în lume vreun filosof de talia lui Aristotel. Și presupunând că acest filosof ar apărea chiar în sânul Bisericii romane, cu un sistem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a dezvoltat ortodoxia, arie de neîntreruptă continuitate a cugetării, în Răsăritul bizantin n a existat ca în Apus un vacuum istoric. Aici valorile culturii antice au fost necontenit prezente, ca din ansamblul lor, spiritul ecumenic să aleagă critic ceea ce convenea creștinismului. Și dacă doctrina despre revelația naturală ne învață că Logosul s-a descoperit numai parțial și fragmentar cugetării păgâne, selecția s-a făcut în ortodoxie potrivit acestui principiu, adică parțial și fragmentar, fără ca ca să îmbrățișeze integral vreo concepție sau vreun
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ocultă a francmasoneriei, iudaismul și marxismul. Francmasoneria îmbrățișând ideologia revoluționară, iudaismul amintindu-și cu groază de ghettoul medieval și prigoanele din timpul faimosului inchizitor Torquemada, marxismul popularizând în mase concepția materialismului istoric, aveau tot interesul să-și dea mâna împotriva creștinismului, să capete de partea lor pe scriitori, pe filosofi și pe savanți, incitându-i și încurajându-i în atitudini ateiste și să creeze falsa dogmă a unei științe atotputernice, capabilă să explice totul și să înlocuiască religia. în realitate, știința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe planul cultural luptă opunând negația teoretică afirmației, pe plan politic urmărește distrugerea credinței prin uciderea oamenilor și ruinarea instituțiilor sacre. Față de ateiștii revoluționari, Iulian Apostatul e oarecum scuzabil: el voia să înlocuiască religia cu altă religie, voind să opună creștinismului reîntronarea zeilor în care, poate, credea ca un halucinat. Dar revoluționarii ateiști vor să-l distrugă pentru a-l înlocui cu neantul. Și totuși e ceva tragic și comic totdeodată în violenta negație revoluționară. Negația nu are subzistență proprie și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
găsim în Biblie și în cugetarea Sfinților Părinți. Dintre scriitorii clasicismului creștin, cei care i-au dat mai multă amploare sunt Fericitul Augustin și Dionisie Areopagitul. Mai mult decât Fericitul Augustin chiar, Dionisie Areopagitul e doctrinarul estetic prin excelență al creștinismului. Sistemul său de filosofie bisericească și de teologie mistică e străbătut de la un capăt la altul de o sublimă viziune estetică a lumii în sensul creștin al cuvântului. Chiar dacă ar fi întru totul adevărată aserțiunea criticii moderne și anume că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rezumat al celui dintâi, pe care filosofia veche o admite, iar medicina cea mai nouă o afirmă și o demonstrează cu subtile observații științifice(Vezi Alexis Carrel: L’homme cet inconnu și R. Biot: Le corps et l’âme.). în creștinism, această interpenetrație, această prelungire a universului în om, prin care culminează creația văzută și această înrâurire a lui asupra mediului cosmic, e un adevăr. Păcatul lui Adam a desfigurat paradisul, a introdus dezarmonia între viețuitoare, a făcut ca pământul să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]