8,674 matches
-
unui acord. Situația s-a schimbat abia în contextul reîntregirii României, când una din cele mai sensibile chestiuni ce urma a fi soluționată de stat și de biserică era problema confesională 275. Această temă era considerată "o chestiune mare și delicată, de a cărei rezolvare atârnă, în parte, liniștea și viitorul țării"276. S-a propus ca statul să țină cont de evoluția cultelor de-a lungul secolelor, sau să analizeze regimul acestora din alte țări. Subiectul confesional nu era o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și nici instituții de presă la nivel național care să fie afiliate la organismele de presă internaționale ale Bisericii. Înființarea și dezvoltarea unui cotidian care să reprezinte interesele catolicilor din România indiferent de rit sau etnie, care să trateze problemele delicate ale perioadei din toate punctele de vedere (politic, social, economic și cultural) a rămas un deziderat neîmplinit. Reprezentanții presei catolice din România au participat la evenimentele internaționale din domeniul comunicării în vederea promovării și expunerii publicațiilor catolice din țară lumii întregi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece ea a fost strâns legată de situația minorităților etnice și a statutului acestora
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar, o scrisoare în care se preciza că "afacerea cu contopirea este extrem de semnificativă"640. În revista Sentinela catolică au apărut numeroase informații referitoare la problemele delicate din viața catolicilor din România,dar și din străinătate. În numărul 6 anul 6 (iunie 1926) al gazetei a fost publicat un articol intitulat " Marele secret", în care editorul A. Gabor a explicat cititorilor cum s-a cumpărat tipografia "Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii"644. După prezentarea realității privite prin prisma Bisericii, se făcea apoi o trecere în revistă a Institutelor catolice de învățământ superior din Europa, amintindu-se și de școlile catolice din Moldova. Un alt articol care a prezentat o problemă delicată era intitulat "Despre căsătoriile mixte", și apărea în numărul opt al revistei Sentinela din anul 1927; în el s-a expus părerea referitoare la aceste căsătorii, care deși erau acceptate, nu erau încurajate: "Mai bine să nu fie deloc căsătorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și confesionale maghiare, a unei atitudini revizioniste exprimate de anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice românești, care să gestioneze problemele confesionale în interesul României. Vaticanul a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
românilor"847. Conjunctura în care se afla presa din România, cunoscută de comitetul organizator, s-a datorat și existenței mai multor etnii care aveau publicații în limbile materne, ceea ce a făcut ca prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Rio Tinto cu Odiel, aproape de mare, zidurile și proporțiile ei divine o făceau să semene cu o mare fermă andaluză sau cu o frumoasă casă țărănească cu ferestrele ei asimetrice, acoperișurile ei roșiatice și chiparoșii armonioși care dominau gardul. Grație delicată și unică, pescăruș alb așezat în fața oceanului, părând gata să plece pe mare, urmând soarele, către lumina neconoscutului! Doar lumina, lumina acestui sat din Palos, în regiunea marină a Huelvei, a putut să-i inspire pe navigatorii de altădată să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
răpit, la ieșirea dintr-un local de noapte, barul "Nyctalope", de către trei japoneze care îl conduc cu forța într-o casă izolată în care el trebuie să suporte ospitalitatea lor. În această locuință ciudată, el este primit cu o perfecțiune delicată fără ca el să știe dacă toate trebuie să se termine printr-o inițiere spirituală, printr-o minunată plăcere carnală sau prin torturarea și asasinarea sa. De fapt, înconjurat de patru foarte frumoase curtizane, el este legat și înlănțuit pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără a mai pune la socoteală, barca cu motor, construită în arsenalele din Yokohama și numită după numele suveranei, mare preoteasă în arta dramatică, Trandafirul alb. Cifra cinci evocă pentru Mandiargues măcieșii cu corolele lor simple, cu cele cinci petale delicat colorate. Fiindcă acest cititor al Călătoriei in jurul grădinii mele de Karr știe că trandafirul, figurație ideală a cupei vieții, a devenit "cadranul orelor luminoase și al orelor întunecoase a tuturor oamenilor pe fața pământului", după cum scrie în Rosa roză
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o cursă martorului cu mimul dorinței, cititorul este nevoit să constate că "textul cu trimiteri nu trimite decât la el însuși, fiindcă povestirea nu este secundară decât prin efectul unei stereotipii specioase, fiindcă teatrul este fără piesă." Cu o "politețe delicată dar necruțătoare" suntem conduși către un sfârșit deceptiv, acela al scufundării statuii 276 dorinței în mare și acela al promisiunii făcute cu umor și prețiozitate a unei întâlniri într-un viitor ireal, fiindcă cititorul își amintește că povestirea începuse "puțin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ședere unde își are rădăcinile, această casă unde a crescut "cu uriașul platan care o acoperă, adăpostește și umbrește în întregime": Îmi place acest ținut și îmi place să trăiesc aici pentru că aici sunt rădăcinile mele, aceste rădăcini adânci și delicate care îl leagă pe un om de pământul unde s-au născut și au murit strămoșii săi, care îl leagă de ceea ce lumea gândește și mănâncă, de obiceiuri ca și de hrană, de zicerile locului, de intonațiile țăranilor, de mirosurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numeroase altele, se propune drept o reverie trează și grefată pe miraculosul poveștii, problema dorinței celibatarului ("Sisif era oare celibatar")608 este pusă pe masa de scris. Dar scurtimea acestei povestiri întrerupte, neterminate, nu spune mai mult asupra acestei femei delicate, epistolara luminată de lampa mare și elegantă, care rămâne la distanță de orice, în prezența sa fantomatică. O asemenea figură idealizată, delicată, elegantă, este tocmai pe cale de a scrie sub o lampă mare cu picior o scrisoare, pesemne una dintre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pusă pe masa de scris. Dar scurtimea acestei povestiri întrerupte, neterminate, nu spune mai mult asupra acestei femei delicate, epistolara luminată de lampa mare și elegantă, care rămâne la distanță de orice, în prezența sa fantomatică. O asemenea figură idealizată, delicată, elegantă, este tocmai pe cale de a scrie sub o lampă mare cu picior o scrisoare, pesemne una dintre acele scrisori de care Kafka este doritor și însetat, scrisori în care te arăți "gol în fața fantomelor"609. Fiindcă a scrie înseamnă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestui loc ca și vraja ascunsă sau spaima ascunsă, care păreau să o bântuie; și la această vrajă, nervii mei greu încercați contribuiau și ei întrucâtva" (Landolfi, 10). 430 "Părul i se desfăcu, foarte lung și se răsfiră. Atît de delicat și de mătăsos, mi se părea totuși atât de viu și atât de sălbatic încât, fără să vreau, m-am cutremurat; anumite șuvițe, buclate, îmi aminteau zbenguirea unor șerpi." (Landolfi, op. cit., p. 126). 431 Sublinirea mea. 432 Landolfi, op. cit., p.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a procesului de pace din Orientul Mijlociu, cele două state aflându-se în mod formal în stare de război din 1948. Deși au semnat acorduri de armistițiu și încetare a focului, problema păcii dintre Siria și Israel rămâne un subiect extrem de delicat și controversat, procesul de reconciliere dintre cele două țări având drept miza nu numai asigurarea securității frontierelor, cât mai ales păstrarea individualității naționale distincte și a demnității naționale. După o pauză 251 de opt ani cele două țări și-au
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și securitatea internațională.618 În ceea ce privește securitatea palestiniană comentatorii de politică externă consideră că absența unui stat palestinian de sine-stătător impune că problema securității să fie abordată prin prisma națiunii și nu a statului. Deși conceptul de securitate reprezintă un subiect delicat și destul de puțin comentat de opinia publică locală, există totuși autori palestinieni care au scris despre această problemă, prezentând într-o viziune proprie argumente pro sau contra referitoare la mijloacele la care ar trebui să se recurgă pentru asigurarea securității
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Wikipedia, the free encyclopedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/2014. "2015", Wikipedia, the free encyclopedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/2015. Postfața Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea Una din problemele cele mai delicate din Orientul Apropiat este cea a conflictului dintre evrei și palestinieni. Se poate afirma că rezolvarea acestui conflict constituie cheia pacificării întregii regiuni. Palestina deține, prin orașul Ierusalim, o importanță deosebită pentru Islam. Așa după cum se cunoaște, încă de la începuturi
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din nimic, o lume de mucava. Dincolo de arhitectura pe care elitele locale o admiră se află profunzimea unui nivel de evoluție seculară ignorat în clipele de entuziasm patriotic. Politica, invocarea marilor cuvinte în ocaziile ritualice nu se pot substitui efortului delicat și tenace de a pregăti un sol fertil care să dea grefei potențialul unei dezvoltări naturale și sănătoase. Critica junimistă nu invită, în nici un moment al ei, la replierea către un trecut nebulos al tradiției. „Letargia orientală“ de dinainte de 1830
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pentru revederea unora dintre chestiunile tratate aici. Dezbaterea aprinsă care a urmat a fost utilă, ajutându-ne să clarificăm programul sugerat. Zonele de dezacord puternic care au ieșit ocazional la suprafață au fost de asemenea folositoare, scoțând în evidență punctele delicate ale dialogului politic și intelectual din România contemporană. Paradoxal, o astfel de controversă confirmă prin ea însăși nevoia continuării studiilor și indică abordări potrivite pentru cercetările viitoare. în sfârșit, așa cum o arată unele dintre observațiile ce urmează, câteva dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Polonia, dar a avut consecințe și asupra dinamicii relațiilor externe ale țărilor din Europa Răsăriteană. O dată cu pontificatul lui Ioan Paul al II-lea convorbirile cu guvernele comuniste și cu Bisericile Ortodoxe din Răsărit au început să traverseze o etapă mai delicată datorită accentului pus de Vatican pe respectarea drepturilor omului. în plus, Ioan Paul al II-lea a făcut mai puține concesii în relațiile diplomatice cu Moscova și sateliții ei decât predecesorii lui”. Un laitmotiv al pontificatului său a fost viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întruchiparea pe deplin a artei românilor de a acționa profesionist în relațiile externe și a excelentului lor nivel tactic. „Istoria diplomației românești este bogată și de laudă. Din lungile secole de dominație turcească, românii au învățat cele mai rafinate și delicate aspecte ale diplomației, acelea de a manevra între puterile mari, de a extrage fiecare particulă de autonomie din cel mai strâns control, de a obține avantaje din toate intrigile bizantine pe care a dospit dominația turcă. Diplomația românească a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
plăți externe a României pe 1957. Este însă foarte posibil ca, în alegerea datei exacte, vizita poloneză să fi jucat un rol important. De asemenea, faptul că partea română a mai pus pe agenda discuțiilor alte câteva probleme, unele chiar „delicate”, întărește impresia că a existat și o notă de oportunism în acest demers. Sovieticii au fost interesați însă în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mult, de întâlnirea cu delegația română. Ceea ce dorea partea sovietică de la această întâlnire trecea de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe specialități. Faza informativă condiționa organizarea, luarea de contact”. înainte de a trece la orice acțiune, echipele parașutate trebuiau să ia legătura cu responsabilii de regiuni lansați anterior și care primiseră instrucțiuni amănunțite. Cea de-a doua fază era „cea mai delicată: sabotarea”. Se urmăreau sabotarea trenurilor rusești care transportau muniții pentru front și întreruperea circulației pe o perioadă cât mai lungă. însă legionarii din echipele parașutate au primit dispoziții de la Horia Sima, trecând peste dorințele germanilor, „să se abțină de la orice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
discuțiile cu sovieticii. Scopul precis al misiunii Ethridge era să stabilească dacă guvernele din România și Bulgaria erau reprezentative, potrivit principiilor Ialtei, și dacă popoarele de aici își puteau exprima opțiunile politice în alegeri libere. Situația din România era deosebit de delicată: partidul comunist domina guvernul Petru Groza, făcând legea în țară, iar regele Mihai refuza să semneze actele guvernului (celebra „grevă regală”). Mark Ethridge s-a aflat în Bulgaria între 29 octombrie și 12 noiembrie 1945, iar în România între 19
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]