9,091 matches
-
asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă de grup, naivă în relații interpersonale, stângace, dificultăți de integrare; - uneori lipsă de imaginație
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trăiește cu sentimentul că și-a irosit viața. Profilul psihologic: - nivel slab empatic (capacitate redusă de a se transpune în stările și trăirile celuilalt - interlocutorului); - neechilibrată afectiv - temperament coleric; - nivel mediu spre slab al acceptării de sine; - nivel ridicat de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
soției alcoolicului (Twerski, 1981). Această abordare încurajează detașarea față de soțul alcoolic, considerând că fiecare persoană trebuie să suporte consecințele propriilor acțiuni (McWilliams, 1978). Astfel, organizația Al-Anon își concentrează eforturile asupra partenerilor persoanelor care consumă alcool, ajutându-le să facă față depresiei și anxietății cu care se confruntă și oferindu-le un grup de sprijin format din persoane cu experiențe similare. Filosofia programului descurajează divorțul, prezentând o serie de alternative pentru o „existență satisfăcătoare” (Wiseman, 1991, p. 197). De asemenea, membrii organizației
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
MARDARE Universitatea din București În ultimii ani asistăm la o intensificare a preocupărior privind starea de sănătate, mai precis a studiilor ce analizează starea de sănătate la nivel individual, psihosocial, familial, organizațional, comunitar sau societal. Probleme precum: bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul, accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoașterea metodelor de planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală, creșterea costurilor serviciilor medicale, un acces
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
figura 1). Figura 1. Factorii psihosociali cu impact asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali și starea de sănătate, realizate pe populația sănătoasă, sugerează un posibil rol etiologic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (6 din 14 studii), depresie și anxietate (11 din 11 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (6 din 10 studii) și suport social (5 din 8 studii). Studiile prospective realizate pe populația de pacienți cu boli coronariene sugerează un rol prognostic pentru tipul A
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
psihosociale ale locului de muncă (6 din 10 studii) și suport social (5 din 8 studii). Studiile prospective realizate pe populația de pacienți cu boli coronariene sugerează un rol prognostic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (0 din 5 studii), depresie și anxietate (6 din 6 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (1 din 2 studii) și suport social (9 din 10 studii) (Hamingway, Marmot, 1999, pp. 1460-1467). Menținerea stării de sănătate, realizarea bunăstării personale, dar și îmbolnăvirea depind într-
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
personal ce intervine în derularea acestor procese. Caracteristicile de personalitate, cum ar fi ostilitatea, furia și neîncrederea, au fost corelate cu incidența prin boli coronariene, cu mortalitatea din cauze diverse. Cât privește factorii emoționali cu impact asupra stării de sănătate, depresia și anxietatea au fost cei mai studiați. Factorii comportamentali pot fi comportamente autodistructive prin dependență (prin ceea ce se face): fumatul, consumul excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
50 62 54 Sursa: Carter, Glick, 1970, apud Argyle, 1992, p. 238. În al treilea rând, beneficiile prieteniilor sunt diferite. Activitatea de timp liber realizată cu prietenii reprezintă una dintre principalele surse de bucurie și aceasta reduce emoțiile negative ca depresia și anxietatea, care pot avea efecte puternice asupra organismului. Participarea la activități de cooperare, de recreere produce un sens al integrării sociale; acceptarea altora conduce la autoacceptare. În al patrulea rând, colegii pot funcționa, în parte, ca prieteni, și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reacțiilor neuroendocrine ce poate reduce excitarea sistemului nervos simpatic prin axa hipotalamo-hipofizo-ad renocorticală, efectul de calmare pe care sprijinul suportiv îl are în reducerea rapidă a anxietății și a tensiunii musculare, efectul suportului social asupra stimei de sine, efectul asupra depresiei, mecanismul sugerat fiind acela că percepția unui sprijin disponibil scade gravitatea percepută a stresorilor, scade anxietatea, crește abilitatea de adaptare, efectul asupra abuzului de substanțe, integrarea socială ridicată alături de un bun sprijin emoțional fiind corelată cu rate mai scăzute ale
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de exemplu, serviciul public de ocupare) Minister Guvern Liniile directoare privind Ocuparea Fondul Social European Planul Național de Reformă (fostul Plan Național de Acțiune pentru Ocupare) Obiective specifice Plan de implementare caracteristici psihosociale ale muncii rețele sociale comportament tip A depresie ostilitate comportamente anxietate suportul social Componentă socială Componentă psihologică Efect principal Intensitatea stresorului Suport social scăzut Suport social ridicat Impact asupra sănătății Efect de amortizare a stresului Impact asupra sănătății Intensitatea stresorului Suport social ridicat Suport social scăzut Evenimente potențial
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin participarea tuturor celor interesați. O altă anomie separă "porumbeii" de "șoimi". Primii sunt adepții dezarmării unilaterale, ceilalți cred că trebuie să îl încolțești pe adversar, să fii mai puternic decât el. Să luăm un ultim exemplu. În perioadă de depresie economică, unii nu vor decât să revigoreze consumul, sprijinind inflația care ar duce la pierderi și profituri. Alții își concentrează toate eforturile spre diminuarea cheltuielilor, mulțumindu-se să regrete șomajul care riscă să crească. Persoanele care urmează demersuri de complementaritate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lume în continuă schimbare. În sfera patologiei își face intrarea un concept medical nou: „sindromul general de adaptare” care se va impune în clinică prin „bolile de stres”. Asistăm la o proliferare necunoscută încă în istorie a bolilor psihice (nevroze, depresii, psihoze, diverse manifestări suicidare etc.). O nouă clasă clinică își câștigă locul în seria „speciilor medicale”: bolile psihosomatice. La acestea se adaugă bolile cardiovasculare, cancerul, SIDA, dar și boli specifice civilizației tehnologice: bolile de muncă, accidentele, bolile traumatice, bolile de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolii se manifestă prin următoarele aspecte de factură psihologică, cum ar fi: a) Narcisismul este legat de schimbarea imaginii de sine în raport cu starea de boală, cu prezența acesteia. Acest fapt antrenează o modificare a dispoziției emoțional-afective constând în descurajare, anxietate, depresie sau situații de regresiune și dependență. Toate sunt expresia intrării în acțiune a „mecanismelor de apărare ale Eului”. Această stare de narcisism poate fi favorizată și de conduita medicului care acordă bolnavului și bolii acestuia o „atenție” și o „importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăiesc într-un mod penibil, dureros, chiar sfâșietor, schimbarea naturii lor, a raporturilor cu lumea, cu societatea, izolarea la care sunt condamnați. Acest fapt este trăit ca o experiență penibilă în cazul nevrozelor, ca o experiență dureroasă, sfâșietoare, în cazul depresiilor, al melancoliei, ca pe o situație de marginalizare, de excludere socială, în cazul alcoolismului și al toxicomaniilor, ca pe o stare de apăsare tensională interioară în cazul situațiilor conflictuale și a complelor, ca pe o confruntare directă cu o „lume
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin întoarcerea în trecutul acestuia. Semiologia sincroniei este cea care pune în evidență „aspectele extrinseci” ale suferinței psihice din prezent, așa cum sunt ele observate de către medic sau psiholog la data întâlnirii cu bolnavul psihic și examinarea acestuia (angoasă, halucinații, delir, depresie, idei sau tentative de suicid etc.). În această situație bolnavul psihic apare în „câmpul observației” ca o persoană „încărcată” de tulburarea psihică, pe care o comunică, sub forma „narațiunii clinice” sau „istoriei sale personale”, persoanei observatorului. Acesta este primul moment
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
devenit „termen științific” va fi cel care va denumi „obiectul cunoașterii” mele. Este important de remarcat faptul că toate „fenomenele psihice normale” (psihologie) sau „fenomenele psihice morbide” (psihopatologie) devin „obiecte ale cunoașterii” prin denumirea lor: nebunie, delir, halucinație, fobie, anxietate, depresie, monomanie, obsesie etc. În funcție de modalitatea în care le percepe conștiința mea reflexivă. Ele sunt și rămân interioare persoanei mele, dar prin „denumirea” lor sunt „obiectivate” sau devin „obiective” pentru ceilalți. Din acest moment începe constituirea cogito-ului psihopatologic. Din acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de suicid, bizarerii, deplasarea intereselor obișnuite către alte direcții etc.); d) modalitatea „schimbării personalității” bolnavului de la starea de normalitate către o „configurație clinico-psihiatrică” specifică prin apariția unor tulburări clinice net manifestate și organizate specific într-o formă sau „tablou clinic” (depresie, halucinații, delir, crize epileptice etc.); e) tipul de evoluție clinică a bolii (acut, continuu și progresiv sub formă de episoade clinice intermitente, cu evoluție ciclică-periodică, crize paroxistice cu intervale libere intraaccesuale etc.); f) modul de prezentare al bolnavului la medic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evaluare reprezintă un mijloc standardizat de evaluare a datelor furnizate de examenul clinic și ele sunt reprezentate prin următoarele: inventare generale de simptomatologie, scale de evaluare pentru bolnavii psihotici internați, scale special adaptate pentru investigarea unei anumite tulburări clinice (anxietate, depresie, tulburări nevrotice). 4) Listele de criterii diagnostice. Acestea corespund necesității de a ameliora concordanța diagnosticelor diferite rezultate din observațiile clinicienilor cu „concepții psihiatrice” deosebite între ele. Se urmărește prin aceasta stabilirea unui acord comun între diferiții specialiști, prin omogenizarea grupelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala psihică” cu o „boală terapeutică”. Trebuie avut în vedere faptul că, din punct de vedere al psihologiei medicale, în relația „medic-pacient” intervine „situația de boală”, creându-se în felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legate în continuare de criza de involuție (menopauza și andropauza) la care se suprapune retragerea din activitatea profesională și din viața socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa de vârstă cuprinsă între 61...70 ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o privire inspirată și adoptă atitudini extatice. La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat, rezervă, precauție. b) Hipomimia este expresia mimică săracă sau negativă întâlnită în cursul stărilor de inhibiție stuporoasă, sindromul catatonic, depresii, melancolie, negativism sau stereotipii. c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumea exterioară, care privesc sintonia individului cu mediul său, discordanța acestuia în raport cu mediul, ca în cazul schizofreniei. 5) Tulburări de percepție cenestezică a propriei sale persoane de tipul: idei delirante de negație, idei ipohondrice, stări obsesionale, atacuri de panică, angoasă, depresii melancoliforme cu tulburări de personalitate etc. 15. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE I (Aspecte generale) Cadrul general Tabloul clinic al bolilor psihice apare sub forma unor „complexe simptomatologice”. Acestea sunt sindroamele psihopatologice. Sindromul reprezintă un complex de simptoame unite între ele prin legături
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
destul de constant asociat în sindromul depresiv, sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul depresiv poate lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul. În sensul acesta se descriu următoarele tipuri: a) Sindromul melancolic caracterizat prin depresie gravă, imobilitate motorie, bradipsihie, anxietate, delir melancolic, sindrom Cottard; b) Sindromul depresiv-anxios este forma în care din punct de vedere psihopatologic predomină, alături de depresivitate, o stare marcată de neliniște anxioasă; c) Sindromul ipohondriac este marcat de asocierea la starea depresivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]